Efectuare, substantiv
Sinonime:
creare, desfăşurare, efectuire, executare, execuție, facere, împlinire, (aducere la) îndeplinire, înfăptuire, practicare, pregătire, prestare, prestație, punere în aplicare, realizare, săvârșire, (învechit) săvârșit.
Desfăşurare, substantiv
Sinonime:
desfacere, efectuare, executare, îndeplinire, prestare, prestaţie, evoluţie, disputare.
Executare, substantiv
Sinonime:
confecţionare, efectuare, execuţie, asasinat, facere, împlinire, îndeplinire, înfăptuire, realizare, săvârşire, (învechit) săvârşit, făurire, desfăşurare, interpretare, aplicare; (termen juridic) (învechit) zapcială, zapciitură, zapcilâc.
Execuție, substantiv
Sinonime:
acomplisement, amorsare, aplicare, aplicat, demarare, efectuare, executare, facere, făurire, implementare, inițializare, interpretare, intonare, împlinire, îndeplinire, înfăptuire, lansare, lucrătură, pedeapsă corporală, punere în practică, realizare, săvârșire, ucidere, (învechit) săvârșit.
Exercitare, substantiv
Sinonime:
efectuare, practicare, profesare, realizare, (învechit) exersare, (rar) exercițiu.
Îndeplinire, substantiv
Sinonime:
aplicare, efectuare, executare, execuție, facere, împlinire, înfăptuire, prestare, prestație, realizare, satisfacere, satisfacție, săvârșire, (învechit) realizație, (învechit) săvârșit.
Prestare, substantiv
Sinonime:
desfăşurare, efectuare, executare, îndeplinire, participare, prestație; (prestare de jurământ) depunere de jurământ.
Efectuire, substantiv
Sinonime:
efectuare.
Împlinire, substantiv
Sinonime:
completare, complinire, efectuare, executare, execuție, facere, împlineală, împlinit, îndeplinire, înfăptuire, îngrășare, îngrășat, întregire, realizare, rotunjire, satisfacere, satisfacție, săvârșire, (impropriu) compensare, (impropriu) înlocuire, (învechit) faptă, (învechit) săvârșit.
