Duduit, substantiv
Sinonime:
bubuire, bubuit, bubuitură, cutremurare, detonație, detunare, detunat, detunătură, duduială, duduire, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură, trăsnet, trăsnitură, vuiet, zgomot sacadat, zguduitură, (învechit și regional) sunet, (Moldova) durduit, (rar) detunet, (regional) durăt, (regional) hurduitură, (variantă) (regional) dudait, (variantă) (regional) dudăit. Duduit, adjectiv
Sinonime:
(om) neascultător, repezit, uituc.
Duduiță, substantiv (învechit și familiar)
Sinonime:
duduie.
Duduitură, substantiv
Sinonime:
cutremurare, duduit, zguduitură, bubuire, bubuit, bubuitură, detonaţie, detunare, detunat, detunătură, trăsnet, trăsnitură, vuiet, (rar) detunet, (învechit şi regional) sunet, (regional) durăt, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură, hurduitură, (Moldova) durduit.
Bubuitură, substantiv feminin Sinonime:
bubuit, pocnet, zgomot, larmă, detunătură, duduit, duduitură, trăsnet, trăsnitură, vuiet, (regional) durăit.
Vuiet, substantiv neutru Sinonime:
vuire, vâjâit, freamăt, foşnet, bubuit, muget, duduit, huruit; gălăgie, vacarm, larmă, vociferare; (învechit) zvon, ştire, veste, ecou.
Bubuire, substantiv
Sinonime:
bubuit, bubuitură, detonație, detunare, detunat, detunătură, duduit, duduitură, trăsnet, trăsnitură, vuiet, (învechit si regional) sunet, (rar) detunet, (regional) durăt.
Cutremurare, substantiv
Sinonime:
cutremurătură, duduit, duduitură, zguduitură; (figurat) emoție; seism.
Detunare, substantiv
Sinonime:
bubuire, bubuit, bubuitură, detonație, detunătură, duduit, duduitură, împușcătură, trăsnitură, vuiet, (învechit și regional) sunet, (învechit) bombardament, (popular) trăsnet, (rar) detunat, (rar) detunet, (regional) durăt.
Detunet, substantiv
Sinonime:
bubuire, bubuit, bubuitură, detonaţie, detunare, detunat, detunătură, duduit, duduitură, trăsnet, trăsnitură, vuiet.
Durăitură, substantiv
Sinonime:
durăit, duduitură, huruitură.
Durăt, substantiv
Sinonime:
bubuire, bubuit, bubuitură, detonaţie, detunare, detunat, detunătură, duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură, trăsnet, trăsnitură, tunet, vuiet.
Durduit, substantiv
Sinonime:
duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură.
Huruială, substantiv
Sinonime:
dărâmare, duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruire, huruit, huruitură, urluială, (Moldova) durduit, (regional) durăt, (regional) hurduitură.
Hurduitură, substantiv (regional)
Sinonime:
duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură.
Huruitură, substantiv
Sinonime:
dărâmare, duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruire, huruit, (Moldova) durduit, (regional) durăt, (regional) hurduitură, (variantă) uruitură.
Dudait, substantiv (regional)
Sinonime:
duduire, duduit, duduitură, durduit. Dudăit, substantiv (regional)
Sinonime:
duduire, duduit, duduitură, durduit.
Duduială, substantiv
Sinonime:
duduit, (regional) dudăială.
Duduire, substantiv
Sinonime:
alungare, duduitură, îmboldire, răsunet, speriere, tunet, zgomot sacadat, (regional) durduitură.
