Dotare, substantiv
Sinonime:
dotaţie, echipare, înzestrare, prevedere, utilare, (figurat) împodobire.
Investiție, substantiv feminin Sinonime:
plasare, alocare, dotare.
Însuşire, substantiv feminin
Sinonime:
aplicare, apropriere, asimilare, atribut, calitate, caracter, caracteristică, dar, deprindere, dotare, facultate, fel de a fi, înclinaţie, învățare, înzestrare, notă, particularitate, proprietate, putere, semn specific, talent, trăsătură, valoare (specifică), virtute, (rar) bun, (regional) însușietate; (figurat) amprentă, marcă, pecete, sigiliu, timbru.
Talent, substantiv neutru Sinonime:
dar, har, aptitudine, dotare, capacitate, dispoziție, înzestrare, chemare, vocaţie, geniu; iscusinţă, pricepere, îndemânare, dibăcie, dexteritate, măiestrie.
Dotaţie, substantiv
Sinonime:
dotare; dotă, zestre, (popular) parte, (latinism învechit) profecticie.
Echipare, substantiv
Sinonime:
dotare, dotație, îmbrăcare, înveșmântare, înzestrare, pregătire, prevedere, utilare.
Utilare, substantiv
Sinonime:
dotare, dotaţie, echipare, înzestrare, prevedere.
Înzestrare, substantiv
Sinonime:
aplecare, aplicație, aptitudine, atracție, capacitate, chemare, dar, dotare, dotație, echipare, har, înclinare, înclinație, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, prevedere, propensiune, talent, utilare, vocație, (popular) tragere; (învechit) aplecăciune, plecare.
Aprovizionat, substantiv
Sinonime:
aprovizionare, autoaprovizionare, dotare, echipare, înzestrare.
Provedere, substantiv (învechit)
Sinonime:
dotare, echipare, înzestrare; bănuire, întrezărire, presimțire, preștire, prevedere, prevestire.
