Dispreţuit, adjectiv
Sinonime:
desconsiderat, nesocotit.
Dispreţuitor, adjectiv
Sinonime:
batjocoritor, peiorativ, sfidător, trufaş.
Nesocotit (nesocotită), adjectiv Sinonime:
nechibzuit, necugetat, necumpănit, imprudent, nesăbuit, iraţional, neprevăzător; ignorat, desconsiderat, dispreţuit.
Paria, substantiv masculin
Sinonime:
(om) urgisit, (om) dispreţuit, (om) nedreptăţit, (om) oropsit, (om) apăsat. Paria, verb
Sinonime:
a afirma, a conveni, a face legământ, a juca, a miza, a pune în joc, a risca, a se angaja, a se hazarda, a se lega, a se prinde, a susține, (învechit şi regional) a se rămăşi.
Peiorativ (peiorativă), adjectiv
Sinonime:
defavorabil, depreciativ, dispreţuitor, negativ, (variantă) pejorativ.
Prezumţios (prezumțioasă), adjectiv
Sinonime:
arogant, dispreţuitor, fudul, grandoman, impertinent, infatuat, insolent, ireverențios, încrezut, îndrăzneț, înfumurat, îngâmfat, mândru, megaloman, necuviincios, neobrăzat, nerespectuos, nerușinat, obraznic, orgolios, semeț, sfidător, sfruntat, trufaș, țanțoș, vanitos, (variantă învechită) prezumpțios.
Sfidător (sfidătoare), adjectiv
Sinonime:
dispreţuitor, încrezut, măreț, mândru, obraznic, orgolios, provocator.
Trufaş (trufaşă), adjectiv Sinonime:
îngâmfat, înfumurat, infatuat, mândru, fudul, arogant, sfidător, semeţ, dispreţuitor.
Detestabil (detestabilă), adjectiv
Sinonime:
vrednic de ură, vrednic de dispreţ; de dispreţuit; demn de ură; lamentabil, deplorabil, abominabil, urât, neplăcut, trist, dezgustător, teribil, îngrozitor, oribil, demn de milă, sărac, josnic, de nesuportat; de nebăut.
Depreciativ (depreciativă), adjectiv
Sinonime:
critic, defavorabil, devalorizant, disprețuitor, negativ, peiorativ.
Desconsiderat, adjectiv
Sinonime:
dispreţuit, discreditat.
Dispreţ, substantiv
Sinonime:
desconsiderare, desconsideraţie, (învechit) defăimare; (cu dispreț) în mod disprețuitor.
Meprizabil, adjectiv
Sinonime:
abject, detestabil, infam, josnic, mizerabil, (demn) de disprețuit, (învechit) vil.
Vil, adjectiv
Sinonime:
(franțuzism învechit) abject, de proastă calitate, demn de disprețuit, ignobil, infam, josnic, mârșav, mișel, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ordinar, servil, ticălos.
Despreciuit, substantiv
Sinonime:
disprețuit.
Despreciuitor, substantiv
Sinonime:
desprețuitor, disprețuitor.
Necinstit, adjectiv
Sinonime:
batjocorit, compromis, defăimat, dezonorat, discreditat, ilegal, ilicit, incorect, înșelător, nebăgat în seamă, necorect, nelegal, neonest, profanat, rușinos, siluit, terfelit, umil, violat, (demn de) disprețuit, (despre femei) violată, (despre o fată) dezvirginată, (figurat) murdar, (figurat) necurat, (figurat) pătat, (figurat) pângărit, (învechit) malonest, (livresc) oneros, (livresc) veros.
Ricanator, adjectiv
Sinonime:
batjocoritor, disprețuitor, rânjitor, sardonic.
Desconsiderator, adjectiv
Sinonime:
degradator, depreciator, difamator, disprețuitor, (învechit) dezonorator.
