Dispoziţie, substantiv feminin
Sinonime: stare sufletească; hotărâre, ordin, indicaţie, normă, prescripţie, prevedere, (învechit şi regional) rost, (învechit) prescript, clauză, poruncă, (popular) porunceală, (învechit) aşezământ, carte, farmuta, învăţătură, mandat, orânduială, orânduire, pitac, poruncită, povelenie, povelire, pravilă, rânduială, strânsoare, şart, tertip, ucaz, (rusism învechit) pricaz, consemn, situaţie, stare; (la plural) toane, voie, (regional, la plural) duşi, poftă, tendinţă.  

---

Bucurie, substantiv feminin
Sinonime: încântare, jovialitate, mulţumire, satisfacţie, bună dispoziţie, desfătare, veselie, voioșie.  Chemare, substantiv feminin
Sinonime: solicitare, apel, poftire, invitaţie, invocare; ordin, dispoziţie, citaţie, convocare; (figurat) înclinaţie, pasiune, vocaţie, aptitudine, talent; menire, misiune, rol, scop.  Circulară, substantiv feminin
Sinonime: dispoziţie, ordin, directivă, adresă.  Clauză, substantiv feminin
Sinonime: (termen juridic) condiţie, dispoziţie, prevedere, precizare, menţiune, punct, stipulare, stipulaţie, termen, (învechit şi popular) tocmeală, (învechit) şart.  Comanda, verb
Sinonime: a da ordin, a da dispoziţii, a ordona, a porunci, a dispune, a cere, a impune; (tehnică) a controla, a regla; a gestiona, a conduce; a decreta, a dicta, a obliga; a necesita, a vrea.

Comandă, substantiv feminin
Sinonime: dispoziţie, poruncă, ordin; solicitare, cerere; conducere; consumație; (tehnică) element de meniu, levier, manetă, reglaj, telecomandă, volan.

Comânda, verb
Sinonime: a pomeni; a jertfi, a sacrifica.  Consemn, substantiv neutru
Sinonime: comandament, cuvânt de ordine, directivă, dispoziţie, ghid, instrucțiune, lozincă, manual, mod de operare, ordin, parolă, procedură, regulament, regulă, vademecum; pedeapsă, privațiune, (învechit) privație, (învechit) puniție; (învechit) consigniu.  Decret, substantiv neutru
Sinonime: decizie, hotărâre, dispoziţie, ordonanţă, edict; (învechit) ofis, pitac, ucaz.  Directivă, substantiv feminin
Sinonime: instrucţiune, indicaţie, normă, dispoziţie, ordin, îndrumare, normativ, recomandare, (învechit) regulativ.  Disponibil (disponibilă), adjectiv
Sinonime: liber, fără obligaţii, la dispoziţie, neocupat, (învechit) slobod, (învechit) prisoselnic, utilizabil; vacant, vid.  Har, substantiv neutru
Sinonime: dar, talent, dispoziţie, însuşire, calitate; slavă, graţie.

Hâr, interjecție
Sinonime: mâr!  Jovialitate, substantiv feminin
Sinonime: veselie, voioşie, bună dispoziţie.  Lege, substantiv feminin
Sinonime: cult, religie, credinţă, confesiune; datină, tradiţie, obicei; normă, regulă, obligaţie, dispoziţie, legiuire.  Legiuire, substantiv feminin
Sinonime: lege, normă, dispoziţie.  Măsura, verb
Sinonime: a evalua, a cântări, a calcula; a limita, a proporţiona.

Măsură, substantiv feminin
Sinonime: cantitate, mărime, întindere; (figurat) dispoziţie, hotărâre, ordin; procedeu, modalitate, manieră, mijloc, metodă, chip, fel; valoare, putere, tărie, forţă, grad; moderaţie, cumpătare, chibzuinţă, înfrânare, reţinere, abţinere, limită, stăpânire, echilibru.  Norma, verb
Sinonime: a aranja, a fixa, a legifera, a orândui, a reglementa, a stabili.

Normă, substantiv feminin
Sinonime: canon, cartă, cod, convenție, criteriu, cutumă, directivă, dispoziție, indicație, instrucțiune, îndrumare, învățătură, lege, model, normativ, precept, prescripție, prevedere, principiu, protocol, rânduială, recomandare, regulă, standard, tipic, (învechit și regional) rost, (învechit) mărturie, (învechit) porunceală, (învechit) poruncită, (învechit) pravilă, (învechit) prescript, (învechit) regulativ, (învechit) tocmeală, (popular) poruncă, (rar) semn.  Oferi, verb
Sinonime: a da, a pune la dispoziţie, a prezenta.  Ordin, substantiv neutru
Sinonime: dispoziţie, poruncă, comandă; decoraţie, distincţie.  Ordine, substantiv feminin
Sinonime: rânduială, disciplină, regulă; orânduire, dispoziţie, înşiruire, orânduială.  Ordonanţă, substantiv feminin
Sinonime: dispoziţie, ordin, hotărâre, sentinţă, decizie.  Orânduială, substantiv feminin
Sinonime: rânduială, ordine, disciplină, orânduire; hotărâre, dispoziţie, ordin.  Pitac, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: patacă; (botanică) (pitacu-dracului) (regional) lămâiţă, urechea-babei; ban, gologan, para, piţulă, sfanţ, sorocovăţ, pataşcă, franc, autorizaţie, decret, dispoziţie, hotărâre, ordin, ordonanţă, permis, plângere, poruncă, reclamaţie.  Poftă, substantiv feminin
Sinonime: dorinţă, dispoziţie, chef, plăcere; toană, capriciu, moft.  Poruncă, substantiv feminin
Sinonime: ordin, comandă, dispoziţie, obligaţie.  Poziţie, substantiv feminin
Sinonime: alură, amplasare, aşezare, atitudine, caz, circumstanță, condiție, conjunctură, demnitate, dispoziție, figură, graviditate, ipostază, împrejurare, loc, opinie, orientare, părere, port, post, postură, poză, profesiune, punct de vedere, rang, sarcină, situare, situație (socială), stare, treaptă, ținută, unghi, (figurat) context, (învechit) împrejur-stare, (învechit) încunjurare, (învechit) peristas, (învechit) pozițiune, (învechit) prilejire, (învechit) stat, (rar) stațiune.  Pravilă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: lege, dispoziţie, normă.  Prescripţie, substantiv feminin
Sinonime: obligaţie, dispoziţie, prevedere; recomandaţie, reţetă; anulare, stingere, pierdere.  Rânduială, substantiv feminin
Sinonime: ordine, şir, regulă, obicei, datină, lege, canon, normă, dispoziţie, directivă; ceremonial, protocol, rit, ritual, tipic.  Situaţie, substantiv feminin
Sinonime: împrejurare, circumstanţă; poziţie, loc, dispoziţie, stare, aşezare; raport, dare de seamă.  Stare, substantiv feminin
Sinonime: situaţie, poziţie, circumstanţă; dispoziţie, postură; avere, resurse, fonduri; (învechit) clasă, categorie; rang, grad, ierarhie, treaptă.  Stipulaţie, substantiv feminin
Sinonime: aranjament, clauză, condiţie, dispoziție, învoială, prevedere, punct, specificare, stipulare, termen, (învechit și popular) tocmeală, (învechit) stipulațiune, (învechit) șart.  Stofă, substantiv feminin
Sinonime: bucleu, draperie, liberti, postav, țesătură, (învechit și regional) cumaș, (la plural) textile, (regional) pănură; (figurat) aptitudine, calitate, caracter, dispoziție, fire, material, merit, natură, predispoziție, substanţă, talent; (variantă) ștofă.  Talent, substantiv neutru
Sinonime: dar, har, aptitudine, dotare, capacitate, dispoziție, înzestrare, chemare, vocaţie, geniu; iscusinţă, pricepere, îndemânare, dibăcie, dexteritate, măiestrie.  Vervă, substantiv feminin
Sinonime: volubilitate, însufleţire, avânt, dispoziţie, pornire sufletească.  Veselie, substantiv feminin
Sinonime: bună dispoziţie, însufleţire, voioşie, bucurie; (figurat) petrecere, ospăţ, chef.  Vocaţie, substantiv feminin
Sinonime: aptitudine, atracție, atracțiune, capacitate, chemare, destinație, dispoziție, dispozițiune, geniu, înclinare, înclinaţie, misiune, pornire, predestinare, predestinație, predispoziţie, rol, sacerdoțiu, talent, (învechit) vocațiune.  Voioşie, substantiv feminin
Sinonime: voie bună, veselie, bună dispoziţie.  Ucaz (ucazuri), substantiv neutru
Sinonime: decret, dispoziție, edict (de țar), hotărâre, ordin, ordonanță, poruncă.  Clisis, substantiv (învechit)
Sinonime: aplecare, dispoziție, înclinare, îndemn.  Deşiderat, substantiv
Sinonime: deziderat, chef, dispoziţie, dorinţă, gust, plac, plăcere, poftă, voie, voinţă, vrere.  Dispunere, substantiv
Sinonime: alcătuire, aranjament, aşezare, desemnare, distribuție, întocmire, înveselire, rânduială, structură, (învechit) despunere, (învechit) dispozitură, (învechit) dispoziție (sufletească), (învechit) hotărâre.  Duşi, substantiv la plural
Sinonime: dispoziţie, (la plural) toane, voie.  Farmuta, substantiv
Sinonime: dispoziţie, hotărâre, ordin, poruncă.  Poftire, substantiv
Sinonime: chef, chemare, dispoziţie, dorinţă, gust, invitaţie, plac, plăcere, poftă, pofteală, voie, voinţă, vrere.  Poftit, substantiv
Sinonime: chef, chemat, dispoziţie, dorinţă, gust, invitat, plac, plăcere, poftă, voie, voinţă, vrere.  Poftitură, substantiv
Sinonime: chef, dispoziţie, dorinţă, gust, plac, plăcere, poftă, voie, voinţă, vrere.  Pricăz, substantiv
Sinonime: animozitate, ceartă, conflict, daună, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disensiune, dispoziţie, dispută, divergenţă, gâlceavă, hotărâre, învrăjbire, litigiu, neînţelegere, ordin, pagubă, pierdere, poruncă, prejudiciu, stricăciune, vrajbă, zâzanie.  Dispozițiune, substantiv
Sinonime: dispoziție.  Povelenie, substantiv
Sinonime: (învechit) dispoziție, hotărâre, lege, ordin, poruncă, regulă.  Podpiscă, substantiv
Sinonime: (învechit) iscălitură, semnătură; dispoziție, ordin parafat, ordin scris.  Repartițiune, substantiv
Sinonime: aranjament, atribuție, clasament, clasare, cotă-parte, dispecerare, dispozare, dispoziție, distribuire, divizare, eșalonare, împărțire, partaj, partiție, rație, repartiție, repartizare, selecție, separație, stratificație, triaj.