Dislocare, substantiv
Sinonime:
desprindere, luxaţie, dezlocuire, strămutare, dislocație.
Luxaţie, substantiv feminin
Sinonime:
clacaj, deplasare, dezarticulare, dezarticulaţie, dislocare, elongație, entorsă, luxare, scrânteală, scrântire, scrântitură, sucire, (rar) răsucire, sucitură, torsiune, (prin vestul Munteniei) proclinteală, proclintire.
Separaţie, substantiv feminin Sinonime:
despărţire, desfacere, izolare, desprindere, detaşare, dislocare, fragmentare, secţionare, tăiere; diferenţiere, distincţie, discriminare.
Dispersie, substantiv feminin
Sinonime:
împrăştiere, răspândire, risipire; debandadă, difuzie, difuziune, dislocare, diseminare, disipare, disipaţie, distribuţie, distribuire, rarefacţie, rarefiere, separație.
Desprindere, substantiv
Sinonime:
despărţire, dezlipire, scoatere, desfacere, dislocare; (tehnică) decroşare.
Dezagregare, substantiv
Sinonime:
decompoziție, decompozițiune, dezintegrare, destrucție, destrucțiune, dislocație, dislocare, disociație, disociere, disoluție, colaps, eroziune, lichefacție, lichefiere, pulverizație, pulverizare.
Dezarticulaţie, substantiv
Sinonime:
luxaţie, dezarticulare, dislocare, demantelare, dezosare.
Dezlocuire, substantiv
Sinonime:
(fizică) dislocare.
Faliere, substantiv
Sinonime:
(geologie) dislocare.
Sucitură, substantiv
Sinonime:
cot, cotitură, curbă, deplasare, dezarticulare, dezarticulaţie, dislocare, gânj, întorsătură, întortochetură, jurubiţă, luxare, luxaţie, ocol, răsucire, răsucitură, scrânteală, scrântire, scrântitură, scul, serpentină, sinuozitate, sucire, şerpuire, șerpuitură.
Dislocație, substantiv
Sinonime:
dezarticulație, dislocare, luxație, (variantă) dislocațiune.
Proclinteală, substantiv
Sinonime:
deplasare, dezarticulare, dezarticulaţie, dislocare, luxare, luxaţie, scrânteală, scrântire, scrântitură, sucire.
Proclintire, substantiv
Sinonime:
deplasare, dezarticulare, dezarticulaţie, dislocare, luxare, luxaţie, scrânteală, scrântire, scrântitură, sucire.
Dezagregație, substantiv
Sinonime:
decompoziție, degradare, degradație, delabrare, delichescență, destrucție, deteriorare, deteriorațiune, dezagregare, dezintegrare, dezintegrație, dezmembrare, dezorganizare, dezorganizație, dezunire, disjuncție, dislocare, dislocație, disociație, disociere, disoluție, dispersie, diviziune, fracționare, fragmentare, fragmentație, lichefacție, lichefiere, pulverizare, pulverizație, ruptură, scizionare, sciziune, separare, separație.
Răsucire, substantiv
Sinonime:
deplasare, dezarticulare, dezarticulație, dislocare, încolăceală, încolăcire, încolăcitură, îndoire, înfășurare, întoarcere, întors, învălătucire, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, luxare, luxație, răsuceală, răsucit, răsucitură, rostogolire, rotație, rotire, rotit, scrânteală, scrântire, scrântitură, suceală, sucire, sucit, sucitură, torsionare, torsiune, vălătuceală, (popular) rotitură, (popular) rotocol.
