Diseca, verb
Sinonime:
(anatomie) a efectua o disecție, (rar) a spinteca, a autopsia; (figurat) a analiza minuțios, a cerceta atent.
Disecare, substantiv
Sinonime:
disecţie; (figurat) analiză minuțioasă.
Disecație, substantiv (învechit)
Sinonime:
(anatomie) disecție, (variantă) disecațiune.
Disecator, substantiv (învechit)
Sinonime:
autopsier.
Dezmembra, verb
Sinonime:
a desfiinţa, a desface, a (se) descompune, a (se) destrăma, a (se) dezarticula, a (se) dezbina, a (se) dezagrega; a dezosa, a disloca, a diseca; a decapita, a mutila.
Necropsie, substantiv feminin
Sinonime:
autopsie, disecare, disecție, docimazie, examen medico-legal, examen post-mortem, necrotomie.
Disecţie, substantiv
Sinonime:
anatomie, arteriotomie, autopsie, disecare, entomotomie, vivisecție, zootomie, (învechit) vivisecțiune; (figurat) analiză, cercetare, examen.
Dezosa, verb
Sinonime:
a desprinde carnea de pe oase; (figurat) a dezmembra, a disloca, a decortica, a diseca.
Analizabil, adjectiv
Sinonime:
decompozabil, disecabil, evaluabil, estimabil, studiabil, testabil.
Autopsia, verb
Sinonime:
a diseca, a face autopsie.
Disector, substantiv
Sinonime:
anatomist, autopsier, (învechit) disecator.
Decompoza, verb
Sinonime:
a (se) altera, a (se) desface, a (se) dezagrega, a (se) dezorganiza, a (se) disocia, a (se) dizolva, a (se) putrefia, a analiza, a descompune, a dezintegra, a distruge, a diviza, a putrezi, a ruina, a scinda, a se cangrena, a se degrada, a se necroza, a separa, (figurat) a deveni palid, (figurat) a diseca, (figurat) a păli.
Analizat, substantiv
Sinonime:
analizare. Analizat, adjectiv
Sinonime:
descompus, disecat, examinat, explorat, identificat, inspectat, studiat.
