Discredit, substantiv
Sinonime:
compromitere, discreditare, desconsiderație, defavoare.
Discredita, verb
Sinonime:
a compromite, a descalifica, a defăima, a ponegri, a calomnia.
Discreditant, adjectiv
Sinonime:
compromițător, defăimător, denigrator, difamant, infamant, infamator, ponegritor.
Discreditare, substantiv
Sinonime:
calomniere, compromitere, (rar) discredit.
Discreditat, adjectiv
Sinonime:
compromis, dezonorat; (și cu rol de substantiv) calomniat.
Bârfă, substantiv feminin
Sinonime:
bârfeală, bârfire, bârfit, bâzâit, calomnie, calomniere, cancan, cleveteală, clevetire, clevetit, comeraj, defăimare, denigrare, discreditare, mahalagism, ponegreală, ponegrire, șoaptă, vorbă, vorbire de rău, (argotic) prostituată, (Banat) tonocie, (familiar și figurat) încondeiere, (familiar și figurat) înnegrire, (familiar) mâncătorie, (familiar) ștafetă, (învechit și regional) bârfitură, (învechit și regional) ponos, (învechit și regional) ponosluire, (învechit și regional) voroavă, (învechit) ascultătură, (învechit) balamuție, (învechit) catigorie, (învechit) clevetă, (învechit) dosnicie, (învechit) mozavirie, (popular) hulă, (popular) hulire, (popular) năpăstuire, (popular) pâră, (regional) cârcăială, (regional) lihăială, (regional) voșcot, (regional; la plural) pletcuri.
Calomnia, verb
Sinonime:
a bârfi, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a huli, a minţi, a murdări (imaginea unei persoane), a ocărî, a ponegri, a se autocalomnia, a vorbi de rău.
Compromite, verb Sinonime:
a (se) face de râs, a discredita, a dezonora; a primejdui, a distruge, a ameninţa.
Defavoare, substantiv feminin
Sinonime:
dezavantaj, discredit, dizgrație, neajuns, neșansă, pagubă; (variante) defavor, desfavoare, desfavor, disfavoare.
Demonetiza, verb Sinonime:
a se devaloriza, a se deprecia, a se banaliza, a se discredita.
Hulă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
afront, batjocură, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, blasfemie, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, injurie, insultă, jignire, ocară, ofensă, ponegreală, ponegrire, ruşine, sacrilegiu; (Muntenia, Transilvania) surpare, desprindere; balansare, oscilare, tangaj, (prin extindere) furtună pe mare.
Huli, verb (popular)
Sinonime:
a batjocori, a bârfi, a blama, a blasfemia, a calomnia, a cleveti, a da-n tărbacă, a defăima, a denigra, a discredita, a face de ocară, a insulta, a înnegri, a ocărî, a pângări, a ponegri, a profana, a supune unui sacrilegiu, a trata cu hule, a vorbi de rău.
Terfeli, verb Sinonime:
a murdări, a mânji, a păta, a tăvăli, a tărbăci; (figurat) a înjosi, a insulta, a batjocori, a compromite, a discredita.
Bârfire, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfit, calomnie, calomniere, cancan, cleveteală, clevetire, clevetit, criticare, criticat, defăimare, defăimat, denigrare, discreditare, flecărire, hulă, hulire, năpăstuire, pâră, ponegreală, ponegrire, șoaptă, vorbire de rău, (Banat) tonocie, (familiar și figurat) încondeiere, (familiar și figurat) înnegrire, (învechit și regional) ponosluire, (învechit) balamuție, (învechit) balamuțire, (învechit) catigorie, (învechit) clevetă, (învechit) defaimă, (învechit) defăimăciune, (învechit) defăimătură, (învechit) mozavirie.
Bârfit, adjectiv
Sinonime:
calomniat, defăimat, denigrat, discreditat, ponegrit, (familiar și figurat) încondeiat, (învechit) balamuțit, (popular) năpăstuit. Bârfit, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, criticare, defăimare, denigrare, discreditare, flecărire, ponegreală, ponegrire, șoaptă, (Banat) tonocie, (familiar și figurat) încondeiere, (familiar și figurat) înnegrire, (învechit și regional) ponosluire, (învechit) auzitură, (învechit) balamuție, (învechit) balamuțire, (învechit) balamuțit, (învechit) catigorie, (învechit) clevetă, (învechit) mozavirie, (popular) hulă, (popular) hulire, (popular) năpăstuire, (popular) pâră.
Calomniat, adjectiv și substantiv
Sinonime:
bârfit, defăimat, denigrat, discreditat, ponegrit, (popular) năpăstuit, (figurat) încondeiat.
Calomniere, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, şoaptă, (popular) hulă, hulire, năpăstuire, pâră, (învechit şi regional) ponosluire, (Banat) tonocie, (învechit) balamuţie, catigorie, clevetă, mozavirie, (figurat) încondeiere, înnegrire.
Catigorie, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală.
Clevetă, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală.
Cleveti, verb
Sinonime:
a bârfi, a blama, a calomnia, a defăima, a denigra, a detracta, a discredita, a ponegri, a vitupera, (familiar și figurat) a încondeia, (învechit și popular) a ocărî, (învechit) a balamuți, (învechit) a măscări, (învechit) a mozaviri, (învechit) a pohlibui, (învechit) a ponosi, (învechit) a ponoslui, (învechit) a prilesti, (învechit) a vrevi, (popular și figurat) a înnegri, (popular) a huli, (popular) a năpăstui, (popular) a povesti, (prin Oltenia) a publica.
Clevetire, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, (Banat) tonocie, (familiar și figurat) încondeiere, (familiar și figurat) înnegrire, (învechit și regional) ponosluire, (învechit) balamuție, (învechit) catigorie, (învechit) clevetă, (învechit) mozavirie, (popular) hulă, (popular) hulire, (popular) năpăstuire, (popular) pâră.
Compromis, adjectiv
Sinonime:
cu reputația pătată, discreditat, dezonorat; primejduit, stricat. Compromis, substantiv
Sinonime:
aranjament, înțelegere, concesie.
Compromitere, substantiv
Sinonime:
discreditare, (rar) discredit, dezonorare; periclitare, primejduire.
Defavoriza, verb
Sinonime:
a dezavantaja, a dezmoșteni, a discredita, a frustra, a pune în dezavantaj, (figurat) a handicapa, (învechit) a defavora, (variantă) (învechit) a desfavoriza.
Defavorizare, substantiv
Sinonime:
defavorizat, dezavantajare, discreditare, frustrare, handicapare, (învechit) defavorare, (învechit) defavorat, (variantă) (învechit) desfavorizare.
Demonetizare, substantiv
Sinonime:
demonetizat, demonetizație, depreciere, devalorizare, (despre monede) scoatere din circulație, (figurat) discreditare, (învechit) demonetizațiune.
Denigra, verb
Sinonime:
a vorbi de rău, a huli, a ponegri, a ponosi, a blama, a defăima, a cleveti, a calomnia, a bârfi, a discredita.
Denigrare, substantiv
Sinonime:
calomniere, ponegrire, defăimare, discreditare.
Denigrat, adjectiv
Sinonime:
calomniat, ponegrit, discreditat.
Desconsiderare, substantiv
Sinonime:
lipsă de considerație, desconsiderație, dispreţuire, dispreţ, discreditare.
Desconsiderat, adjectiv
Sinonime:
dispreţuit, discreditat.
Desconsideraţie, substantiv
Sinonime:
desconsiderare, discredit, dispreţ, indiferență, lipsă de considerație, lipsă de interes, nebăgare în seamă, (variantă) desconsiderațiune.
Detracta, verb
Sinonime:
a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a ponegri.
Dezonorat, adjectiv
Sinonime:
compromis, discreditat, necinstit, terfelit, (figurat) pătat, pângărit, profanat.
Hulire, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală.
Ponoslui, verb
Sinonime:
a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a defăima, a denigra, a denunţa, a discredita, a pârî, a ponegri, a reclama, a spune.
Ponosluire, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală.
Pohlibui, verb
Sinonime:
a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a ponegri.
Defavor, substantiv
Sinonime:
defavoare, discredit, dizgrație.
Dizgrație, substantiv
Sinonime:
defavoare, discreditare, (variantă) dezgrație.
Năpăstuire, substantiv
Sinonime:
asuprire, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, împilare, oprimare, persecutare, ponegreală, ponegrire, ponegrire, șoaptă.
Mozavirie, substantiv
Sinonime:
animozitate, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discordie, discreditare, dușmănie, învrăjbire, ostilitate, ponegreală, ponegrire, pornire, șoaptă, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie.
Mozaviri, verb
Sinonime:
a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a ponegri.
Vitupera, verb
Sinonime:
a anatemiza, a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a condamna, a defăima, a denigra, a discredita, a fulmina, a invectiva, a ponegri.
Desconsiderațiune, substantiv
Sinonime:
defavoare, deriziune, desconsiderare, desconsideraţie, devalorizare, discredit, dispreţ, indiferență, lipsă de considerație.
Încondeiere, substantiv
Sinonime:
decorare, desenare, împodobire, înfrumusețare, văpsire, vopsire; bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă.
Înnegrire, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, bronzare, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, înnegreală, întunecare, murdărire, pătare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, voalare, (popular) cernire, (popular) cernit, (regional) cerneală.
Descalificare, substantiv
Sinonime:
devaluare, dezonorare, discredit, eliminare, excludere, (variantă) discalificare.
Balamuție, substantiv (învechit)
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, (învechit și regional) blojitură, (învechit) clevetă, (învechit) mozavirie, (popular) ponos, (regional) blojeritură.
Balamuți, verb (învechit)
Sinonime:
a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a ponegri, (învechit) a blojori.
Tonocie, substantiv (regional)
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă.
Dezonorabil, adjectiv
Sinonime:
descalificator, dezonorant, discreditabil.
Necinstit, adjectiv
Sinonime:
batjocorit, compromis, defăimat, dezonorat, discreditat, ilegal, ilicit, incorect, înșelător, nebăgat în seamă, necorect, nelegal, neonest, profanat, rușinos, siluit, terfelit, umil, violat, (demn de) disprețuit, (despre femei) violată, (despre o fată) dezvirginată, (figurat) murdar, (figurat) necurat, (figurat) pătat, (figurat) pângărit, (învechit) malonest, (livresc) oneros, (livresc) veros.
Defavorare, substantiv (învechit)
Sinonime:
defavorizare, dezavantajare, discreditare.
Defavorat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
defavorizat, dezavantajat, discreditat, (învechit) defavorit, (învechit) desfavorat, (învechit) desfavorit. Defavorat, substantiv neutru (învechit)
Sinonime:
defavorare, (învechit) defavorit, (învechit) desfavorat, (învechit) desfavorit.
Defavora, verb (învechit)
Sinonime:
a defavoriza, a dezavantaja, a discredita.
Desfavorizat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
defavorizat, dezavantajat, discreditat, (învechit) defavorat. Desfavorizat, substantiv neutru (învechit)
Sinonime:
defavorizare, defavorizat, dezavantajare, discreditare.
Executat, adjectiv
Sinonime:
adus la îndeplinire, aplicat, asasinat, concretizat, confecționat, decapitat, denigrat, discreditat, efectuat, eliminat, expropriat, fabricat, făcut, ghilotinat, interpretat, îndeplinit, prelucrat, realizat, reprezentat, sechestrat, suprimat, terminat, ucis, (învechit) executarisit.
Devalorizant, adjectiv
Sinonime:
degradant, depreciativ, depreciator, discreditant.
