Diplomă, substantiv feminin
Sinonime: act, atestat, brevet, bacalaureat, cartă, certificat, doctorat, licență, premiu, recompensă; zapis, document, uric, hrisov, parșemin, (familiar şi depreciativ) patalama.  Diplomat, substantiv
Sinonime: agent diplomatic, ambasador, consul, emisar, însărcinat cu afaceri, legat, negociator, nunțiu, persona grata, plenipotențiar, reprezentant, trimis, (învechit) diplomatic, (învechit) diplomă.

Diplomat, adjectiv
Sinonime: abil, circumspect, conciliant, dibaci, diplomatic, fin, subtil, șiret, șmecher, viclean.  Diplomatic (diplomatică), adjectiv
Sinonime: politic; (figurat) abil, calculat, capabil, descurcăreț, emerit.  Diplomaticamente, adverb (învechit)
Sinonime: în mod diplomatic, pe cale diplomatică, politicamente.  Diplomaticesc, adjectiv (învechit)
Sinonime: diplomatic.  Diplomaţie, substantiv
Sinonime: politică; corp diplomatic; (figurat) abilitate, dibăcie, pricepere.  

---

Adeverinţă, substantiv feminin
Sinonime: act, brevet, buletin, diplomă, garanție, probă, dovadă, act doveditor, certificat, atestat, înscris.

Adeverința, verb (învechit)
Sinonime: a (se) adeveri.  Brevet, substantiv neutru
Sinonime: certificat, diplomă, garanție, licenţă, patentă, titlu.  Fineţe, substantiv feminin
Sinonime: delicateţe, gingășie, grație, gracilitate, eleganță, șarm, suplețe, tenuitate; acuitate, subtilitate, ingeniozitate, agerime, perspicacitate, sagacitate; nobleţe, diplomație, distincţie, rafinament, rafinare, sensibilitate, tact.  Legaţie, substantiv feminin
Sinonime: reprezentanţă, oficiu diplomatic.  Mesager, substantiv masculin
Sinonime: trimis, sol, vestitor, delegat, diplomat.  Misiune, substantiv feminin
Sinonime: ambasadă, apostolat, comisie, datorie, delegaţie, deputațiune, deputăție, evanghelizare, expediție, funcție, împuternicire, însărcinare, legaţie, mandat, menire, post, reprezentanță diplomatică, rol, rost, sacerdoțiu, sarcină, solie, vocație, (învechit) misie.  Patalama, substantiv feminin (popular)
Sinonime: certificat, diplomă, document, brevet, act, dovadă, patentă.  Patenta, verb
Sinonime: a breveta.

Patentă, substantiv feminin
Sinonime: act, diplomă, brevet, certificat, dovadă; (figurat) sistem, procedeu, metodă, modalitate, manieră.  Reprezentant (reprezentantă), substantiv masculin şi feminin
Sinonime: agent, ales, ambasador, avocat, brocăr, comis-voiajor, consul, corespondent, curtier, delegat, deputat, diplomat, emisar, eșantion, exemplar, exemplu, exponent, intermediar, împuternicit, înalt funcționar, înfățișător, însărcinat, legat, mandatar, mediator, mesager, ministru, misionar, model, negociator, nunțiu, parlamentar, persona grata, plasator, plenipotențiar, purtător de cuvânt, reprezentator, rezident, senator, sindic, sol, specimen, trimis, voiajor, (figurat) interpret, (învechit) ispravnic, (învechit) mandator, (învechit) misit, (învechit) reprezentante, (învechit) rugător, (învechit) solitor.  Titlu, substantiv neutru
Sinonime: antet, apelație, atribuţie, brevet, calitate, certificat, demnitate, denominație, denumire, designație, diplomă, drept, funcție, intitulare, manșetă, nume, numire, obligație, rang, rubricariu, subtitlu, titru, (figurat) bază legală, (învechit) spiță, (învechit) stat, (învechit) titol, (învechit) titulă, (învechit) tituluș.  Persona grata, locuțiune
Sinonime: agent diplomatic, reprezentant.  Tactic (tactică), adjectiv
Sinonime: diplomatic, strategic.  Tactică (tactici), substantiv feminin
Sinonime: diplomație, manevră, manieră, mijloc, procedeu, strategie.  Ambasador, substantiv
Sinonime: acreditat, agent diplomatic, atașat, diplomat, emisar, înalt comisar, însărcinat cu afaceri, negociator, plenipotențiar, reprezentant, responsabil de misiune, șef de ambasadă, trimis, (învechit) legat.  Politică, substantiv
Sinonime: (învechit) politichie, diplomaţie; ceremonial, ceremonie, etichetă, protocol, regulă, ritual, rânduială, tipic.  Atestat, substantiv
Sinonime: certificat, diplomă.  Negociator, substantiv
Sinonime: comerciant, comisionar, curtier, intermediar, negustor, negociant; ambasador, delegat, diplomat, emisar, interpus, legat, mandatar, mediator, mijlocitor, plenipotențiar, tactician.  Emisar, substantiv
Sinonime: ambasador, comisionar, curier, delegat, diplomat, mediator, mesager, ștafetă, ștafetar, trimis.  Memorand, substantiv
Sinonime: carnet, memento, memorandum, memorator, notă diplomatică.  Atestație, substantiv
Sinonime: afirmație, atestare, autentificație, brevet, certificat, diplomă, garanție, mărturisire, omologare, probă, ratificare, reconducție, validare, verificație.  Nunţiu, substantiv
Sinonime: acreditat, agent diplomatic, ambasador, diplomat, însărcinat cu afaceri, legat, plenipotențiar, prelat, reprezentant, vicar apostolic, (variantă) nunciu.  Politic, adjectiv
Sinonime: dibaci, diplomatic, șiret, (învechit) politicesc.

Politic, substantiv
Sinonime: om politic, politician, viață politică.  Inginer, substantiv
Sinonime: diplomat, femeie-inginer, (depreciativ) ingineraș.  Ambasadă, substantiv
Sinonime: cancelarie, consulat, delegație, deputăție, înalt comisariat, legație, misiune diplomatică, misiune, reprezentanță, solie.  Diplom, substantiv (învechit)
Sinonime: diplomă.  Deplomat, substantiv (învechit)
Sinonime: diplomat.  Tactician, substantiv
Sinonime: diplomat, manevrier, strateg, (învechit) tactic.  Strateg, substantiv
Sinonime: comandant, diplomat, general, manevrier, tactician, (învechit) strategist, (învechit) stratig.  Strategie, substantiv
Sinonime: calcul, combinație, diplomație, manevră, metodă, plan (de acțiune), politică, procedură, stratagemă, tactică, truc.