Diferent, adjectiv (învechit)
Sinonime:
diferit. Diferent, substantiv (învechit)
Sinonime:
diferend.
Diferenţă, substantiv feminin
Sinonime:
deosebire, nepotrivire, fluctuaţie, (învechit şi popular) osebire, (Banat, Transilvania şi Maramureș) deschilinire, (învechit) osebitură; (matematică) rest, (învechit) rămăşiţă, restanţă.
Diferenţia, verb
Sinonime:
a (se) manifesta în mod deosebit, a (se) reliefa, a diferi, a (se) deosebi, a (se) distinge, a (se) particulariza, a (se) singulariza, a separa.
Diferențiabil, adjectiv
Sinonime:
decompozabil, disjunctiv, disociabil, izolabil, modular.
Diferenţiere, substantiv
Sinonime:
catalogare, deosebire, distincție, diversificație, diviziune, fracționare, individuație, modificație, segmentație, segregaţie, separare, separaţie, transformație, transformare.
Decalaj, substantiv neutru
Sinonime:
decalare, dezacord, diferenţă, disproporție, distanțare, ecart, lipsă de armonie, nepotrivire, report, retard, ruptură.
Deosebi, verb
Sinonime:
a recunoaşte, a distinge, a identifica, (învechit, regional) a deschilini; a (se) remarca, a se evidenţia, a excela, a desluşi, a diferenţia, a discerne, a discrimina, (învechit şi popular) a osebi, (figurat) a cerne, a diferi; a despărţi, a izola, a separa.
Deosebi, adverb
Sinonime:
aparte, deosebit, separat.
Deschilini, verb (regional)
Sinonime:
a deosebi, a desluşi, a diferenţia, a discerne, a discrimina, a distinge.
Diferi, verb
Sinonime:
a se deosebi, a fi altfel, a nu se potrivi, a se distinge, a demarca, a se diferenţia, a varia, (învechit) a (se) feluri.
Discerne, verb
Sinonime:
a aprecia la justa valoare, a delimita, a deosebi, a desluși, a desprinde, a diferenția, a discerna, a discrimina, a distinge, a judeca limpede, a raționa cu pătrundere și precizie, (Banat, Transilvania și Maramureș) a deschilini, (figurat) a cerne, (învechit și popular) a osebi.
Distanţa, verb
Sinonime:
a rări, a lăsa distanţă, a îndepărta, a detaşa, a spaţia, a depăși, a devansa, a mări. Distanţă, substantiv feminin
Sinonime:
ecart, depărtare, spaţiu, interval, (Transilvania) scopot, (popular) cale, (învechit) loc, bucată, (regional) postată, lungime; (la figurat, rar) deosebire, diferență.
Distincţie, substantiv feminin
Sinonime:
deosebire, diferenţă, diferențiere, discriminare, separație; demnitate, fineţe, grație, eleganţă, strălucire, maiestate; premiu, recompensă; bun-gust, rafinament, subtilitate.
Diversificare, substantiv feminin
Sinonime:
deosebire, diferențiere, polivalență, ramificare, variaţie.
Inegalitate, substantiv feminin Sinonime:
neegalitate, disproporţie, diferenţă.
Rămăşiţă, substantiv feminin
Sinonime:
coborâtor, descendent, diferență, mont, moștenire, odraslă, pariu, patrimoniu, prinsoare, progenitură, rămășag, relicvă, reminiscenţă, rest, restanţă, scoborâtor, succesiune, urmaș, viță, vlăstar, (învechit și regional) rămășitură, (învechit) rămas, (Transilvania) mărădic.
Rest (resturi), substantiv neutru
Sinonime:
deșeu, diferență, rămăşiţă, reminiscenţă, restanţă, urmă, (învechit și regional) cusur, (învechit și regional) marda, (învechit și regional) rămășitură, (învechit) rămas, (regional) mont, (regional) pârlac, (regional; la plural) ronghiuri, (Transilvania) mărădic.
Segrega, verb Sinonime:
a diferenţia, a separa, a izola.
Segregaţie, substantiv feminin Sinonime:
segregare, separaţie, discriminare, diferenţiere.
Separat (separată), adjectiv Sinonime:
despărţit, izolat, rupt de (ceva), desprins, detaşat, dislocat; în parte, unilateral, distinct, diferenţiat.
Separaţie, substantiv feminin Sinonime:
despărţire, desfacere, izolare, desprindere, detaşare, dislocare, fragmentare, secţionare, tăiere; diferenţiere, distincţie, discriminare.
Dezacord (dezacorduri), substantiv neutru
Sinonime:
lipsă de acord; nepotrivire, neînţelegere, disensiune; diferend; conflict, contestație, contradicție, diferență, discordie, discuție, divergență, disonanţă, divorț, incompatibilitate, zâzanie, zizanie.
Deschilinire, substantiv
Sinonime:
deosebire, diferenţă.
Denivelare, substantiv
Sinonime:
accident de teren; diferență de nivel.
Denivelaţie, substantiv
Sinonime:
accident, denivelare, diferență.
Deosebire, substantiv
Sinonime:
lipsă de asemănare, diferenţă, diferenţiere, discriminare, discriminaţie, distincţie, (rar) distingere, (învechit şi popular) osebire, (Banat, Transilvania şi Maramureș) deschilinire, (învechit) osebitură.
Individuație, substantiv
Sinonime:
catalogare, diferențiere, individualitate, personalizare, separație.
Discrimina, verb
Sinonime:
a separa, a diferenția, a face deosebire, a deosebi, a face distincție, a distinge.
Distingere, substantiv
Sinonime:
desluşire, percepere, deosebire, diferenţă, diferenţiere, discriminare, discriminaţie.
Feluri, verb (învechit)
Sinonime:
a deosebi, a diferenţia, a diferi, a varia, (regional) a feliuri.
Derivabil, adjectiv
Sinonime:
diferențiabil.
Operator, substantiv
Sinonime:
asistent, broker, cameraman, chirurg, cineast, conductor, curtier, manipulator, mecanician, mecanic, trader; (operator
hamiltonian) operatorul lui Hamilton, operator nabla, operator diferenţial.
Denivela, verb
Sinonime:
a deveni hopuros, a produce o diferență de nivel, a-și modifica nivelul, a-și pierde netezimea.
Diferință, substantiv
Sinonime:
diferență.
Nuanţă (nuanțe), substantiv
Sinonime:
caracter, conotație, diferență, grad, notă particulară; culoare, (învechit) vopsea, tentă, ton, tonalitate, varietate cromatică.
Defazaj, substantiv
Sinonime:
decalaj, diferență.
Disimilitudine, substantiv
Sinonime:
contrast, deosebire, diferență, discordanță, disparitate, heterogenitate, lipsă de asemănare, neasemănare.
Antinomie, substantiv
Sinonime:
antifrază, antilogie, antiteză, aporie, contradicție, diferență, divergență, opoziție, paradox.
Diferendă, substantiv (învechit)
Sinonime:
conflict, dezacord, diferend, neînțelegere, (învechit) diferent, (învechit) diferentă, (învechit) diferență.
Decalare, substantiv
Sinonime:
decalaj, decalat, defazare, dezacord, diferență, discordanță, disonanță, disparitate, ecart, nepotrivire, rămânere în urmă, retard.
Ultradiferențiat, adjectiv
Sinonime:
diferențiat la extrem.
Neasemănare, substantiv
Sinonime:
contrast, deosebire, diferență, disimilaritate, disimilitudine, disparitate, (învechit) disparată.
Ecart, substantiv
Sinonime:
abatere, amplitudine, decalaj, depărtare, deviație, diferență, ecartament, interval, variație.
Separare, substantiv
Sinonime:
delimitare, demarcaj, demarcare, demarcație, descompunere, desfacere, despărțire, despărțit, desprindere, detașare, diferențiere, dihotomie, disjuncție, disjungere, disociație, disociere, divizare, diviziune, divorț, fracționare, hotărnicie, izolare, împărțire, scindare, scizionare, separație, (învechit) dezunire, (popular) despărțenie, (rar) dezalcătuire, (rar) segregare, (rar) segregație.
Osebitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
deosebire, diferență, (învechit și regional) usebitură.
Osebiciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
deosebire, diferență, izolare, nepotrivire, (învechit și popular) osebire.
