Dezonoare
Dezonoare, substantiv
Sinonime: necinste, ruşine, (popular) ocară, (învechit şi regional) ponos, ponoslu.  
 

Batjocură
Batjocură, substantiv feminin
Sinonime: înjosire, insultă, injurie, ponegrire, defăimare, (regional) bălăcărie, ocară, umilire; bătaie de joc, batjocorire, băşcălie, luare în derâdere; înţepătură, ironie, zeflemea, sarcasm; necinstire, violare, dezonoare.  
 
Necinste
Necinste, substantiv feminin
Sinonime: afront, batjocură, bătaie de joc, defăimare, dezonoare, incorectitudine, injurie, insultă, înjosire, jignire, malonestitate, necorectitudine, ocară, ofensă, perfidie, profanare, rea-credinţă, rea-intenţie, ruşine, umilinţă, (învechit) incorecţiune.  
 
Pată
Pată, substantiv feminin
Sinonime: urmă, semn, murdărie, maculă; (figurat) stigmat, dezonoare, ruşine.

Păta, verb
Sinonime: a murdări, a mânji; (figurat) a pângări, a profana, a necinsti, a terfeli, a degrada, a înjosi, a compromite, a denigra, a dezonora.  
 
Ruşine
Ruşine, substantiv feminin
Sinonime: jenă, sfială, rezervă, sfiiciune, reţinere, timiditate, modestie; ocară, batjocură, umilinţă, ofensă, necinste, dezonoare.  
 
Umilinţă
Umilinţă, substantiv feminin
Sinonime: supunere, smerenie, plecăciune; (figurat) sărăcie, mizerie; înjosire, ofensă, jignire, ruşine, ocară, batjocură, necinste, dezonoare.  
 
Ponos (ponoase)
Ponos (ponoase), substantiv neutru
Sinonime: abatere, belea, bucluc, consecință neplăcută, culpabilitate, culpă, cusur, dandana, defect, deficienţă, dezonoare, eroare, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, încurcătură, lacună, lipsă, meteahnă, năpastă, neajuns, necaz, necinste, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, nume, pacoste, păcat, plângere, pocinog, poreclă, rău, reclamație, rușine, scădere, slăbiciune, supărare, supranume, viciu, vină, vinovăție; (a trage ponoasele) a suferi consecințele nefaste ale unei acțiuni.  
 
Ponoslu
Ponoslu, substantiv
Sinonime: dezonoare, necinste, plângere, reclamaţie, ruşine.  
 
Oprobriu
Oprobriu, substantiv
Sinonime: afront, blam, dezaprobare, dezonoare, difamație, dispreț, ignominie, indignitate, infamie, înfierare, reprobare, rușine, vindictă publică, (figurat) lapidare, (figurat) sentință, (variantă greșită) oprobiu.  
 
Indignitate
Indignitate, substantiv
Sinonime: abjecție, dezonoare, infamie, lipsă de demnitate, nemernicie, oprobriu, ticăloșie.  
 
Dejosire
Dejosire, substantiv (învechit)
Sinonime: degradare, dezonoare, înjosire, umilire.  
 
Dejosit
Dejosit, substantiv (învechit)
Sinonime: degradare, dezonoare, înjosire, umilire.

Dejosit, adjectiv (învechit)
Sinonime: degradat, dezonorat, umilit.  
 
Prihănie
Prihănie, substantiv
Sinonime: dezonoare, pată, pângărire, prihană, profanare, spurcare, (variantă) prihanie.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar