Dezintegrat, adjectiv
Sinonime:
dezagregat.
Dezintegrație, substantiv
Sinonime:
dezintegrare.
Dezagregat, adjectiv
Sinonime:
dezintegrat, desfăcut, putred.
Dezintegrare, substantiv
Sinonime:
autodistrugere, descompunere, dezagregare, dezintegrație, distrugere, fisiune, partiție, transmutație.
Disociaţie, substantiv
Sinonime:
decompoziție, dezagregație, dezintegrație, disociere, disoluție, separație.
Fisiune, substantiv
Sinonime:
dezintegrație, divizare, fisionare, scindare, sciziune, separație.
Dezorganizație, substantiv
Sinonime:
(învechit) decompoziție, deranjare, destructurare, dezagregație, dezintegrație, dezordine, dezorganizare, haos.
Destrucțiune, substantiv
Sinonime:
aboliție, aneantizare, anihilare, autodistrugere, carnaj, cataclism, demantelare, demoliție, destrucție, devastare, devastație, devastațiune, dezagregație, dezintegrație, disoluție, dispariție, distrugere, eliminare, eliminațiune, exterminație, extincțiune, genocid, lacerare, lichidare, lichidațiune, masacru, nimicire, pogrom, pulverizare, ravaj, supresiune, suprimare.
Dezagregație, substantiv
Sinonime:
decompoziție, degradare, degradație, delabrare, delichescență, destrucție, deteriorare, deteriorațiune, dezagregare, dezintegrare, dezintegrație, dezmembrare, dezorganizare, dezorganizație, dezunire, disjuncție, dislocare, dislocație, disociație, disociere, disoluție, dispersie, diviziune, fracționare, fragmentare, fragmentație, lichefacție, lichefiere, pulverizare, pulverizație, ruptură, scizionare, sciziune, separare, separație.
Radioactivitate, substantiv
Sinonime:
activitate, dezintegrare, dezintegrație, transmutare, transmutație.
