Desfiinţa, verb
Sinonime:
a suprima, a abroga, a anula, a desface, a aboli, (figurat) a ridica, a dizolva, a lichida, a distruge, a nimici, a prăpădi, (figurat) a topi.
Desfiinţare, substantiv
Sinonime:
anulare, abolire, (figurat) ridicare, suprimare, dizolvare, lichidare.
Desfiinţat, adjectiv
Sinonime:
abrogat, anulat, invalidat, înlăturat, suprimat.
Desființător, adjectiv (și substantiv)
Sinonime:
abrogativ, anulator, distrugător, eliminator, nimicitor, (învechit) suprimător.
Anihila, verb Sinonime:
a nimici, a desfiinţa, a anula, a distruge, a reduce la zero (neant).
Anula, verb Sinonime:
a desfiinţa, a suprima, a abroga, a aboli, a revoca, a contramanda, a decomanda, a şterge, a radia, a casa, a rezilia, a distruge.
Bara, verb Sinonime:
a închide, a bloca, a astupa, a stăvili, a zăgăzui; (figurat) a împiedica, a opri, a întrerupe, a stopa; a anula, a desfiinţa, a şterge; a tăia; a obstrucţiona.
Bară, substantiv feminin Sinonime:
drug, stâlp, bârnă, grindă; semn, indiciu; levier, rangă; (regional) mocirlă, noroi.
Casa, verb
Sinonime:
a anula, a desfiinţa; a scoate din serviciu, a scoate din uz.
Casă, substantiv feminin
Sinonime:
imobil, clădire, locuinţă, cămin, domiciliu, familie, dinastie, neam; întreprindere, firmă; casierie, ghişeu de plăţi; coşmelie. Casa, substantiv articulat
Sinonime:
(astronomie) gemma, perla. Cașa, verb
Sinonime:
a cașera.
Decomanda, verb Sinonime:
a anula, a renunţa, a desfiinţa.
Desface, verb
Sinonime:
a descompune, a desprinde, a dezangrena, a separa, a izola; a vinde, a face negoţ, a oferi; a anula, a contramanda, a desfiinţa, a despături, a dezdoi, (învechit) a răspica, a desfăşura, a dezlega, a despleti, a degaja, a elibera, a libera, a scoate, (învechit şi popular) a slobozi, a dezlipi, a întinde, a răsfira, a căsca, a crăpa, a (se) deschide, a se despica, a plesni, a rupe, a rezilia.
Dezmembra, verb
Sinonime:
a desfiinţa, a desface, a (se) descompune, a (se) destrăma, a (se) dezarticula, a (se) dezbina, a (se) dezagrega; a dezosa, a disloca, a diseca; a decapita, a mutila.
Distruge, verb
Sinonime:
a (se) nimici, a (se) ruina, a desfiinţa, a face praf, a stârpi, a devasta, a pârjoli, a (se) prăpădi, a pustii, (regional) a pustului, (învechit) a sfârşi, a (se) strica, a lichida, (figurat) a topi; a masacra, a rade, a zdrobi, (învechit şi regional) a sparge, (figurat) a pulveriza, a şterge; a (se) nenoroci, (învechit şi regional) a (se) ticăloşi, a vătăma, a mistui, (figurat) a sfărâma, a ucide, a (se) mânca, a (se) roade.
Doborî, verb
Sinonime:
a răsturna, a prăbuşi, a da la pământ; a frânge, a supune, a răpune; a nimici, a desfiinţa, a stârpi, a lichida, a birui, a copleşi; a arunca, a azvârli, a culca, a dărâma, a întinde, a lungi, a prăvăli, a trânti, (popular şi familiar) a aşterne, (popular) a păli, (învechit şi regional) a răntuna, (învechit) a oborî, a poligni, (figurat) a secera; a ajunge, a covârşi, a cuprinde, a împovăra, a înfrânge, a învinge, a năpădi, a podidi, a prinde, a răzbi, a toropi; (sport) a depăşi.
Fiasco, substantiv neutru Sinonime:
insucces, eşec, nereuşită, bluf; (figurat) cădere, faliment, desfiinţare.
Infirma, verb
Sinonime:
a aboli, a abroga, a anula, a contramanda, a contrazice, a declara nevalabil, a declara nul printr-un ordin, a demonstra ca fiind nefundat, a desfiinţa, a dezminţi, a dovedi ca neadevărat, a îndepărta, a nu admite, a răsturna, a revoca.
Nimici, verb Sinonime:
a distruge, a nărui, a zdrobi, a învinge, a ucide, a desfiinţa, a extermina, a stârpi, a omorî, a spulbera.
Perima, verb Sinonime:
(reflexiv) a se învechi, a se demoda, a se uza; (juridic) a se stinge, a se anula, a se desfiinţa.
Radia, verb Sinonime:
a străluci, a lumina; a degaja, a propaga, a difuza, a răspândi, a împrăştia, a emana; a şterge, a anula, a desfiinţa.
Ridica, verb Sinonime:
a înălţa, a sălta; a construi, a face, a zidi; a crește, a spori, a mări, a majora, a urca; (figurat) a suspenda, a desfiinţa, a anula
Strica, verb Sinonime:
a deteriora, a degrada, a defecta, a sparge; a se descompune, a se altera; a vătăma, a răni; a tulbura, a deranja, a zădărnici; a se corupe, a decădea, a se deprava, a se desfrâna; a dărâma, a nărui, a distruge; (figurat) a anula, a desfiinţa, a abroga; (figurat) a se certa, a se gâlcevi.
Suprima, verb Sinonime:
a înlătura, a elimina, a anula, a desfiinţa; a omorî, a extermina, a lichida.
Şterge, verb Sinonime:
a curăţa, a înlătura, a răzui, a rade, a face să dispară, a elimina; (figurat) a anula, a suprima, a radia, a desfiinţa; a fugi, a spăla putina, a o întinde.
Ucide, verb
Sinonime:
a bate foarte tare, a (se) bate, a (se) lovi rău, a (se) sfărâma, a asasina, a desființa, a distruge, a doborî, a făcălui, a nimici, a omorî, a răpune, a se sinucide, a snopi în bătaie, a stâlci, a tăbăci, a toropi, a (se) zdrobi, (familiar) a achita; (locuțiune populară) (ucigă-l-crucea) dracul, diavolul; (locuțiune populară) (ucigă-l-toaca) dracul, diavolul.
Eradica, verb
Sinonime:
a suprima, a elimina; a smulge din rădăcini, a dezrădăcina; a stârpi, a desființa, a extirpa.
Abolire (aboliri), substantiv feminin
Sinonime:
abolițiune; desființare, suprimare; (popular) ștergere.
Abroga, verb
Sinonime:
(a scoate din vigoare un act normativ) a aboli, a anula, a desființa, a infirma, a invalida, a revoca, a suprima.
Abrogare (abrogări), substantiv feminin
Sinonime:
abrogație, anulare, desființare, infirmare, invalidare, suprimare.
Abrogat (abrogată), adjectiv
Sinonime:
(despre legi, ordine sau dispoziții oficiale) anulat, desființat, invalidat, înlăturat, suprimat.
Anulare, substantiv
Sinonime:
abrogare; nulitate relativă; reziliere; contramandare; desfiinţare, (figurat) ridicare, demitere; infirmare; eliminare, îndepărtare, înlăturare, scoatere, suprimare, ştergere, tăiere, ştersătură, tăietură.
Suprimat, adjectiv
Sinonime:
anulat, abrogat, abolit, interzis, suspendat, șters; omorât, eliminat, înlăturat, lichidat, desființat.
Dizolva, verb
Sinonime:
a solvi, a topi; a (se) desființa, a-și înceta activitatea, (figurat) a înceta să mai existe; a dispărea, a pieri.
Dizolvare, substantiv
Sinonime:
solvire, topire, topit; solvatare; desfiinţare, disoluție.
Dizolvat, adjectiv
Sinonime:
topit, desființat; (și cu rol de substantiv) solvat.
Deprivatiza, verb
Sinonime:
a înlătura privatizarea, a desființa privatizarea.
Invalida, verb
Sinonime:
a aboli, a abroga, a anihila, a anula, a casa, a declara nul, a denunța, a desființa, a dizolva, a infirma, a neantiza, a revoca, a rezilia, a rupe, a socoti nevalabil, a suprima, a suspenda.
Invalidabil, adjectiv
Sinonime:
abrogabil, anulabil, contramandabil, desfiinţabil, eliminabil, infirmabil, revocabil, reziliabil.
Aboliție, substantiv
Sinonime:
abolire, aboliționism, abrogare, abrogație, amnistie, aneantizare, anulație, casație, desființare, destrucție, dispariție, extincție, grație, grațiere, infirmare, invalidare, pardon, revocație, reziliere, rezoluție, supresiune, suprimare, (variantă) (învechit) abolițiune.
Destructurare, substantiv
Sinonime:
desființare, destrucție, destrucțiune, dezorganizare, dezorganizație.
Resciziune, substantiv
Sinonime:
abolire, aboliție, anulare, anulație, denunțare, desfacere, desființare, infirmare, invalidare, nimicire, rescizie, revocare, revocație, reziliare, reziliere, rezoluție, rezoluțiune, (învechit) abolițiune, (învechit) infirmațiune, (învechit) invalidațiune, (învechit) rescisiune, (învechit) revocațiune.
Rescizie, substantiv
Sinonime:
(termen juridic) abolire, aboliție, anulare, anulație, contraordin, denunțare, desfacere, desființare, infirmare, infirmațiune, invalidare, invalidație, invalidațiune, nimicire, resciziune, revocare, revocație, reziliere, suprimare.
Dezabonare, substantiv
Sinonime:
anulare, desființare, încetare, oprire, reziliere, suprimare.
Dezabona, verb
Sinonime:
a anula, a desființa, a rezilia, a suprima.
Desprejmui, verb
Sinonime:
a desființa împrejmuirea, a desgrădi, a despresura, a scoate gardul; (învechit) a se împrăștia.
Ştergere, substantiv
Sinonime:
abolire, anulare, curăţare, desfiinţare, dispariție, efasare, eliminare, estompare, obliterare, radiere, suprimare.
Ridicare, substantiv
Sinonime:
anulare, arestare, ascensiune, așezare sus, avansare, cățărare, clădire, cocoțare, construcție, construire, creștere, culegere, cules, desființare, dezvoltare, ducere sus, durare, evaporare, evoluție, funcție, grad, ieșire la suprafață, izbăvire, împingere în sus, împrăștiere, înaintare, înălțare, încasare, îndepărtare, îndreptare, înființare, înfiripare, înlăturare, însănătoșire, întindere, întremare, înzdrăvenire, lecuire, luare de atitudine, luare de jos, luare în primire, majorare, mărire, mers înainte, mobilizare, numire, opunere, plecare, primire, producere, progres, promovare, propășire, rang, răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, reconstruire, redresare, refacere, relevare, restabilire, revoltă, ridicat, risipire, săltare, săltat, scoatere, sculat, scumpire, sporire, stârnire, strângere, strâns, suflecare, suire, suit, suspendare, tămăduire, tragere în sus, transportare, trezire, ucidere, umflare, urcare, urcat, vindecare, zidire, (figurat) formare, (figurat) ivire, (figurat) răpire, (învechit și regional) suflecătură, (învechit) alungare, (învechit) ardicare, (învechit) aridicare, (învechit) înviere, (învechit) mutare, (învechit) preamărire, (învechit) provivasire, (învechit) rădicare, (învechit) răsărit, (învechit) redicare, (învechit) sănătoșare, (învechit) tămăduință, (învechit) văznesenie, (învechit) vracevanie, (livresc) edificare, (popular) ispas, (popular) sculare, (popular) tămăduială.
Lichidare, substantiv
Sinonime:
achitare, asasinare, desființare, falimentare, încheiere, înlăturare, lichidat, nimicire, omorâre, onorare, plată, plătire, soluționare, stârpire, suprimare, terminare, ucidere, (argou) exterminare, (învechit) lichidație, (învechit) licuidare, (învechit) răspundere, (sens suspect) lichefiere.
Sfărâmare, substantiv
Sinonime:
agitare, agitație, caznă, căznire, chin, chinuire, concasare, dărâmare, dărâmătură, desființare, destrămare, distrugere, fărâmare, fărâmițare, frământare, frământat, frângere, împrăștiere, măcinare, măcinat, măciniș, mărunțire, mărunțit, melițare, melițat, nimicire, osteneală, pisare, pisat, potopire, prăpădire, râșnit, sfărâmat, silire, spargere, spart, spulberare, străduială, străduință, străduire, strivire, tocare, tocat, trudă, trudire, trudnicie, turtire, zbatere, zbucium, zbuciumare, zdrobire, (învechit și popular) pierdere, (învechit și popular) pistoseală, (învechit și popular) risipire, (învechit și regional) strucinătură, (învechit și regional) strucire, (învechit și regional) strucitură, (învechit) afanisire, (învechit) înfrângere, (învechit) învăluire, (învechit) năslire, (învechit) nevoie, (învechit) nevoință, (învechit) osârdie, (învechit) osârdnicie, (învechit) osârduință, (învechit) osârduire, (învechit) sârguială, (învechit) sfărmăt, (învechit) sodomire, (învechit) strădănuire, (învechit) strucinare, (învechit) topire, (învechit) volnicie, (învechit) zdruncinare, (popular și familiar) stropșeală, (popular și familiar) stropșire, (popular) canoneală, (popular) canonire, (popular) isprăvire, (popular) sârguință, (popular) zdrobeală, (popular) zdrumicare, (popular) zobire, (rar) casare, (rar) chinuială, (rar) mărunțișare, (rar) prăbușire, (regional) verpelire; (variante) (învechit și regional) sfărmare, (învechit) sfărămare, (învechit) sfărâmire.
Nimicnicitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
desconsiderator, desființător, distrugător, invalidant, înjositor, mistuitor, nimicitor, (figurat) spulberător.
Reziliere, substantiv
Sinonime:
anulare, desfacere, desființare, (învechit) reziliare.
Înlăturat, adjectiv
Sinonime:
abrogat, anulat, concediat, curățat, dat afară, dat la o parte, desființat, eliminat, exclus, invalidat, îndepărtat, scos, suprimat, șters, tăiat, (învechit) delăturat, (rar) izolat. Înlăturat, substantiv
Sinonime:
eliminare, excludere, îndepărtare.
