Desfacere, substantiv
Sinonime: despăturire, dezdoire, desfăşurare, deschidere, dezlegare, desprindere, eliberare, liberare, scăpare, (învechit şi popular) slobozire, dezlipire, scoatere, descompunere, vânzare, rupere, reziliere.  

---

Bifurcaţie, substantiv feminin
Sinonime: bifurcare, despărţire, desfacere, scindare, separație, separare, diviziune; branșă; bretea; intersecție.  Debit, substantiv neutru
Sinonime: datorie, obligaţie, lipsă, pasiv; circulație, mișcare, trafic; articulație, dicție, elocuțiune, flux; tutungerie, desfacere, plasare, vindere, vânzare.  Debuşeu, substantiv neutru
Sinonime: piaţă, desfacere.  Deschidere, substantiv feminin
Sinonime: acces, breșă, ieșire, intrare, spaţiu, perspectivă, despicătură, crăpătură, desfacere, descuiere, căscare, căscat, destupare, spargere, crăpare, despicare, plesnire, deschizătură, deșirare, orificiu, gaură, distanță, ecart, ecartament, descoperire; (deschidere geologică) afloriment; exordiu, inaugurare, începere, preliminar; acceptare, receptivitate, toleranță.

Deșchidere, substantiv
Sinonime: (popular) deschidere.  Despărţire, substantiv feminin
Sinonime: delimitare, răzleţire, hotărnicire; îndepărtare, distanţare, înstrăinare; separare, divorţ; desprindere, detaşare, izolare, separaţie, (învechit) dezunire, (rar) segregare, segregaţie, descompunere, desfacere, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, (rar) dezalcătuire, compartiment; circă, circumscripţie, secţie.  Dever, substantiv neutru
Sinonime: vânzare, desfacere, afacere, comerţ; (cu dever) cu vad.  Separaţie, substantiv feminin
Sinonime: despărţire, desfacere, izolare, desprindere, detaşare, dislocare, fragmentare, secţionare, tăiere; diferenţiere, distincţie, discriminare.  Deblocare (deblocări), substantiv feminin
Sinonime: liberare, degajare, desfacere, scăpare, scoatere; despresurare.  Decuplare, substantiv
Sinonime: deconectare, dezlegare, desfacere.  Demontare, substantiv
Sinonime: demontat, desfacere.  Descompunere, substantiv
Sinonime: desfacere, despărţire, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, separare, (rar) dezalcătuire; putrefacţie, alterare, râncezire; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, dezmembrare, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune.  Desfăşurare, substantiv
Sinonime: desfacere, efectuare, executare, îndeplinire, prestare, prestaţie, evoluţie, disputare.  Desigilare, substantiv
Sinonime: desfacere a unui sigiliu, despecetluire, despecetluit.  Despăturire, substantiv
Sinonime: desfacere, dezdoire.  Desprindere, substantiv
Sinonime: despărţire, dezlipire, scoatere, desfacere, dislocare; (tehnică) decroşare.  Detaşare, substantiv
Sinonime: desfacere, desprindere, dezlipire; despărţire, separaţie; dezinteresare, indiferență, insensibilitate, nepăsare.  Dezalcătuire, substantiv
Sinonime: descompunere, desfacere, despărţire, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, separare.  Dezdoire, substantiv
Sinonime: desfacere, despăturire, destindere, îndreptare.  Dezlipire, substantiv
Sinonime: desfacere, desprindere, detaşare, depărtare, îndepărtare.  Eliberare, substantiv
Sinonime: liberare, salvare, scăpare, scoatere, (învechit şi popular) slobozire, (popular) mântuire, (învechit) scăpătură, dezrobire, ieşire, desfacere, desărcinare, descăunare, deblocare, evacuare.  Scăpare, substantiv
Sinonime: adăpost, cădere, descotorosire, desfacere, dezbărare, eliberare, evadare, ieşire, inadvertenţă, omisiune, pierdere, salvare, (regional) întrelăsare.  Reziliare, substantiv
Sinonime: anulare, desfacere, reziliere.  Resciziune, substantiv
Sinonime: abolire, aboliție, anulare, anulație, denunțare, desfacere, desființare, infirmare, invalidare, nimicire, rescizie, revocare, revocație, reziliare, reziliere, rezoluție, rezoluțiune, (învechit) abolițiune, (învechit) infirmațiune, (învechit) invalidațiune, (învechit) rescisiune, (învechit) revocațiune.  Dezasamblare, substantiv
Sinonime: demontare, demontat, deranjare, desfacere, desperechere, dezagregare, dezunire, disociere, divizare, separare.  Rescizie, substantiv
Sinonime: (termen juridic) abolire, aboliție, anulare, anulație, contraordin, denunțare, desfacere, desființare, infirmare, infirmațiune, invalidare, invalidație, invalidațiune, nimicire, resciziune, revocare, revocație, reziliere, suprimare.  Demontaj, substantiv
Sinonime: demontare, desfacere, dezasamblare, dezlipire, dezmembrare, dezunire, separare.  Liberare, substantiv (popular)
Sinonime: achitare, catharsis, deblocare, decolonizare, degajare, delivrență, demobilizare, descărcare, desfacere, dezrobire, eliberare, emancipare, evacuare, ieșire, lăsare la vatră, manumisiune, redempțiune, (învechit) liberație, (învechit) liberațiune.  Dezbrobodire, substantiv
Sinonime: descoperire, desfacere, dezbrobodit.  Desfășare, substantiv
Sinonime: desfacere (din scutece), desfășat, desfofolire, desfofolit, dezbrăcare, dezlegare de fașă, scoatere (a bandajului).