Desface, verb
Sinonime: a descompune, a desprinde, a separa, a izola; a vinde, a face negoţ, a oferi; a anula, a contramanda, a desfiinţa, a despături, a dezdoi, (învechit) a răspica, a desfăşura, a dezlega, a despleti, a degaja, a elibera, a libera, a scoate, (învechit şi popular) a slobozi, a dezlipi, a întinde, a răsfira, a căsca, a crăpa, a (se) deschide, a se despica, a plesni, a rupe, a rezilia.  Desfacere, substantiv
Sinonime: despăturire, dezdoire, desfăşurare, deschidere, dezlegare, desprindere, eliberare, liberare, scăpare, (învechit şi popular) slobozire, dezlipire, scoatere, descompunere, vânzare, rupere, reziliere.  

---

Bifurca, verb
Sinonime: a se despărţi, a se desface, a se scinda, a se împărți, a se diviza.  Bifurcaţie, substantiv feminin
Sinonime: bifurcare, despărţire, desfacere, scindare, separație, separare, diviziune; branșă; bretea; intersecție.  Căsca, verb
Sinonime: a deschide, a desface, a crăpa.

Cască, substantiv
Sinonime: acoperământ, caschetă, coif, coiffure.  Cheltui, verb
Sinonime: a arunca, a azvârli, a irosi, a împrăştia, a prăpădi, a risipi, a zvârli, a pierde, (livresc) a prodiga, (învechit şi regional) a prăda, (regional) a mătrăşi, a părădui, (Transilvania) a spesa, (învechit) a răşchira, (grecism învechit) a afierosi, (figurat) a înghiţi, a mânca, a păpa, a toca; a consuma; a desface, a plasa, a vinde.  Comercializa, verb
Sinonime: a plasa, a desface, a pune în comerț, a distribui, a exporta, a lichida, a vinde, a revinde, (învechit şi popular) a negustori.  Crăpa, verb
Sinonime: a se desface, a se deșira, a se despica, a plesni, a se întredeschide, a se sparge, a se fisura; (figurat) a muri, a deceda, a sucomba; a se stinge.  Debit, substantiv neutru
Sinonime: datorie, obligaţie, lipsă, pasiv; circulație, mișcare, trafic; articulație, dicție, elocuțiune, flux; tutungerie, desfacere, plasare, vindere, vânzare.  Debuşeu, substantiv neutru
Sinonime: piaţă, desfacere.  Decupla, verb
Sinonime: a dezlega, a deconecta, a desface, a întrerupe.  Derula, verb
Sinonime: a desface, a desfăşura, a întinde, a defila, a (se) perinda, a (se) prefira, a (se) succeda.  Descheia, verb
Sinonime: a desface, a debutona, (Banat şi Transilvania) a (se) deschiotora, (Moldova) a (se) dezbumba.  Deschide, verb
Sinonime: a căsca, a crăpa, a descuia, a destupa, a dezlipi, a înflori, a însenina, a plesni, a (se) desface, a (se) despica, a sparge; a inaugura, a debuta, a vernisa.  Deschidere, substantiv feminin
Sinonime: acces, breșă, ieșire, intrare, spaţiu, perspectivă, despicătură, crăpătură, desfacere, descuiere, căscare, căscat, destupare, spargere, crăpare, despicare, plesnire, deschizătură, deșirare, orificiu, gaură, distanță, ecart, ecartament, descoperire; (deschidere geologică) afloriment; exordiu, inaugurare, începere, preliminar; acceptare, receptivitate, toleranță.

Deșchidere, substantiv
Sinonime: (popular) deschidere.  Descleşta, verb
Sinonime: a desface, a desprinde, a degaja, a libera.  Descoase, verb
Sinonime: a desface; (figurat) a cerceta, a ispiti, a iscodi.  Descoji, verb
Sinonime: a dezghioca, a desface, a curăţa, a coji, a jupui, (rar) a despuia, (regional) a scorţăli, (prin Transilvania) a măzga.  Descolăci, verb
Sinonime: a degaja, a libera, a desface, a desprinde.  Descompune, verb
Sinonime: a destrăma, a dezmembra; a (se) altera, a se strica, a putrezi, a râncezi; a (se) desface, a (se) despărţi, a (se) divide, a (se) fracţiona, a (se) împărţi, a (se) scinda, a (se) separa, (rar) a (se) dezalcătui.  Desfăşura, verb
Sinonime: a aşterne, a (se) desface, (popular) a (se) desfira, (regional) a (se) dezveli, a (se) întinde, (Moldova) a (se) dişterne, a (se) derula, a se întâmpla, a se petrece, a (se) purta, a merge, a decurge, a evolua, a disputa, a depune, a duce, a efectua, a executa, a face, a îndeplini, a întreprinde, a presta, a da, a susţine, (învechit) a sta.  Desfiinţa, verb
Sinonime: a suprima, a abroga, a anula, a desface, a aboli, (figurat) a ridica, a dizolva, a lichida, a distruge, a nimici, a prăpădi, (figurat) a topi.  Desfoia, verb
Sinonime: (reflexiv) a înflori, a se deschide, a se desface; a lipsi de petale, a lipsi de frunze, a desfrunzi.  Desfunda, verb
Sinonime: a destupa, a desface; a desţeleni.  Despărţire, substantiv feminin
Sinonime: delimitare, răzleţire, hotărnicire; îndepărtare, distanţare, înstrăinare; separare, divorţ; desprindere, detaşare, izolare, separaţie, (învechit) dezunire, (rar) segregare, segregaţie, descompunere, desfacere, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, (rar) dezalcătuire, compartiment; circă, circumscripţie, secţie.  Despica, verb
Sinonime: a (se) crăpa, a spinteca, a despărţi, a separa, a desface, a sparge, a tăia, (regional) a sfărâma, a (se) deschide, a străbate.  Desprinde, verb
Sinonime: a deduce, a despărţi, a detaşa, a dezlega, a dezlipi, a disloca, a distinge, a însemna, a presupune, a reieşi, a rezulta, a scăpa, a se elibera, a se libera, a separa, a urma, a (se) decroşa, a (se) desface, a (se) scoate.  Destrăma, verb
Sinonime: a rupe, a (se) desfira, a desface, a descompune, a dizolva, a dezmembra, a îmbucătăţi, a (se) deşira, a (se) strica, (învechit) a (se) rânji, a se rări, (rar) a se dezlâna, a risipi; a sfărâma.  Destupa, verb
Sinonime: a desfunda, a deschide, a desface.  Detaşa, verb
Sinonime: a desprinde, a desface, a dezlipi, a despărţi, a izola; a deplasa, a muta, a schimba; a se distanţa.