Deschide, verb
Sinonime:
a căsca, a crăpa, a descuia, a destupa, a dezlipi, a înflori, a însenina, a plesni, a (se) desface, a (se) despica, a sparge; a inaugura, a debuta, a vernisa.
Deschidere, substantiv feminin
Sinonime:
acces, breșă, ieșire, intrare, spaţiu, perspectivă, despicătură, crăpătură, desfacere, descuiere, căscare, căscat, destupare, spargere, crăpare, despicare, plesnire, deschizătură, deșirare, orificiu, gaură, distanță, ecart, ecartament, descoperire; (deschidere geologică) afloriment; exordiu, inaugurare, începere, preliminar; acceptare, receptivitate, toleranță. Deșchidere, substantiv
Sinonime:
(popular) deschidere.
Bleojdi, verb Sinonime:
a deschide larg (ochii), a căsca (ochii), a zgâi, a holba, a boldi, a bulbuca, a boboşi; a se blegi, a se moleşi, a se ramoli, a se boşorogi, a îmbătrâni.
Breşă, substantiv feminin Sinonime:
deschidere, spărtură, gaură, fisură, străpungere, trecere, pasaj, bortă; falie.
Căsca, verb Sinonime:
a deschide, a desface, a crăpa. Cască, substantiv
Sinonime:
acoperământ, caschetă, coif, coiffure.
Debuta, verb
Sinonime:
a antama, a începe, a se afirma, a se deschide, a preluda; a-și face debutul.
Desface, verb
Sinonime:
a descompune, a desprinde, a dezangrena, a separa, a izola; a vinde, a face negoţ, a oferi; a anula, a contramanda, a desfiinţa, a despături, a dezdoi, (învechit) a răspica, a desfăşura, a dezlega, a despleti, a degaja, a elibera, a libera, a scoate, (învechit şi popular) a slobozi, a dezlipi, a întinde, a răsfira, a căsca, a crăpa, a (se) deschide, a se despica, a plesni, a rupe, a rezilia.
Desfăta, verb Sinonime:
a delecta, a încânta, a fermeca; a petrece, a se distra, a se amuza, a se veseli. Desfăța, verb
Sinonime:
(despre pat sau așternut) a lăsa fară rufărie, (despre perne, plapume) a dezbrăca de fețe; (regional) a deschide, a expune, a întinde la vedere.
Desfoia, verb
Sinonime:
(reflexiv) a înflori, a se deschide, a se desface; a lipsi de petale, a lipsi de frunze, a desfrunzi.
Despica, verb
Sinonime:
a (se) crăpa, a spinteca, a despărţi, a separa, a desface, a sparge, a tăia, (regional) a sfărâma, a (se) deschide, a străbate.
Destupa, verb Sinonime:
a desfunda, a deschide, a desface.
Gură, substantiv feminin
Sinonime:
afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.
Însenina, verb Sinonime:
a (se) lumina, a se deschide (cerul); a (se) înveseli, a (se) linişti, a se împăca
Oberliht, substantiv neutru Sinonime:
geam, deschidere, fereastră.
Orificiu, substantiv neutru Sinonime:
deschidere, gaură, bortă.
Plesni, verb Sinonime:
a crăpa, a se sparge, a se despica, a se deschide, a se fisura; a pocni, a lovi, a bate, a pălmui, a izbi.
Potecă, substantiv feminin
Sinonime:
cale, cărare, deschidere, drum, (popular) lăsătoare.
Prefață, substantiv feminin
Sinonime:
cuvânt introductiv, cuvânt înainte, didascalie, frontispiciu, introducere, precuvântare, predoslovie, preliminar, preludiu, procuvântare, prodrom, prolog, (grecism învechit) proimion, (învechit) introducţie, (livresc) preambul, (plural) prolegomene. Prefața, verb
Sinonime:
a anunța (un eveniment), a deschide, a inaugura cu un discurs, a introduce, a înzestra cu o prefață, a preluda, a prezenta printr-o prefață, a se afla la început.
Vernisaj, substantiv neutru
Sinonime:
deschidere, expoziție, inaugurare, prezentație, vernisare, (variantă) vernisagiu.
Viola, verb Sinonime:
a nesocoti, a nu respecta; a călca, a încălca; a silui, a necinsti; a pângări, a profana; a forţa, a deschide (o locuinţă).
Antama, verb
Sinonime:
a începe, a deschide, a întreprinde.
Echinocţial (echinocţială), adjectiv
Sinonime:
echinoxial; (despre flori) саrе se deschid şi se închid la anumite ore.
Redeschide, verb
Sinonime:
a (se) deschide din nou, a debloca, a reîncepe, (despre şcoli, instituţii, întreprinderi) a-şi relua activitatea.
Deblocare (deblocări), substantiv feminin
Sinonime:
deblocat, degajare, deschidere, desfacere, liberare, scăpare, scoatere, (termen militar) despresurare.
Decalota, verb
Sinonime:
a descoperi, a deschide.
Vasistas, substantiv neutru
Sinonime:
ferestruică, ferestruie, ferestrică; deschidere, deschizătură, spărtură; lucarnă; bageac, bageacă.
Decolteu (decolteuri), substantiv neutru
Sinonime:
(deschidere largă la nivelul gâtului la un obiect de îmbrăcăminte) deschidere, deschizătură, crestătură.
Acces (accesuri), substantiv neutru
Sinonime:
alee, deschidere, intrare, pasaj, rută, stradelă; atac, criză, izbucnire, paroxism.
Afloriment, substantiv
Sinonime:
(geologie) deschidere geologică.
Apertură, substantiv
Sinonime:
deschidere, deschizătură, ecartament, gaură, orificiu, unghiulaţie.
Căscare, substantiv
Sinonime:
deschidere, holbare.
Crăpare, substantiv
Sinonime:
spargere, despicare, întredeschidere, deschidere, fisurare; decedare, deces, dispariţie, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârşit, stingere, sucombare.
Deschizătură, substantiv
Sinonime:
deschidere, ecart, gaură, orificiu, (livresc) apertură, (Moldova) bortă, căscătură, spărtură.
Descuia, verb
Sinonime:
a deschide.
Descuiere, substantiv
Sinonime:
deschidere.
Desfacere, substantiv
Sinonime:
despăturire, dezdoire, desfăşurare, deschidere, dezlegare, desprindere, eliberare, liberare, scăpare, (învechit şi popular) slobozire, dezlipire, scoatere, descompunere, vânzare, rupere, reziliere.
Desigila, verb
Sinonime:
a rupe sigiliul, a deschide ceva sigilat, a despecetlui.
Despicare, substantiv
Sinonime:
crăpare, crăpat, despicat, spargere, spart, spintecare, spintecat, tăiat, tăiere, şpăltuire; deschidere.
Destupare, substantiv
Sinonime:
deblocare, deschidere, desfundare.
Evaza, verb
Sinonime:
a deschide, a lărgi.
Receptivitate, substantiv
Sinonime:
afectivitate, comprehensiune, emotivitate, sensibilitate, (figurat) deschidere.
Târşi, verb
Sinonime:
a crăcăna, a defrişa, a desface în lături (picioarele), a deschide larg (gura), a despăduri, a despuia, a dezbrăca, a dezgoli, a grămădi, a îmbulzi, a îndesa, a înghesui, a îngrămădi, a prăşi, a rânji, a săpa, a se speria, a se teme, a târșâi, a teşi, a turti.
Decalotare, substantiv
Sinonime:
decalotaj, deschidere, descoperire, dezvelire.
Inaugurare, substantiv
Sinonime:
botez, debut, deschidere, dezvelire, inaugurație, începere, lansare, premieră, vernisaj.
Căscat, substantiv
Sinonime:
bleg, căscăund, gură-cască, nătăflete, nătăfleț; căscare, căscătură, deschidere.
Inaugurație, substantiv
Sinonime:
botez, consecrație, debut, deschidere, dezvelire, inaugurare, începere, lansare, premieră, uvertură, vernisaj.
Zgăura, verb
Sinonime:
a (se) adânci, a (se) afunda, a (se) bulbuca, a căsca, a (se) cufunda, a deschide tare, a (se) holba, a (se) înfunda, a (se) mări, a (se) umfla, a (se) zgâi.
Xenofilie, substantiv
Sinonime:
anglomanie, cosmopolitism, deschidere de spirit, dragoste față de tot ce este străin, snobism, xenomanie.
Eventra, verb
Sinonime:
a deschide (chirurgical) abdomenul.
Acredita, verb
Sinonime:
a autoriza, a confirma, a credibiliza, a da scrisori de acreditare, a face demn de crezare, a face să fie recunoscut, a instala, a împuternici, a valida; a credita, a da credit, a deschide un credit.
Blezgoia, verb (regional)
Sinonime:
a (se) crăpa, a (se) deschide, a (se) sparge.
Iscusi, verb (învechit)
Sinonime:
a ajunge să stăpânească o disciplină, a căpăta experiență, a cerceta, a deveni isteț, a deveni mai fin, a deveni șiret, a educa, a face pe deșteptul, a instrui, a ispiti, a învăța pe cineva, a mina, a pune la încercare, a se deschide la minte, a se deștepta, a se face vestit, a se forma, a se instrui, a se perfecționa, a se rafina, a-l deștepta, a-și ascuți mintea.
Diametru, substantiv
Sinonime:
calibru, deschidere, grosime, lărgime, modul, osie, (învechit) retez, (variantă; învechit) diametro, (variantă; învechit) diametros; (simbol) ⌀.
Descoperământ, substantiv (învechit)
Sinonime:
deschidere, expunere, (variantă) descoperemânt, (variantă) descoperimânt.
Spargere, substantiv
Sinonime:
ciobire, ciobit, ciocnire, crăpare, crăpat, deschidere, despicare, despicat, dezbinare, disensiune, distrugere, erupție, explodare, fisurare, fisurat, forțare, furt, găurire, împrăștiere, încetare, înfrângere, învingere, jefuire, neînțelegere, nimicire, plesnire, plesnit, pocnire, risipire, rupere, scindare, sfărâmare, sfârșit, spart, spintecare, spintecat, străpungere, stricare, tăiat, tăiere, terminare, violare, vulcanism, zdrobire.
Debușa, verb
Sinonime:
a da înspre, a ieși dintr-un loc îngust la loc deschis, a se deschide spre.
Ecloza, verb
Sinonime:
a ieși din găoace, a ieși din ou, a înflori, a se deschide, a-și desface bobocii, (figurat) a apărea, (figurat) a se ivi, (figurat) a se naște.
Expande, verb (învechit)
Sinonime:
a deschide, a expanda, a întinde.
Răsbi, verb (învechit)
Sinonime:
a ajunge la, a deschide drum, a învinge, a perfora, a răpune, a răzbate, a răzbi, a traversa, a trece, a-și croi drum.
Stomă, substantiv
Sinonime:
(anatomie) deschidere, orificiu, por.
Plesnire, substantiv
Sinonime:
ciobire, ciobit, ciocnire, crăpare, crăpat, deschidere, desfacere, despicare, fisurare, fisurat, pălmuire, plesnit, pocnire, spargere, spart, trosnire, (rar) plesneală, (variantă) pleznire.
Dehiscență, substantiv
Sinonime:
deschidere spontană, separație (naturală).
Răsface, verb (învechit)
Sinonime:
a repeta; a se deschide, a se desface.
Inaugural, adjectiv
Sinonime:
de deschidere, de inaugurare, (învechit) inaugurativ.
