Deranja, verb
Sinonime:
a răvăşi, a răscoli, a învălmăşi; (figurat) a tulbura, a stingheri, a stânjeni, a incomoda; a se obosi, a se osteni, a face eforturi, a zăpăci, (regional) a răntui, a rostopoli, a strica, a se defecta, a încurca, a jena, a supăra, (livresc) a conturba, a importuna, a inoportuna, (rar) a sinchisi, (popular) a zăticni, (Moldova şi Bucovina) a zăhăi, (învechit) a sminti, a perturba.
Deranjament, substantiv neutru
Sinonime:
defecţiune, perturbare, dereglare, defectare, defect, stricăciune; diaree, indigestie, tulburare.
Deranjant, adjectiv
Sinonime:
agasant, enervant, iritant, perturbant, provocant.
Deranjare, substantiv
Sinonime:
răscolire, răvăşire, zăpăcire, stricare, incomodare, jenare, stinghereală, stingherire, stânjeneală, stânjenire, tulburare, (livresc) conturbare, (popular) zăticnire.
Deranjat (deranjată), adjectiv
Sinonime:
răvăşit, răscolit, stânjenit, stingherit, defectat, tulburat, în neorânduială, mutat din loc, zăpăcit, ciufulit, defect, stricat.
Conturba, verb
Sinonime:
a deranja, a incomoda, a încurca, a jena, a stânjeni, a stingheri, a supăra, a tulbura.
Defect, substantiv neutru Sinonime:
lipsă, scădere, imperfecţiune, viciu, neajuns, meteahnă, cusur, beteşug, racilă, hibă, păcat; deranjament, stricăciune. Defect, adjectiv
Sinonime:
defectat, deranjat, dereglat, stricat, (rar) detracat, smintit.
Defecta, verb
Sinonime:
a degrada, a (se) deranja, a (se) deregla, a (se) strica, (rar) a (se) detraca.
Descânta, verb
Sinonime:
a face farmece, a fermeca, a fi descântător, a înșira formule magice, a vrăji; a ademeni, a bate la cap, a batjocori, a certa, a deranja cu discursuri, a mustra, a ocărî, a plictisi, a seduce cu vorbe, a trata cu vorbe de ocară.
Detracat (detracată), adjectiv
Sinonime:
smintit, stricat, ţicnit, dezechilibrat, defect, defectat, deranjat, dereglat, tulburat, zdruncinat.
Hirsut (hirsută), adjectiv
Sinonime:
aspru, brutal, ciufulit, deranjat, grosolan, insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neîngrijit, neprietenos, nesociabil, posac, posomorât, taciturn, tăcut, urâcios, ursuz, vâlvoi, zbârlit, (botanică; despre un organ) hispid.
Importuna, verb Sinonime:
a deranja, a stingheri, a incomoda, a plictisi.
Incomoda, verb Sinonime:
a stingheri, a stânjeni, a încurca, a jena, a supăra, a deranja
Indispoziție, substantiv feminin
Sinonime:
agitație, amăreală, boală ușoară, deranjament, indigestie, indispunere, mahmureală, mâhnire, mocneală, neliniște, plictis, plictiseală, posomorală, posomoreală, proastă dispoziție, prodrom, racilă, răuț, supărare, surescitare, tensiune, urât, (fiziologie) ciclu, (fiziologie) menstruație, (fiziologie) period, (învechit și familiar) parapon, (învechit și popular) voie rea, (învechit) îndemână, (învechit) nedispozițiune, (învechit) stenahorie, (învechit) zaiflâc, (rar) mahmurie, (regional și familiar) pântecăraie, (regional) bănat, (regional) dălăceală, (regional) pioceală, (regional) pircoteală, (regional) terteleag, (variantă) (învechit) indispozițiune.
Jena, verb Sinonime:
a deranja, a indispune, a supăra, a stânjeni, a stingheri, a incomoda; a se ruşina, a se sfii, a nu îndrăzni. Jenă, substantiv feminin Sinonime:
sfială, ruşine, stânjenire, stingherire, sfiiciune, timiditate, reticență.
Neorânduială, substantiv feminin
Sinonime:
agitație, amestecătură, debandadă, deranj, deranjare, deranjat, dezordine, dezorganizare, haos, învălmășeală, răscoală, răvășeală, răvășire, revoltă, vălmășag, vraiște, zăpăceală, (familiar și figurat) balamuc, (familiar) brambureală, (familiar) harababură, (familiar) talmeș-balmeș, (învechit) abuz, (învechit) neașezare, (învechit) neregulă, (rar) neordine, (regional) calamandros, (turcism învechit) gulgulea.
Neţesălat (neţesălată), adjectiv
Sinonime:
ciufulit, deranjat, necurăţat, neîngrijit, nepieptănat, vâlvoi, zbârlit.
Perturbare, substantiv feminin Sinonime:
deranjament, dezordine, dereglare, tulburare, neorânduială.
Roade, verb Sinonime:
a ronţăi, a morfoli, a măcina, a fărâmiţa, a freca, a toci, a uza; a jena, a deranja, a supăra, a chinui, a tulbura, a frământa, a tortura.
Stingheri, verb Sinonime:
a incomoda, a deranja, a tulbura, a stânjeni.
Stingherit (stingherită), adjectiv Sinonime:
stângaci, stânjenit, ruşinat, încurcat, descumpănit; incomodat, deranjat, împiedicat.
Stânjeni, verb Sinonime:
a stingheri, a deranja, a jena.
Stânjenit (stânjenită), adjectiv Sinonime:
împiedicat, tulburat, deranjat; stingherit, jenat, intimidat, încurcat.
Strica, verb Sinonime:
a deteriora, a degrada, a defecta, a sparge; a se descompune, a se altera; a vătăma, a răni; a tulbura, a deranja, a zădărnici; a se corupe, a decădea, a se deprava, a se desfrâna; a dărâma, a nărui, a distruge; (figurat) a anula, a desfiinţa, a abroga; (figurat) a se certa, a se gâlcevi.
Tulbura, verb Sinonime:
a agita, a mişca, a învolbura; (figurat) a emoţiona, a nelinişti, a îngrijora, a indispune; a instiga, a aţâţa; a incomoda, a stingheri, a deranja, a stânjeni.
Tulburare, substantiv feminin Sinonime:
învolburare, agitare, mişcare; (figurat) neastâmpăr, nelinişte, îngrijorare, frământare, emoţie, confuzie; (figurat) mânie, furie; tumult, dezordine, răzvrătire, răzmeriţă, răscoală; dereglare, perturbare, deranjament.
Zbârli, verb Sinonime:
a ciufuli, a deranja părul; (figurat) a (se) supăra, a (se) mânia, a (se) zborşi; a (se) răsti, a (se) înfuria, a (se) îndârji.
Zăhăială, substantiv feminin
Sinonime:
(regional) stingherire, deranjare, molestare.
Zăticnire, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
deranjare, greață, incomodare, împiedicare, jenare, opreliște, piedică, popas, stânjeneală, stânjenire, stinghereală, stingherire, tulburare, zăpăceală, zăticneală, (prin extensiune) neajuns, (prin extensiune) ofensă, (rar) necaz.
Buzărant (buzărantă), adjectiv
Sinonime:
care deranjează, deranjant, supărător; care enervează, enervant.
Buhos, adjectiv
Sinonime:
ciufulit, deranjat, neîngrijit, vâlvoi, zbârlit; buhăit, umflat.
Buhuiat, adjectiv
Sinonime:
ciufulit, deranjat, neîngrijit, vâlvoi, zbârlit.
Burzuluit, adjectiv și substantiv
Sinonime:
(adjectiv) ciufulit, deranjat, furios, îndârjit, înfuriat, întărâtat, înverşunat, mâniat, mânios, neîngrijit, pornit, supărat, vâlvoi, zbârlit; (adjectiv și substantiv) răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat.
Cincăi, verb
Sinonime:
a cicăli, a dăscăli, a plictisi, a sâcâi, a deranja, a importuna.
Ciufulit, adjectiv
Sinonime:
deranjat, neîngrijit, vâlvoi, zbârlit, (livresc) hirsut, (popular) burzuluit, (învechit şi regional) străflocat, (regional) borz, borzos, buhos, buhuiat, vâlvoiat, zbârlog, zborşit, (Moldova şi Bucovina) dupuros, (vestul Transilvaniei) sperlă, (Banat şi sud-vestul Transilvaniei) sperlit, (depreciativ) neţesălat.
Defecţiune, substantiv
Sinonime:
defect, defectare, deranjament, dereglare, (livresc) disfuncţionalitate; abandon, apostazie, dezertare, dezerțiune, fugă de la datorie; (variantă) defecție.
Deregla, verb
Sinonime:
a (se) defecta, a (se) deranja, a (se) strica, a se deteriora.
Dereglare, substantiv
Sinonime:
defect, defectare, defecțiune, deranjament, deranjare, dereglaj, dereglat, disfuncție, disfuncționalitate, stricare, (medicină) tulburare.
Dereglat, adjectiv
Sinonime:
defect, deranjat, detracat, dezorganizat, tulburat; (figurat) depravat, destrăbălat, imoral, licențios.
Detraca, verb
Sinonime:
a defecta, a deranja, a deregla, a dezechilibra, a strica, a tulbura, a zdruncina.
Diaree, substantiv
Sinonime:
(medicină) (popular) cufureală, lamoste, pântecare, pântecăraie, pârţuică, treapăd, trepădare, urdinare, vintre, (învechit şi regional) scursoare, (învechit) scursură, (eufemistic) deranjament.
Docăni, verb
Sinonime:
a pisa, a insista, a deranja, a admonesta, a certa, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, a mustra.
Dupuros, adjectiv
Sinonime:
ciufulit, deranjat, neîngrijit, vâlvoi, zbârlit.
Inoportuna, verb
Sinonime:
a deranja, a importuna, a incomoda, a încurca, a jena, a stânjeni, a stingheri, a supăra, a tulbura.
Incomodare, substantiv
Sinonime:
deranj, deranjare, inoportunare, inoportunitate, jenare, stânjeneală, stânjenire, stinghereală, stingherire, tulburare, (învechit) incomodație, (livresc) conturbare, (popular) zăticnire, (rar) incomoditate.
Vâlvoiat, adjectiv
Sinonime:
ciufulit, deranjat, neîngrijit, vâlvoi, zbârlit.
Străflocat, adjectiv
Sinonime:
(învechit și regional) ciufulit, deranjat, neîngrijit, stroflocit, vâlvoi, zbârlit.
Smintit, adjectiv
Sinonime:
aiurea, aiurit, bezmetic, defect, defectat, defectuos, deranjat, dereglat, descreierat, eronat, fals, greșit, incorect, inexact, neadevărat, nebun, nebunesc, nechibzuit, necorespunzător, pălăvatic, silhui, stricat, trăsnit, tui, țăcănit, țicnit, zălud, zănatic, zăpăcit, zărghit, zurliu, (familiar) sanchiu, (familiar; figurat) smucit, (învechit și regional) prilestit, (învechit) turluliu, (Moldova) tuieș, (popular) deșucheat, (rar) dezmetic, (regional) șucheat. Smintit, substantiv
Sinonime:
nebun; (Transilvania) terci.
Perturbațiune, substantiv
Sinonime:
(învechit) convulsie, criză, deranjament, destabilizare, dezechilibrare, dezorganizație, modificare, neregularitate, perturbare, perturbație, tulburare.
Dezorganizație, substantiv
Sinonime:
(învechit) decompoziție, deranjare, destructurare, dezagregație, dezintegrație, dezordine, dezorganizare, haos.
Turmentație, substantiv
Sinonime:
deranjare, frământare, îmbătare, turmentare, zăpăceală, (învechit) turmentațiune.
Sperlit, adjectiv
Sinonime:
(regional) ciufulit, deranjat, neîngrijit, vâlvoi, zbârlit, zburlit.
Dezasambla, verb
Sinonime:
a demonta, a deranja, a descompune, a desface, a desperechea, a dezagrega, a dezuni, a disjunge, a disloca, a disocia, a diviza, a separa.
Dezasamblare, substantiv
Sinonime:
demontare, demontat, deranjare, desfacere, desperechere, dezagregare, dezunire, disociere, divizare, separare.
Stinghereală, substantiv
Sinonime:
deranj, deranjare, incomodare, jenare, jenă, rușine, sfială, sfiiciune, stânjeneală, stânjenire, stingherire, tulburare, (învechit și regional) rușință, (învechit) stideală, (învechit) stidință, (învechit) stidire, (livresc) conturbare, (popular) rușinare, (popular) zăticnire, (variantă) stinghireală.
Jenare, substantiv
Sinonime:
deranjare, incomodare, sfiire, stânjeneală, stânjenire, stinghereală, stingherire, tulburare, (livresc) conturbare, (popular) zăticnire.
Tracasant, adjectiv
Sinonime:
deranjant, plictisitor , sâcâitor, supărător.
Incomodant, adjectiv
Sinonime:
contrariant, deranjant, dezagreabil, importun, incomod, jenant, supărător.
Conturbare, substantiv
Sinonime:
deranjare, incomodare, jenare, stinghereală, stingherire, stânjeneală, stânjenire, tulburare.
Răvăşire, substantiv
Sinonime:
deranjare, răscolire, răvășeală, zăpăcire.
Răvăşit, adjectiv
Sinonime:
deranjat, răscolit, zăpăcit, (figurat) dezorientat, (figurat) tulburat. Răvăşit, substantiv
Sinonime:
(păstorit) răscol.
Drămăli, verb (învechit)
Sinonime:
a boți, a deranja, a mototoli, a plictisi, (variantă) a dârmoli, (variantă) a dermeli.
Dodăi, verb (învechit)
Sinonime:
a deranja, a întrista, a neliniști, (variantă) a dodei.
Stricat (stricată), adjectiv
Sinonime:
acrit, acru, alterat, avariat, becisnic, bolnav, cariat, certat, contrafăcut, corupt, dărăpănat, decăzut, defect, defectat, defectuos, deformat, degradat, denaturat, depravat, deranjat, dereglat, descompus, desfăcut, desfrânat, destrăbălat, deteriorat, dezmățat, falsificat, fermentat, forțat, găunos, găurit, greșit, hârbuit, hodorogit, imoral, incorect, împuțit, înăcrit, învechit, măcinat, mâniat, mutilat, necorect, nerușinat, paradit, părăginit, pervertit, pocit, poluat, ponosit, prăpădit, prost, rablagit, rău, rânced, ros, ruinat, rupt, scâlciat, schilod, schilodit, schimonosit, spart, spălăcit, stătut, stâlcit, stropșit, supărat, șters, tocit, uzat, vătămat, viciat, vicios, (figurat) schingiuit, (învechit și popular) searbăd, (învechit și regional) rușinat, (învechit și regional) scorboroșit, (învechit și regional) scorburos, (învechit) aselghicesc, (învechit) demoralizat, (învechit) preacurvar, (învechit) preacurvitor, (învechit) spurcat, (livresc) libertin, (Moldova) hrentuit, (popular și familiar) parșiv, (popular) curvar, (popular) deșucheat, (prin Maramureș) scopt, (rar) deșănțat, (rar) detracat, (rar) răblărit, (rar) smintit, (regional și familiar) părăduit, (regional) mocnit, (regional) răntuit, (regional) sărbezit, (regional) șucheat, (regional) teșmenit.
Stricare, substantiv
Sinonime:
acrire, alterare, avariere, călcare, corupere, daună, dărăpănare, decădere, deformare, degradare, depravare, deranjare, descompunere, desfacere, deteriorare, distrugere, fermentare, forțare, împuțire, înăcrire, încălcare, înrăutățire, învechire, măcinare, nesocotire, nimicire, pagubă, părăginire, pervertire, pierdere, poluare, ponosire, prăpădire, prejudiciu, râncezire, roadere, ruinare, rupere, schimbare în rău, spargere, stricăciune, tocire, uzare, viciere, violare, (învechit) degradație, (popular) vătămare, (rar) ponoseală.
Neîngrijit, adjectiv
Sinonime:
ciufulit, deranjat, dezordonat, neglijent, părăginit, sălbăticit, șleampăt, vâlvoi, zbârlit, (Banat și Transilvania) sperlit, (familiar și depreciativ) nețesălat, (familiar) deșănțat, (familiar) îngălat, (învechit și regional) străflocat, (învechit) liniștit, (învechit) lipsit de griji, (livresc) hirsut, (Moldova și Bucovina) dupuros, (popular și familiar) burzuluit, (popular și familiar) nengrijit, (prin Muntenia) tâlos, (prin Transilvania) sperlă, (rar) neglijat, (regional) borz, (regional) borzos, (regional) buhos, (regional) buhuiat, (regional) părăginos, (regional) vâlvoiat, (regional) zbârlog, (regional) zborșit.
Răntui, verb (regional)
Sinonime:
a (se) strica, a deranja, a despărți, a face dezordine, a împrăștia, a răscoli, a răvăși, a separa, a smuci, a smulge, a trage, a zăpăci, (regional) a rântoni, (Transilvania) a rântura.
Rântura, verb (regional)
Sinonime:
a deranja, a împrăștia.
Ambeta, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) plictisi, a agasa, a deranja, a supăra.
Inoportunare, substantiv
Sinonime:
deranjare, importunitate, incomodare, inoportunitate.
Inoportunitate, substantiv
Sinonime:
deranjare, importunitate, incomodare, inoportunare, neoportunitate.
Răscolire, substantiv
Sinonime:
deranjare, dezordine, răsfoire, răvășire, scormonire, scormonit, scotocire, zăpăcire, zdruncinare, zgândărire, (figurat) agitație, (figurat) frământare, (figurat) tulburare, (popular) scociorâre.
Zăpăcire, substantiv
Sinonime:
buimăceală, buimăcire, deranjare, descumpănire, dezorientare, fâstâceală, fâstâcire, încurcare, năuceală, năucie, năucire, perplexitate, răscolire, răvășire, tulburare, uluială, uluire, zăpăceală, (figurat) amețeală, (învechit) extravaganță, (învechit) intimidare, (învechit) uimeală, (regional) sturluibare, (regional) teșmenire.
Tracasare, substantiv
Sinonime:
agasare, deranjare, enervare, iritare, plictisire, sâcâială, sâcâire.
Buntuzui, verb (regional)
Sinonime:
a deranja, a face dezordine, a răscoli, a risipi, (regional) a buntuzi, (variantă) a buntăzi.
Buntuzi, verb (regional)
Sinonime:
a deranja, a desface, a împrăștia, a risipi, a se întrista, a se mâhni, a se supăra, a strica, (variantă) a (se) bontozui, (variantă) a (se) buntuzui.
Lancinant, adjectiv
Sinonime:
chinuitor, crispant, dureros, torturant, (învechit) jungheros, (învechit) junghiuros; (figurat) deranjant, obsedant.
Necăjire, substantiv
Sinonime:
agasare, ciudă, deranjare, enervare, hărțuire, invidie, nemulțumire, neplăcere, protest, supărare, tachinare, (variantă) necășire.
