Deprava
Deprava, verb
Sinonime: a se corupe, a deveni depravat, a trăi în desfrâu, a se desfrâna, a se destrăbăla, a se strica.  
 
Depravare
Depravare, substantiv
Sinonime: corupere, corupţie, blestemăție, desfrâu, depravațiune.  
 
Depravat (depravată)
Depravat (depravată), adjectiv
Sinonime: corupt, stricat, decăzut, desfrânat, destrăbălat, descompus moral, pervers.  
 
Depravată
Depravată, substantiv feminin
Sinonime: bulevardistă, centuristă, curvă, desfrânată, destrăbălată, deșănțată, pațachină, prostituată, stricată, târfă, tiristă, (depreciativ) cățea, (depreciativ) fleoarcă, (depreciativ) fleoarță, (depreciativ) halotcă, (depreciativ) putoare, (desuet) abiziană, (familiar) întinzătură, (figurat și regional) hașcă, (figurat) gudă, (figurat) hanță, (figurat) îmbălăciune, (figurat) lepădătură, (învechit și regional) blâdnică, (învechit și regional) ciuforniță, (învechit și regional) hușniță, (învechit) haștură, (învechit) pârțotină, (învechit) pârvă, (regional) ciufă, (regional) clofușniță, (regional) cotoarbă, (regional) cuțuvrea, (regional) drulă, (regional) fleștură, (regional) harțaba, (regional) hatiță, (regional) iepoștină, (regional) iobniță, (regional) landră, (regional) largă, (regional) leură, (regional) mânză, (regional) mânziță, (regional) mârjoală, (regional) mârliță, (regional) pleoață, (regional) puiță, (regional) solodârcă, (regional) țoloabă.  
 
Depravațiune
Depravațiune, substantiv (învechit)
Sinonime: alterare, corupție, depravare, desfrâu, stricare, stricăciune, (învechit) depravație.  
 

Căţea
Căţea, substantiv feminin
Sinonime: (depreciativ) cață, depravată; (argou) mitralieră.  
 
Căzătură
Căzătură, substantiv feminin
Sinonime: cădere; (depreciativ) om bătrân, neputincios; (figurat) ins imoral, depravat, corupt.  
 
Cocoța
Cocoța, verb
Sinonime: a se cățăra, a se ridica, a se sui, a se urca, (figurat și depreciativ) a avansa, (figurat și depreciativ) a parveni, (învechit) a se coțobăni, (popular) a se aburca, (popular) a se țuțuia, (prin Oltenia) a se suliga, (prin Transilvania) a se pupuia, (regional) a se burica, (regional) a se coțofăni, (regional) a se cucuia, (regional) a se găibăra, (regional) a se gurguța, (regional) a se poponăța, (regional) a se popoța, (regional) a se pupăza, (regional) a se zgăibăra, (variantă) a se cucuța, (variantă) a se gogoța.

Cocotă, substantiv
Sinonime: curvă, depravată, femeie de stradă, prostituată, târfă, (argotic) jagardea, (argotic) jantă, (argotic) jartea, (argotic) maimuță, (argotic) marcoavă, (argotic) mastroacă, (depreciativ) japiță, (depreciativ) pațachină, (depreciativ) puicuță, (familiar) fleoarță, (familiar) fleorțotină, (familiar) șuleandră, (figurat) buleandră, (figurat) pupăză, (figurat) putoare, (figurat) târâtură, (învechit și regional) pârțotină, (învechit și regional) telăliță, (învechit și regional) teleleică, (învechit) demimondenă, (învechit) femeie publică, (învechit) magopață, (învechit) tălaniță, (popular și familiar) damă, (popular și familiar) madamă, (popular) lele, (prin Bucovina) crăiță, (prin Maramureș) landră, (prin Moldova și Bucovina) mișarcă, (prin Moldova, figurat) ruptură, (prin Transilvania) bandură, (regional și figurat) haită, (regional și figurat) pupezoaică, (regional și figurat) terfeloagă, (regional) bulă, (regional) horholină, (regional) madaranță, (regional) puiniță, (regional) scorțotină, (regional) târnoață, (regional) tearfă, (Transilvania, figurat) gudă.  
 
Corupe
Corupe, verb
Sinonime: a (se) degrada, a decădea, a (se) deprava, a (se) desfrâna, a (se) destrăbăla, a (se) perverti, a (se) strica, a (se) vicia, (rar) a (se) dezmăţa, (învechit) a (se) sminti; a seduce; a (se) deforma, a (se) strica.  
 
Corupt
Corupt (coruptă), adjectiv
Sinonime: deformat, desfrânat, depravat, imoral, decăzut, destrăbălat, dezmăţat, neruşinat, pervertit, stricat, vicios, viciat; (livresc) libertin, (rar) deşănţat, (popular şi familiar) parşiv, (popular) deşucheat, (învechit şi regional) ruşinat, (regional) şucheat, teşmenit, (învechit) aselghicesc, demoralizat, spurcat, (figurat) putred.

Corupt, substantiv
Sinonime: alterare, corupere, (învechit) conrupt, (învechit) corumpt.  
 
Corupţie
Corupţie, substantiv feminin
Sinonime: coruptibilitate; decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, prevaricațiune, stricăciune, viciu, (rar) deşănţare, (învechit) aselghiciune, aselghie, desfătare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, (figurat) descompunere, putreziciune, (rar, figurat) putrefacţie, (învechit, figurat) putrejune; seducere.  
 
Decadenţă
Decadenţă, substantiv feminin
Sinonime: declin, decădere, regres, degradare, depravare, descompunere morală.  
 
Decădere
Decădere, substantiv feminin
Sinonime: regres, declin, decadenţă; degradare morală, depravare, corupţie, imoralitate, declasare, degradare, corupere, pervertire, stricare, viciere, (învechit) degradăţie.  
 
Desfătare
Desfătare, substantiv feminin
Sinonime: delectare, plăcere, încântare, petrecere, veselie, farmec, voluptate, vrajă, (învechit şi regional) tefericie, (învechit) încântec, (familiar) deliciu, (figurat) savoare, (rar) desfăt, (învechit) desfătăciune, bucurie; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.

Desfățare, substantiv
Sinonime: (despre plăpumi, perne, așternut) desfățat, dezbrăcare, lăsare fără rufărie, scoatere; (prin analogie) evitare; (regional) etalare.  
 
Desfrânare
Desfrânare, substantiv feminin
Sinonime: destrăbălare, desfrâu, dezmăţ, corupţie, depravare, imoralitate, stricăciune, decădere.  
 
Desfrâu
Desfrâu, substantiv neutru
Sinonime: dezmăţ, corupţie, depravare, imoralitate; orgie, bacanală.  
 
Deşucheat (deşucheată)
Deşucheat (deşucheată), adjectiv
Sinonime: nebun, smintit, ţicnit; dezmăţat, destrăbălat, deşănţat, aiurea, aiurit, bezmetic, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, neruşinat, obscen, pervertit, pornografic, scabros, scârbos, stricat, trivial, vicios, vulgar, zănatic, zăpăcit, zurliu, alienat, dement, descreierat, înnebunit.  
 
Înjosit (înjosită)
Înjosit (înjosită), adjectiv
Sinonime: umilit, degradat, dezonorat, ordinar, trivial, decăzut, depravat.  
 
Libertin (libertină)
Libertin (libertină), adjectiv
Sinonime: afemeiat, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, epicurian, imoral, impudic, indecent, lasciv, libidinos, licențios, lipsit de restricții, nerușinat, pervertit, stricat, uşuratic, vicios.  
 
Libertinaj
Libertinaj, substantiv neutru
Sinonime: crailâc, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, devergondaj, dezmăț, imoralitate, independență, intemperanță, lascivitate, libertate, libertinism, licență, luxură, orgie, turpitudine, (învechit) libertinagiu.  
 
Libidinos (libidinoasă)
Libidinos (libidinoasă), adjectiv
Sinonime: carnal, concupiscent, depravat, desfrânat, destrăbălat, erotic, erotoman, imoral, impudic, lasciv, libertin, licențios, lubric, luxurios, orgiac, pervers, porcos, senzual, trupesc, vicios, voluptos, voluptuos.  
 
Licențios (licențioasă)
Licențios (licențioasă), adjectiv
Sinonime: concupiscent, decăzut, depravat, desfrânat, deșănțat, erotic, fără ruşine, imoral, impudent, impudic, indecent, lasciv, libertin, libidinos, lubric, luxurios, murdar, necuviincios, nerușinat, obscen, orgiac, pornografic, repugnant, respingător, scabros, scârbos, senzual, trivial, vulgar.  
 
Perdiţie
Perdiţie, substantiv feminin
Sinonime: pierzanie, (figurat) depravare, viciere, desfrâu, corupţie, decădere, prăbuşire, periciune.  
 
Pervers (perversă)
Pervers (perversă), adjectiv
Sinonime: rău, corupt, depravat, desfrânat, imoral, viciat, decăzut, stricat, perfid; anormal, invertit, deformat, denaturat; demonic, diabolic, morbid, sadic, vicios.  
 
Perversitate
Perversitate, substantiv feminin
Sinonime: corupţie, imoralitate, viciu, depravare, desfrânare, perdiţie, răutate, perfidie; anomalie, invertire.  
 
Perversiune
Perversiune, substantiv feminin
Sinonime: depravare, desfrânare, imoralitate; alterare, corupţie, tulburare, dereglare, abatere; (tipuri de perversiune) amoralitate, bestialitate, coprofilie, exhibiționism, fetișism, neregulă, masochism, necrofilie, sadism, sadomasochism, satanism.  
 
Perverti
Perverti, verb
Sinonime: a corupe, a deprava, a strica, a vicia; a denatura, a deforma.  
 
Pierzanie
Pierzanie, substantiv feminin
Sinonime: amărăciune, catastrofă, corupție, decadență, decădere, decedare, deces, degradare (morală), depravare, desfrânare, desfrâu, desperare, destrăbălare, dezastru, dezmăț, dispariție, disperare, durere, imoralitate, jale, masacru, măcel, moarte, năruire, nenorocire, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzare, prăbușire, prăpăd, prăpădire, primejdie de moarte, răposare, ruină, sfârșit, stingere, stricăciune, sucombare, suferință (mare), ucidere în masă, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putrefacție, (figurat) putreziciune, (învechit și figurat) putrejune, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) pieire, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (popular) avort, (rar) deșănțare, (regional) pieiște.  
 
Putreziciune
Putreziciune, substantiv feminin
Sinonime: cadavru, corupţie, decadență, decădere, depravare, descompunere, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, hoit, imoralitate, mortăciune, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, putrefacție, putregai, putrezire, stricăciune, viciu, (învechit și regional) putrejune, (învechit) putrezeală, (livresc) putriditate, (rar) putrezime.  
 
Strica
Strica, verb
Sinonime: a deteriora, a degrada, a defecta, a sparge; a se descompune, a se altera; a vătăma, a răni; a tulbura, a deranja, a zădărnici; a se corupe, a decădea, a se deprava, a se desfrâna; a dărâma, a nărui, a distruge; (figurat) a anula, a desfiinţa, a abroga; (figurat) a se certa, a se gâlcevi.  
 
Stricăciune
Stricăciune, substantiv feminin
Sinonime: avarie, corupție, daună, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, deteriorare, dezmăț, hernie, imoralitate, lepră, lezare, pagubă, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierdere, pierzanie, pierzare, prejudiciu, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putreziciune, (învechit și popular) pricaz, (învechit și regional) smintă, (învechit și regional) sminteală, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (învechit) scădere, (învechit) stricare, (învechit) stricătură, (învechit) vătămătură, (învechit, figurat) putrejune, (popular) vătămare, (prin Banat) ștetă, (rar) deșănțare, (rar, figurat) putrefacție.  
 
Ticăloşi
Ticăloşi, verb
Sinonime: a se degrada, a decădea, a regresa, a se strica, a se deprava; (învechit) a se plânge, a se jeli, a se tângui, a se văita, a se boci.  
 
Vicia
Vicia, verb
Sinonime: a infecta, a altera; (figurat) a corupe, a strica, a deprava.  
 
Vicios (vicioasă)
Vicios (vicioasă), adjectiv
Sinonime: defectuos; (figurat) cu vicii, depravat, destrăbălat, corupt.  
 
Morbid (morbidă)
Morbid (morbidă), adjectiv
Sinonime: anormal, bolnav, bolnăvicios, depravat, diabolic, imoral, maladiv, morbos, nesănătos, patologic, pernicios, pervers, rău, (regional) moarbăd.  
 
Lubricitate
Lubricitate, substantiv
Sinonime: lascivitate, amoralitate, desfrâu, depravare, desfrânare, imoralitate, curvie, sadism, salacitate, senzualitate excesivă, obscenitate.  
 
Corupător
Corupător, substantiv
Sinonime: distrugător, pervertitor, seducător.

Corupător, adjectiv
Sinonime: dezgustător, dăunător, depravant, groaznic, rău, poluator, poluant, seducător.  
 
Deboșa
Deboșa, verb
Sinonime: a perverti, a corupe, a deprava, a prostitua, a strica.

Deboșă, substantiv
Sinonime: exces, abuz de mâncare și de băutură; bacanală, beție, chef, depravare, orgie, sindrofie, turpitudine.  
 
Corupere
Corupere, substantiv
Sinonime: decădere, deformare, depravare, pervertire, stricare, viciere, (învechit) degradaţie; seducere.  
 
Sibarit
Sibarit, adjectiv
Sinonime: îmbelșugat, luxos, rafinat; depravat, desfrânat, devergondat, epicurian, lasciv, libertin, luxurios, voluptos, voluptuos.  
 
Desfrânat
Desfrânat, adjectiv
Sinonime: corupt; (și cu rol de substantiv) depravat, destrăbălat, dezmățat, imoral, stricat, (popular) curvar, (învechit) preacurvar, preacurvitor.  
 
Sibaritic
Sibaritic, adjectiv
Sinonime: depravat, sibarit.  
 
Curvar
Curvar, adjectiv și substantiv
Sinonime: depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmăţat, imoral, stricat.  
 
Decăzut
Decăzut, adjectiv
Sinonime: declasat, decrepit, degradat, depravat, regresat; corupt.  
 
Degradaţie
Degradaţie, substantiv
Sinonime: alterație, corupere, decadență, decădere, declin, degradare, depravare, deteriorare, eroziune, înjosire, învechire, modificare, ofilire, pervertire, prejudiciu, ravagiu, stricare, tocire, reducere, umilire, uzare, viciere.  
 
Demoralizat
Demoralizat, adjectiv
Sinonime: descurajat, deprimat; corupt, decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmăţat, imoral, neruşinat, pervertit, stricat, vicios.  
 
Dereglat
Dereglat, adjectiv
Sinonime: defect, deranjat, detracat, dezorganizat, tulburat; (figurat) depravat, destrăbălat, imoral, licențios.  
 
Descompunere
Descompunere, substantiv
Sinonime: desfacere, despărţire, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, separare, (rar) dezalcătuire; putrefacţie, alterare, râncezire; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, dezmembrare, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune.  
 
Desfrâna
Desfrâna, verb
Sinonime: a corupe; a se deda destrăbălării, a duce o viață necumpătată, a duce o viață de plăceri ușoare, a trăi în desfrâu, a se deprava, a se destrăbăla; a se strica.  
 
Destrăbăla
Destrăbăla, verb
Sinonime: a avea purtări dezmățate, a duce o viață de petreceri ușoare, a trăi în desfrâu, a se strica, a se desfrâna, a se deprava; a corupe, a vicia, a perverti.  
 
Deşănţare
Deşănţare, substantiv
Sinonime: corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.  
 
Deşănţat
Deşănţat, adjectiv
Sinonime: obscen; bizar, ciudat, corupt, curios, decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmăţat, dezordonat, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, imoral, inexplicabil, insolit, năstruşnic, neglijent, neîngrijit, neobişnuit, neruşinat, original, paradoxal, pervertit, singular, straniu, stricat, vicios.  
 
Dezmăţa
Dezmăţa, verb
Sinonime: a corupe, a decădea, a duce o viață de plăceri ușoare, a trăi în dezmăț, a se desfrâna, a se destrăbăla, a perverti, a se strica, a se deprava; a deveni neglijent, a deveni dezordonat; a se deșănța.  
 
Imoralitate
Imoralitate, substantiv
Sinonime: corupţie, depravare, desfrânare, faptă imorală, licență, lubricitate, nemoralitate, obscenitate, perversiune, purtare imorală.  
 
Putrejune
Putrejune, substantiv
Sinonime: (învechit) corupție, decadență, decădere, depravare, descompunere, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, putrefacție, putregai, putreziciune, putrezire, stricăciune, viciu.  
 
Îndobitocit
Îndobitocit, adjectiv
Sinonime: abrutizat, animalizat, decăzut, declasat, depravat, prostit, stricat, tâmpit.  
 
Viciere
Viciere, substantiv
Sinonime: alterare, avariere, corupere, denaturare, depravare, descompunere, deteriorare, pervertire, poluare, stricare.  
 
Corupțiune
Corupțiune, substantiv
Sinonime: adulterare, alterare, alterație, alterațiune, coruptibilitate, corupție, decadență, decădere, declasare, decompoziție, degenerare, degenerescență, degradare, degradație, degradațiune, delicvescență, denaturare, depravare, desfătare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, falsificare, imoralitate, malversație, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pestilență, pierzanie, pierzare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, prevaricare, putreziciune, seducere, stricăciune, turpitudine, venalitate, viciu, (figurat) cangrenă, (figurat) descompunere, (învechit, figurat) putrejune, (rar, figurat) putrefacție, (rar) deșănțare; (învechit) aselghiciune, aselghie.  
 
Teşmenit
Teşmenit, adjectiv
Sinonime: (regional) buimăcit, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, fâstâcit, imoral, intimidat, încurcat, nerușinat, netrebnic, pervertit, stricat, vicios, zăpăcit.  
 
Preacurvire
Preacurvire, substantiv
Sinonime: adulter, corupție, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, infidelitate, înșelăciune, necredință, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.  
 
Preaiubire
Preaiubire, substantiv
Sinonime: adulter, corupție, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, infidelitate, înșelăciune, necredință, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.  
 
Orgiastic
Orgiastic, adjectiv
Sinonime: depravat, desfrânat, libertin, libidinos, licențios, luxurios, obscen, orgiac, senzual, vicios, (figurat) extraordinar.  
 
Nemoral
Nemoral, adjectiv
Sinonime: amoral, corupt, depravat, deșănțat, imoral, impudic, indecent, libertin, licențios, vicios; păduratic, pădureț.  
 
Amoral
Amoral, adjectiv
Sinonime: depravat, imoral, indiferent, libertar, nepăsător, vicios.  
 
Nemoralitate
Nemoralitate, substantiv
Sinonime: amoralitate, depravare, imoralism, imoralitate, indecență, libertinaj.  
 
Preacurvie
Preacurvie, substantiv (învechit)
Sinonime: adulter, corupție, crailâc, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, infidelitate, înșelăciune, necredință, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.  
 
Preacurvar
Preacurvar, adjectiv
Sinonime: adulter, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, imoral, infidel, necredincios, nefidel, stricat.  
 
Aselghie
Aselghie, substantiv (învechit)
Sinonime: corupție, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.  
 
Rufian
Rufian, substantiv
Sinonime: codoș, intermediar, mediator, pește, proxenet; depravat, desfrânat, destrăbălat.  
 
Stricat (stricată)
Stricat (stricată), adjectiv
Sinonime: acrit, acru, alterat, avariat, becisnic, bolnav, cariat, certat, contrafăcut, corupt, dărăpănat, decăzut, defect, defectat, defectuos, deformat, degradat, denaturat, depravat, deranjat, dereglat, descompus, desfăcut, desfrânat, destrăbălat, deteriorat, dezmățat, falsificat, fermentat, forțat, găunos, găurit, greșit, hârbuit, hodorogit, imoral, incorect, împuțit, înăcrit, învechit, măcinat, mâniat, mutilat, necorect, nerușinat, paradit, părăginit, pervertit, pocit, poluat, ponosit, prăpădit, prost, rablagit, rău, rânced, ros, ruinat, rupt, scâlciat, schilod, schilodit, schimonosit, spart, spălăcit, stătut, stâlcit, stropșit, supărat, șters, tocit, uzat, vătămat, viciat, vicios, (figurat) schingiuit, (învechit și popular) searbăd, (învechit și regional) rușinat, (învechit și regional) scorboroșit, (învechit și regional) scorburos, (învechit) aselghicesc, (învechit) demoralizat, (învechit) preacurvar, (învechit) preacurvitor, (învechit) spurcat, (livresc) libertin, (Moldova) hrentuit, (popular și familiar) parșiv, (popular) curvar, (popular) deșucheat, (prin Maramureș) scopt, (rar) deșănțat, (rar) detracat, (rar) răblărit, (rar) smintit, (regional și familiar) părăduit, (regional) mocnit, (regional) răntuit, (regional) sărbezit, (regional) șucheat, (regional) teșmenit.  
 
Stricare
Stricare, substantiv
Sinonime: acrire, alterare, avariere, călcare, corupere, daună, dărăpănare, decădere, deformare, degradare, depravare, deranjare, descompunere, desfacere, deteriorare, distrugere, fermentare, forțare, împuțire, înăcrire, încălcare, înrăutățire, învechire, măcinare, nesocotire, nimicire, pagubă, părăginire, pervertire, pierdere, poluare, ponosire, prăpădire, prejudiciu, râncezire, roadere, ruinare, rupere, schimbare în rău, spargere, stricăciune, tocire, uzare, viciere, violare, (învechit) degradație, (popular) vătămare, (rar) ponoseală.  
 
Mânziță
Mânziță, substantiv (regional)
Sinonime: (zoologie) mânzișoară; (depreciativ) femeie depravată.  
 
Preacurvitor
Preacurvitor, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime: depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, imoral, stricat.  
 
Imoral
Imoral, adjectiv
Sinonime: amoral, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, impudic, impur, indecent, libertin, licențios, necuviincios, neetic, nemoral, nerușinat, nesănătos, obscen, pervertit, pornografic, scabros, scandalos, scârbos, stricat, trivial, vicios, vulgar, (familiar) porcos, (figurat) decoltat, (figurat) deocheat, (figurat) îmbăiat, (figurat) picant, (figurat) piperat, (figurat) porcesc, (figurat) spurcat, (învechit și popular) scârnav, (învechit și popular) slobod, (învechit și regional) rușinat, (învechit) aselghicesc, (învechit) demoralizat, (învechit) preacurvar, (învechit) preacurvitor, (popular și familiar) deșucheat, (popular și familiar) parșiv, (popular) curvar, (rar) deșănțat, (regional) porcotos, (regional) șucheat, (regional) teșmenit.  
 
Aselghicesc
Aselghicesc, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime: corupt, decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, imoral, nerușinat, pervertit, stricat, vicios.  
 
Aselghiciune
Aselghiciune, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: corupție, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu, (învechit) aselghie.  
 
Stricățel
Stricățel, adjectiv
Sinonime: corupt, depravat, desfrânat, (puțin) stricat.  
 
Stricățesc
Stricățesc, substantiv masculin (regional)
Sinonime: depravat, desfrânat.  
 
Stricățească
Stricățească, substantiv feminin (regional)
Sinonime: depravată, desfrânată.  
 
Desfrânată
Desfrânată, substantiv feminin
Sinonime: deboșată, depravată, destrăbălată, deșănțată, fornicatoare, rufiană, (familiar) pațachină, (figurat și familiar) buleandră, (figurat) bacantă, (figurat) cățea, (figurat) cotreanță, (figurat) târâtură, (învechit și regional) blâdnică, (învechit și regional) ușernică, (învechit) bală, (livresc) mesalină, (popular și familiar) paceaură, (popular) papină, (popular) țolină, (regional) ciulicoaie, (regional) coită, (regional) știolniță.  
 
Blâdnică
Blâdnică, substantiv feminin (învechit și regional)
Sinonime: depravată, desfrânată, prostituată.  
 
Blâdnic
Blâdnic, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime: depravat, desfrânat, prostituat, stricat.  
 
Deboșare
Deboșare, substantiv
Sinonime: corupere, deboșat, deboșă, depravare, desfrânare, necumpătare, pervertire, stricare.  
 
Delicvescent
Delicvescent, adjectiv
Sinonime: (figurat) corupt, decadent, decăzut, declinant, degenerat, degenerescent, depravat.  
 
Sardanapalism
Sardanapalism, substantiv
Sinonime: depravare, desfrânare, destrăbălare.  
 
Blestemăciune
Blestemăciune, substantiv (învechit)
Sinonime: abjecție, blestemăție, depravare, fărădelege, infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, (învechit) blăstămăciune, (popular) blăstămăție.  
 
Îmbălăciune
Îmbălăciune, substantiv (popular)
Sinonime: trivialitate, (figurat) depravată.  
 
Bâțâielnic
Bâțâielnic, adjectiv (regional)
Sinonime: depravat, înamorat, neonest.  
 
Ciuforniță
Ciuforniță, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: (femeie) depravată.  
 
Sfățat
Sfățat, adjectiv (italienism învechit)
Sinonime: depravat.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar