Defăima, verb Sinonime:
a calomnia, a bârfi, a ponegri, a cleveti, a huli, a ocărî, a batjocori.
Defăimăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
blamare, calomniere, condamnare, critică vehementă, decădere, defăimare, defăimat, desconsiderare, detestare, hulire, înjosire, profanare, subapreciere, umilire, vorbire de rău, (învechit) defăimătură, (învechit) stigmatizare.
Defăimare, substantiv
Sinonime:
bârfire, ponegrire, calomniere, desconsiderare, umilire, batjocură, desconsideraţie, dispreț.
Defăimat, adjectiv
Sinonime:
bârfit, ponegrit, calomniat, blamat; (rar) cu reputație proastă, cu nume rău, infamant.
Defăimător, adjectiv
Sinonime:
bârfitor, calomniator, calomnios, clevetitor, denigrator, detractor, ponegritor, vituperativ.
Defăimătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
blamare, calomniere, condamnare, critică vehementă, decădere, defăimare, defăimat, desconsiderare, detestare, hulire, înjosire, profanare, subapreciere, umilire, vorbire de rău, (învechit) defăimăciune, (învechit) stigmatizare.
Batjocură, substantiv feminin Sinonime:
înjosire, insultă, injurie, ponegrire, defăimare, (regional) bălăcărie, ocară, umilire; bătaie de joc, batjocorire, băşcălie, luare în derâdere; înţepătură, ironie, zeflemea, sarcasm; necinstire, violare, dezonoare.
Bălăcărie, substantiv feminin Sinonime:
(regional) insultă, injurie, jignire, batjocură, ponegrire, înjosire, defăimare, ocară; vorbă urâtă (murdară).
Bârfă, substantiv feminin
Sinonime:
bârfeală, bârfire, bârfit, bâzâit, calomnie, calomniere, cancan, cleveteală, clevetire, clevetit, comeraj, defăimare, denigrare, discreditare, mahalagism, ponegreală, ponegrire, șoaptă, vorbă, vorbire de rău, (argotic) prostituată, (Banat) tonocie, (familiar și figurat) încondeiere, (familiar și figurat) înnegrire, (familiar) mâncătorie, (familiar) ștafetă, (învechit și regional) bârfitură, (învechit și regional) ponos, (învechit și regional) ponosluire, (învechit și regional) voroavă, (învechit) ascultătură, (învechit) balamuție, (învechit) catigorie, (învechit) clevetă, (învechit) dosnicie, (învechit) mozavirie, (popular) hulă, (popular) hulire, (popular) năpăstuire, (popular) pâră, (regional) cârcăială, (regional) lihăială, (regional) voșcot, (regional; la plural) pletcuri.
Bârfeală, substantiv feminin Sinonime:
flecăreală, pălăvrăgeală, sporovăială, trăncăneală, calomnie, cleveteală, defăimare, blasfemie, bârfă, hulă, ocară, denigrare, ponegrire, mahalagism.
Bârfi, verb Sinonime:
a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni; a vorbi de rău, a cleveti, a calomnia, a denigra, a defăima, a huli, a ocărî, a ponegri, a spune minciuni.
Blasfemie, substantiv feminin Sinonime:
afront, defăimare, hulă, ocară, impietate, injurie, calomnie, bârfă, ofensă, ponegrire, profanare, bârfeală, cleveteală, sacrilegiu.
Blestema, verb Sinonime:
a afurisi; a înjura, a ocărî, a huli; a excomunica; a ponegri, a defăima.
Calomnia, verb
Sinonime:
a bârfi, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a huli, a minţi, a murdări (imaginea unei persoane), a ocărî, a ponegri, a se autocalomnia, a vorbi de rău.
Calomnie, substantiv feminin Sinonime:
bârfă, bârfeală, defăimare, vorbire de rău, cleveteală, hulă, ocară, ponegrire, denigrare, blasfemie; acuzație, minciună, afirmaţie mincinoasă.
Cleveteală, substantiv feminin Sinonime:
clevetire, bârfeală, denigrare, defăimare, ponegrire, bârfă, hulă, ocară, mahalagism.
Detractor (detractoare), substantiv masculin şi substantiv feminin
Sinonime:
calomniator, defăimător, bârfitor, clevetitor, denigrator.
Difamant (difamantă), adjectiv
Sinonime:
defăimător, compromiţător, de rea reputaţie, ruşinos, degradant, dezonorant, infamant, înjositor, nedemn.
Discredita, verb
Sinonime:
a compromite, a descalifica, a defăima, a ponegri, a calomnia.
Dispreţui, verb
Sinonime:
a nesocoti, a desconsidera, a subaprecia, (învechit) a defăima, a mepriza, a ocărî.
Hulă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
afront, batjocură, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, blasfemie, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, injurie, insultă, jignire, ocară, ofensă, ponegreală, ponegrire, ruşine, sacrilegiu; (Muntenia, Transilvania) surpare, desprindere; balansare, oscilare, tangaj, (prin extindere) furtună pe mare.
Huli, verb (popular)
Sinonime:
a batjocori, a bârfi, a blama, a blasfemia, a calomnia, a cleveti, a da-n tărbacă, a defăima, a denigra, a discredita, a face de ocară, a insulta, a înnegri, a ocărî, a pângări, a ponegri, a profana, a supune unui sacrilegiu, a trata cu hule, a vorbi de rău.
Injurie, substantiv feminin Sinonime:
jignire, insultă, ocară, hulă, batjocură, defăimare, ponegrire.
Injurios (injurioasă), adjectiv Sinonime:
jignitor, insultător, defăimător, agresiv, cinic.
Încondeia, verb Sinonime:
a împodobi; (figurat) a defăima, a calomnia, a bârfi, a ponegri, a înnegri.
Mahalagism, substantiv masculin Sinonime:
bârfeală, bârfă, clevetire, cleveteală, defăimare, calomnie.
Murdări, verb Sinonime:
a păta, a mânji, a mâzgăli; a compromite, a înjosi, a defăima.
Năpăstui, verb Sinonime:
a prigoni, a persecuta, a nedreptăţi, a asupri, a împila, a oprima, a ponegri, a calomnia, a defăima, a bârfi.
Necinste, substantiv feminin
Sinonime:
afront, batjocură, bătaie de joc, defăimare, dezonoare, incorectitudine, injurie, insultă, înjosire, jignire, malonestitate, necorectitudine, ocară, ofensă, perfidie, profanare, rea-credinţă, rea-intenţie, ruşine, umilinţă, (învechit) incorecţiune.
Necinsti, verb Sinonime:
a dezonora, a defăima, a înjosi, a insulta, a ofensa, a jigni, a aduce prejudicii; a batjocori, a viola, a silui; a profana, a pângări, a terfeli.
Nesocoti, verb
Sinonime:
a călca, a contraveni, a deprecia, a desconsidera, a dispreţui, a ignora, a încălca, a lua în glumă, a lua în râs, a neglija, a necunoaște, a nu ține cont, a nu ține seama de, a omite, a se abate, a subestima, a viola, (figurat) a silui, (învechit) a defăima, (învechit) a mepriza, (învechit) a ocărî, (învechit) a păși, (învechit) a sparge, (învechit) a stropși, (învechit) a știrbi.
Ocară, substantiv feminin Sinonime:
defăimare, jignire, ofensă, insultă, înjosire; dojană, ceartă, mustrare.
Ocărî, verb Sinonime:
a mustra, a certa, a dojeni; a vorbi de rău, a defăima, a insulta.
Ofensa, verb Sinonime:
a insulta, a jigni, a ocărî; a (se) supăra, a (se) mânia, a (se) simţi jignit. Ofensă, substantiv feminin Sinonime:
insultă, jignire, injurie, ocară, defăimare.
Palavre, substantiv feminin la plural Sinonime:
baliverne, braşoave, fleacuri, vorbe de clacă, verzi şi uscate, gogoşi, vorbe goale; bârfe, defăimări, clevetiri; glume, anecdote, snoave.
Pângări, verb Sinonime:
a mânji, a murdări, a spurca; a profana, a necinsti, a păta, a terfeli, a dezonora, a batjocori, a compromite, a defăima.
Ponegri, verb
Sinonime:
a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a defăima, a denigra, a detracta, a huli, a ponosi, a trata cu hule, a vorbi de rău.
Ponosi, verb Sinonime:
a se uza, a se strica, a se învechi, a se paradi, a se mototoli, a se degrada; a ponegri, a defăima, a calomnia, a vorbi de rău.
Sapă, substantiv feminin Sinonime:
săpat, prăşit; crupă. Săpa, verb Sinonime:
(figurat) a întipări, a imprima; a roade, a măcina, a ruina, a dărâma, a nimici; (figurat) a unelti, a urzi, a submina, a defăima, a compromite.
Stigmatiza, verb Sinonime:
a înfiera, a dezonora, a defăima.
Ultragia, verb Sinonime:
a insulta, a jigni, a ofensa, a aduce injurii, a defăima, a face un afront.
Bârfire, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfit, calomnie, calomniere, cancan, cleveteală, clevetire, clevetit, criticare, criticat, defăimare, defăimat, denigrare, discreditare, flecărire, hulă, hulire, năpăstuire, pâră, ponegreală, ponegrire, șoaptă, vorbire de rău, (Banat) tonocie, (familiar și figurat) încondeiere, (familiar și figurat) înnegrire, (învechit și regional) ponosluire, (învechit) balamuție, (învechit) balamuțire, (învechit) catigorie, (învechit) clevetă, (învechit) defaimă, (învechit) defăimăciune, (învechit) defăimătură, (învechit) mozavirie.
Bârfit, adjectiv
Sinonime:
calomniat, defăimat, denigrat, discreditat, ponegrit, (familiar și figurat) încondeiat, (învechit) balamuțit, (popular) năpăstuit. Bârfit, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, criticare, defăimare, denigrare, discreditare, flecărire, ponegreală, ponegrire, șoaptă, (Banat) tonocie, (familiar și figurat) încondeiere, (familiar și figurat) înnegrire, (învechit și regional) ponosluire, (învechit) auzitură, (învechit) balamuție, (învechit) balamuțire, (învechit) balamuțit, (învechit) catigorie, (învechit) clevetă, (învechit) mozavirie, (popular) hulă, (popular) hulire, (popular) năpăstuire, (popular) pâră.
Bârfitor, adjectiv
Sinonime:
calomniator, calomnios, cancanier, clevetitor, criticant, defăimător, denigrator, detractor, fluieros, ponegritor, slab de gură, (învechit) mozavirnic, (învechit) balamut, (învechit) clevetnic, (învechit) năpăstuitor, (învechit) ponosluitor, (popular) dosnic, (popular) hulitor, (popular) prost, (regional) pontoros, (turcism învechit) mozavir. Bârfitor, substantiv
Sinonime:
calomniator, cancanier, clevetitor, criticant, defăimător, denigrator, detractor, ponegritor, vorbitor de rău, (argotic) trâmbițar, (familiar) farfara, (familiar) ștafetar, (învechit) balamut, (învechit) bârfelnic, (învechit) clevetnic, (învechit) năpăstuitor, (învechit) ponosluitor, (învechit) vorovitor, (popular) hulitor, (regional) orfălău, (turcism învechit) mozavir.
Calomniat, adjectiv și substantiv
Sinonime:
bârfit, defăimat, denigrat, discreditat, ponegrit, (popular) năpăstuit, (figurat) încondeiat.
Calomniator, adjectiv
Sinonime:
bârfitor, calomnios, clevetitor, defăimător, denigrator, ponegritor; (adjectiv și substantiv) bârfitor, clevetitor, defăimător, denigrator, ponegritor, (livresc) detractor, (popular) hulitor, (învechit) balamut, clevetnic, năpăstuitor, ponosluitor, (turcism învechit) mozavir.
Calomniere, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, şoaptă, (popular) hulă, hulire, năpăstuire, pâră, (învechit şi regional) ponosluire, (Banat) tonocie, (învechit) balamuţie, catigorie, clevetă, mozavirie, (figurat) încondeiere, înnegrire.
Calomnios, adjectiv și adverb
Sinonime:
(adjectiv) bârfitor, clevetitor, defăimător, denigrator, ponegritor, (rar) calomniator, (popular) prost, (învechit) mozavirnic; (adverb) defăimător, denigrator, rău.
Catigorie, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală.
Clevetă, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală.
Cleveti, verb
Sinonime:
a bârfi, a blama, a calomnia, a defăima, a denigra, a detracta, a discredita, a ponegri, a vitupera, (familiar și figurat) a încondeia, (învechit și popular) a ocărî, (învechit) a balamuți, (învechit) a măscări, (învechit) a mozaviri, (învechit) a pohlibui, (învechit) a ponosi, (învechit) a ponoslui, (învechit) a prilesti, (învechit) a vrevi, (popular și figurat) a înnegri, (popular) a huli, (popular) a năpăstui, (popular) a povesti, (prin Oltenia) a publica.
Clevetire, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, (Banat) tonocie, (familiar și figurat) încondeiere, (familiar și figurat) înnegrire, (învechit și regional) ponosluire, (învechit) balamuție, (învechit) catigorie, (învechit) clevetă, (învechit) mozavirie, (popular) hulă, (popular) hulire, (popular) năpăstuire, (popular) pâră.
Clevetitor, adjectiv
Sinonime:
bârfitor, calomniator, calomnios, defăimător, denigrator, ponegritor, (învechit) balamut, (învechit) clevetnic, (învechit) mozavirnic, (învechit) năpăstuitor, (învechit) ponosluitor, (livresc) detractor, (popular) hulitor, (popular) prost, (turcism învechit) mozavir. Clevetitor, substantiv
Sinonime:
bârfitor, calomniator, defăimător, denigrator, ponegritor, (învechit) balamut, (învechit) clevetnic, (învechit) năpăstuitor, (învechit) ponosluitor, (livresc) detractor, (popular) hulitor, (turcism învechit) mozavir.
Clevetnic, adjectiv și substantiv
Sinonime:
bârfitor, calomniator, clevetitor, defăimător, denigrator.
Culpabiliza, verb
Sinonime:
a acuza, a defăima, a învinovăţi, a învinui, a responsabiliza.
Denigra, verb
Sinonime:
a vorbi de rău, a huli, a ponegri, a ponosi, a blama, a defăima, a cleveti, a calomnia, a bârfi, a discredita.
Denigrare, substantiv
Sinonime:
calomniere, ponegrire, defăimare, discreditare.
Denigrator, adjectiv și substantiv
Sinonime:
ponegritor, defăimător, calomniator, detractor, bârfitor, clevetitor, denigrant. Denigrator, adverb
Sinonime:
calomnios.
Detracta, verb
Sinonime:
a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a ponegri.
Dispreţ, substantiv
Sinonime:
desconsiderare, desconsideraţie, (învechit) defăimare; (cu dispreț) în mod disprețuitor.
Difamație, substantiv
Sinonime:
defăimare, (variantă) (învechit) difamațiune.
Hulire, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală.
Hulitor, adjectiv și substantiv
Sinonime:
bârfitor, calomniator, clevetitor, defăimător, denigrator.
Ponoslui, verb
Sinonime:
a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a defăima, a denigra, a denunţa, a discredita, a pârî, a ponegri, a reclama, a spune.
Ponosluire, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală.
Ponosluitor, adjectiv și substantiv
Sinonime:
bârfitor, calomniator, clevetitor, defăimător, denigrator; (doar substantiv) reclamant.
Mâli, verb
Sinonime:
a acoperi cu mâl, a se înnămoli, a umple de mâl, (figurat) a defaima, (regional) a moli, (regional) a muli.
Pohlibui, verb
Sinonime:
a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a ponegri.
Vituperare, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, critică violentă, defăimare, denigrare, dezaprobare, vituperație.
Mozavir, adjectiv și substantiv
Sinonime:
bârfitor, calomniator, clevetitor, defăimător, denigrator, (variantă) muzavir.
Năpăstuire, substantiv
Sinonime:
asuprire, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, împilare, oprimare, persecutare, ponegreală, ponegrire, ponegrire, șoaptă.
Mozavirie, substantiv
Sinonime:
animozitate, bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discordie, discreditare, dușmănie, învrăjbire, ostilitate, ponegreală, ponegrire, pornire, șoaptă, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie.
Mozavirnic, adjectiv
Sinonime:
bârfitor, calomnios, clevetitor, defăimător, denigrator, ponegritor.
Mozaviri, verb
Sinonime:
a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a ponegri.
Vitupera, verb
Sinonime:
a anatemiza, a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a condamna, a defăima, a denigra, a discredita, a fulmina, a invectiva, a ponegri.
Negri, verb
Sinonime:
(învechit și popular) a (se) acoperi (de nori), a (se) bronza, a (se) înnegri, a (se) murdări; (figurat) a defăima, a denigra, a ponegri.
Comeraj, substantiv
Sinonime:
bavardaj, bârfă, bârfeală, cancan, defăimare verbală, flecăreală, înțepătură, trăncăneală, vorbe.
Încondeiere, substantiv
Sinonime:
decorare, desenare, împodobire, înfrumusețare, văpsire, vopsire; bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă.
Ponegritor, adjectiv
Sinonime:
calomniator, calomnios, defăimător.
Ponegrit, adjectiv
Sinonime:
bârfit, calomniat, defăimat; închis, înnegurat, înnorat, întunecat, întunecos, mohorât, negru, neguros, noros, pâclos, plumbuit, plumburiu, posomorât, urât.
Ponegrire, substantiv
Sinonime:
bârfire, calomniere, clevetire, defăimare, denigrare, detractare, hulire, înnegrire, ponegreală.
Înnegrire, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, bronzare, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, înnegreală, întunecare, murdărire, pătare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, voalare, (popular) cernire, (popular) cernit, (regional) cerneală.
Blojori, verb (învechit)
Sinonime:
a bârfi, a cleveti, a defăima.
Balamuție, substantiv (învechit)
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, (învechit și regional) blojitură, (învechit) clevetă, (învechit) mozavirie, (popular) ponos, (regional) blojeritură.
Blojeritură, substantiv (regional)
Sinonime:
defăimare, născocire, scornitură, (învechit) blojăritură, (învechit) blojiritură.
Balamuți, verb (învechit)
Sinonime:
a bârfi, a blama, a calomnia, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a ponegri, (învechit) a blojori.
Tonocie, substantiv (regional)
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, șoaptă.
Mozovirnic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
calomnios, defăimător, (variantă) mozavirnic.
Ocărâre, substantiv
Sinonime:
defăimare, desconsiderare, dojană, insultă, mustrare, ocară, (regional) ocărire.
Necinstit, adjectiv
Sinonime:
batjocorit, compromis, defăimat, dezonorat, discreditat, ilegal, ilicit, incorect, înșelător, nebăgat în seamă, necorect, nelegal, neonest, profanat, rușinos, siluit, terfelit, umil, violat, (demn de) disprețuit, (despre femei) violată, (despre o fată) dezvirginată, (figurat) murdar, (figurat) necurat, (figurat) pătat, (figurat) pângărit, (învechit) malonest, (livresc) oneros, (livresc) veros.
Năpăstuitor, adjectiv (și substantiv)
Sinonime:
asupritor, bârfitor, calomniator, clevetitor, defăimător, denigrator, exploatator, împilător, opresiv, opresor, persecutor, ponegritor, prigonitor, (învechit) năpăstuitoriu.
Pantahuză, substantiv (învechit)
Sinonime:
(biserică) colectă, listă de subscripție, (regional) pandahuză, (regional) pantacuză; (expresie; a umbla cu pantahuza) a face chetă, (figurat) a colporta știri defăimătoare, (figurat) a umbla cu vorbe.
Balamut, adjectiv (învechit)
Sinonime:
ademenitor, amăgitor, bâlbâit, bârfitor, bleg, calomniator, clevetitor, defăimător, denigrator, gângav, gângăvit, gângâit, hodorogit, înșelător, măsluit, mincinos, mut din naștere, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, ponegritor, prost, prostănac, rablagit, seducător, stupid, tont, tontălău, trișor.
Negritor, substantiv (învechit)
Sinonime:
(figurat) defăimător, denigrator, înnegritor. Negritor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
înnegritor.
Hulnic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
blasfemator, defăimător, hulitor.
Hulitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
batjocorire, calomniere, defăimare, disprețuire, hulire, persecutare.
Difamat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
defăimat.
Măscăreală, substantiv
Sinonime:
mâzgălitură; (regional) batjocură, defăimare, ocară.
Blamat, adjectiv
Sinonime:
condamnat, criticat, defăimat, dezaprobat, făcut de râs, (regional) păcălit.
Discreditant, adjectiv
Sinonime:
compromițător, defăimător, denigrator, difamant, infamant, infamator, ponegritor.
Clevetitoare, substantiv feminin
Sinonime:
bârfitoare, calomniatoare, defăimătoare, denigratoare, detractoare, hulitoare, logoviperă, mâncătoare de rahat, ponegritoare, (figurat) javră, (învechit) balamută, (învechit) năpăstuitoare, (învechit) ponosluitoare, (regional) cuță.
Bârfitoare, substantiv feminin
Sinonime:
calomniatoare, clevetitoare, criticantă, defăimătoare, denigratoare, detractoare, hulitoare, limbă de șarpe, mâncătoare de rahat, muieroi, ponegritoare, vorbitoare de rău, (argotic) ceaclă, (învechit) balamută, (învechit) bârfelnică, (învechit) năpăstuitoare, (învechit) ponosluitoare, (popular și familiar) cutră, (popular) cumătră, (regional) cijmătoare, (regional) ciofală, (regional) leliță, (regional) suveică, (regional) teleleică.
Hulitoare, substantiv feminin
Sinonime:
bârfitoare, blasfematoare, calomniatoare, clevetitoare, defăimătoare, denigratoare, ponegritoare.
Ponoșenie, substantiv (învechit)
Sinonime:
calomnie, defăimare, ocară, (învechit și regional) ponosluire.
Difamator, adjectiv
Sinonime:
defăimător, difamant.
Difamațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
defăimare, difamație.
