Deconcerta, verb
Sinonime:
a tulbura, a zăpăci, a încurca, a deruta, a descumpăni, a dezorienta.
Deconcertant, adjectiv
Sinonime:
care deconcertează, tulburător, derutant.
Deconcertare, substantiv
Sinonime:
derută, descumpănire, dezechilibrare, dezorientare, încurcătură, nedumerire, perplexitate, tulburare, zăpăceală.
Deconcertat, adjectiv
Sinonime:
derutat, descumpănit, dezorientat, încurcat, nedumerit, perplex, tulburat, zăpăcit.
Bizar (bizară), adjectiv Sinonime:
abracadabrant, anormal, baroc, ciudat, deconcertant, fantezist, grotesc, nebunesc, straniu, extravagant, excentric, curios, ieşit din comun, neobişnuit, sucit, cu manii, paradoxal.
Imprevizibil (imprevizibilă), adjectiv
Sinonime:
capricios, deconcertant, fantasc, impredictibil, lunatic, neașteptat, nebănuit, neprevăzut, neprevizibil, nescontat, schimbător, subit, surprinzător, (argotic) sucit.
Zăpăceală, substantiv feminin
Sinonime:
aiureală, babilonie, buimăceală, buimăcire, confuzie, debandadă, deconcertare, deranj, derută, descumpănire, dezordine, dezorganizare, dezorientare, haos, intimidare, încurcătură, năuceală, năucie, năucire, nedumerire, neorânduială, perplexitate, răvășeală, situație confuză, sminteală, tulburare, țicneală, uluială, uluire, zăpăcire, (familiar și figurat) balamuc, (familiar și figurat) țăcăneală, (familiar) brambureală, (familiar) fâstâceală, (familiar) fâstâcire, (familiar) gălăgie, (familiar) harababură, (familiar) hărmălaie, (familiar) larmă, (familiar) talmeș-balmeș, (familiar) tărăboi, (figurat) amețeală, (învechit și regional) zăbuneală, (învechit) uimeală, (învechit) vavilonie, (învechit) zăticnire, (Moldova) calamandros, (Moldova, Bucovina și Transilvania) tehuială, (Oltenia) rătuteală, (rar) neordine, (regional) sturluibare, (regional) teșmenire, (regional) uimăceală, (regional) zăluzenie, (regional) zăluzie, (regional) zărgheală, (regional) zăticneală, (Transilvania) îngăimăceală.
Derutant, adjectiv
Sinonime:
deconcertant, imprevizibil, neașteptat, neprevăzut, surprinzător, tulburător, uimitor.
Descumpănire, substantiv
Sinonime:
dezorientare, derută, încurcătură, nedumerire, perplexitate, zăpăceală, (livresc) bulversare, debusolare, deconcertare.
Descumpănit, adjectiv
Sinonime:
bulversat, debusolat, deconcertat, dezorientat, dezechilibrat, zăpăcit.
Dezorienta, verb
Sinonime:
a deruta, a descumpăni, a încurca, a zăpăci, (livresc) a bulversa, a debusola, a deconcerta.
Dezorientare, substantiv
Sinonime:
derutare, descumpănire, derută, încurcătură, nedumerire, perplexitate, zăpăceală, (livresc) bulversare, debusolare, deconcertare.
Dezorientat, adjectiv
Sinonime:
derutat, descumpănit, încurcat, nedumerit, perplex, zăpăcit, (livresc) bulversat, debusolat, deconcertat, (învechit şi familiar) sastisit.
Siderant, adjectiv
Sinonime:
deconcertant, stupefiant, surprinzător.
Siderat, adjectiv
Sinonime:
consternat, deconcertat, fără voce, petrificat, stupefiat, surprins, terifiat.
Confuzionant, adjectiv
Sinonime:
deconcertant, derutant, stupefiant, (învechit) etonant.
Confuziona, verb
Sinonime:
a deconcerta, a deruta, a stupefia, (învechit) a etona.
Etona, verb (învechit)
Sinonime:
a deconcerta, a epata, a sidera, a stupefia, a surprinde, a uimi.
Demonta, verb
Sinonime:
a demantela, a deponta, a descompune, a desface, a dezarticula, a dezasambla, a dezmembra; (figurat) a deconcerta, a deprima, a deruta, a descuraja, a dezorienta, a extenua, a obosi.
Surprins, adjectiv
Sinonime:
crucit, deconcertat, minunat, mirat, perplex, stupefiat, uimit, uluit.
