Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Decădere
Decădere, substantiv feminin
Sinonime: regres, declin, decadenţă; degradare morală, depravare, corupţie, imoralitate, declasare, degradare, corupere, pervertire, stricare, viciere, (învechit) degradăţie.  

Abrutizare
Abrutizare, substantiv feminin
Sinonime: animalizare, alterare, îndobitocire, degradare, decădere (morală).  
Apus
Apus, substantiv neutru
Sinonime: asfinţit, scăpătatul soarelui, înserare; declin, decădere; occident, vest.

Apus, adjectiv
Sinonime: trecut.  
Asfinţit
Asfinţit, substantiv neutru
Sinonime: apus, înserare, căderea serii; occident, vest; (figurat) declin, decădere.  
Corupţie
Corupţie, substantiv feminin
Sinonime: coruptibilitate; decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, prevaricațiune, stricăciune, viciu, (rar) deşănţare, (învechit) aselghiciune, aselghie, desfătare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, (figurat) descompunere, putreziciune, (rar, figurat) putrefacţie, (învechit, figurat) putrejune; seducere.  
Crepuscul
Crepuscul, substantiv neutru
Sinonime: amurg, apus, înserare, chindie, asfinţit, asfinţire, decadenţă, decădere, declin, regres, seară; zori.  
Decadenţă
Decadenţă, substantiv feminin
Sinonime: declin, decădere, regres, degradare, depravare, descompunere morală.  
Declin
Declin, substantiv neutru
Sinonime: regres, decădere, degradare; apus, asfinţire, asfinţit, crepuscul; scăpătare, decadenţă, (învechit) descreştere, scădenie, scădere.  
Desfătare
Desfătare, substantiv feminin
Sinonime: delectare, plăcere, încântare, petrecere, veselie, farmec, voluptate, vrajă, (învechit şi regional) tefericie, (învechit) încântec, (familiar) deliciu, (figurat) savoare, (rar) desfăt, (învechit) desfătăciune, bucurie; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.

Desfățare, substantiv
Sinonime: (despre plăpumi, perne, așternut) desfățat, dezbrăcare, lăsare fără rufărie, scoatere; (prin analogie) evitare; (regional) etalare.  
Desfrânare
Desfrânare, substantiv feminin
Sinonime: destrăbălare, desfrâu, dezmăţ, corupţie, depravare, imoralitate, stricăciune, decădere.  
Involuţie
Involuţie, substantiv feminin
Sinonime: dare înapoi, decădere, involuare, întoarcere în timp, modificare regresivă, regres, regresiune, retrogresiune, senescență, trecere la o treaptă inferioară, (învechit) involuțiune, (matematică) omografie reciprocă.  
Mocirlă
Mocirlă, substantiv feminin
Sinonime: noroi, mâl; (figurat) viciu, necinste, decădere, obscurantism.  
Nefericire
Nefericire, substantiv feminin
Sinonime: nenorocire, năpastă, pacoste, belea, necaz; decădere, mizerie, sărăcie, ticăloşie.  
Perdiţie
Perdiţie, substantiv feminin
Sinonime: pierzanie, (figurat) depravare, viciere, desfrâu, corupţie, decădere, prăbuşire, periciune.  
Pierzanie
Pierzanie, substantiv feminin
Sinonime: dezastru, prăpăd, catastrofă, ruină, prăbuşire, năruire; disperare, durere, suferinţă, jale, amărăciune; decădere, degradare, desfrâu, perdiţie, corupţie, depravare, imoralitate.  
Prăbuşire
Prăbuşire, substantiv feminin
Sinonime: cădere, colaps, crah, culcare, dărăpănare, dărâmare, dărâmat, decădere, declin, degringoladă, deprimare, destrămare, deznădejde, doborâre, lungire, năruire, năruit, picare, prăbușeală, prăvălire, răsturnare, risipire, rostogolire, rostogolit, scufundare, surpare, surpat, trântire, (învechit) răsturnătură, (învechit) risipă.  
Prostituare
Prostituare, substantiv feminin
Sinonime: desfrânare, prostituţie; înjosire, degradare, decădere, terfelire, murdărire, pângărire.  
Prostituţie
Prostituţie, substantiv feminin
Sinonime: desfrâu, corupţie; (figurat) înjosire, degradare, terfelire, murdărire, decădere.  
Putreziciune
Putreziciune, substantiv feminin
Sinonime: cadavru, corupţie, decadență, decădere, depravare, descompunere, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, hoit, imoralitate, mortăciune, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, putrefacție, putregai, putrezire, stricăciune, viciu, (învechit și regional) putrejune, (învechit) putrezeală, (livresc) putriditate, (rar) putrezime.  
Regres
Regres, substantiv neutru
Sinonime: descreştere, dare înapoi, decădere, declin, reflux.  
Stricăciune
Stricăciune, substantiv feminin
Sinonime: avarie, corupție, daună, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, deteriorare, dezmăț, hernie, imoralitate, lepră, lezare, pagubă, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierdere, pierzanie, pierzare, prejudiciu, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putreziciune, (învechit și popular) pricaz, (învechit și regional) smintă, (învechit și regional) sminteală, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (învechit) scădere, (învechit) stricare, (învechit) stricătură, (învechit) vătămătură, (învechit, figurat) putrejune, (popular) vătămare, (prin Banat) ștetă, (rar) deșănțare, (rar, figurat) putrefacție.  
Decrepitudine (decrepitudini)
Decrepitudine (decrepitudini), substantiv feminin
Sinonime: slăbiciune extremă, ramoleală, ramolire, ramolisment, senilitate; hodorogeală; (figurat) decădere extremă, ruină.  
Corupere
Corupere, substantiv
Sinonime: decădere, deformare, depravare, pervertire, stricare, viciere, (învechit) degradaţie; seducere.  
Declasare
Declasare, substantiv
Sinonime: decădere, declin, regres; retrogradare.  
Degenerare
Degenerare, substantiv
Sinonime: atrofie, decădere, stricare, degenerescență, degenerație; pipernicire.  
Degeneraţie
Degeneraţie, substantiv
Sinonime: atrofie, (rar) degenerare, decădere, degenerescență.  
Degradare
Degradare, substantiv
Sinonime: ruinare, deteriorare, ponosire, depreciere, prostire; decădere, declasare, înjosire.  
Degradaţie
Degradaţie, substantiv
Sinonime: alterație, corupere, decadență, decădere, declin, degradare, depravare, deteriorare, eroziune, înjosire, învechire, modificare, ofilire, pervertire, prejudiciu, ravagiu, stricare, tocire, reducere, umilire, uzare, viciere.  
Degringoladă
Degringoladă, substantiv
Sinonime: debandadă, prăbușire, rostogolire rapidă, cădere, cabriolă; (figurat) decădere treptată, degradare progresivă, ruinare.  
Descompunere
Descompunere, substantiv
Sinonime: desfacere, despărţire, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, separare, (rar) dezalcătuire; putrefacţie, alterare, râncezire; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, dezmembrare, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune.  
Descreştere
Descreştere, substantiv
Sinonime: micşorare, reducere, scădere, atenuare; decadenţă, decădere, declin, regres.  
Deşănţare
Deşănţare, substantiv
Sinonime: corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.  
Disoluție
Disoluție, substantiv
Sinonime: descompunere, dezagregare, dezintegrare; decădere, degradare, corupție, dezmăț.  
Paos
Paos, substantiv
Sinonime: apaus, apaous, paus, acalmie, astâmpăr, calm, linişte, odihnă, pace, repaus, tăcere, tihnă, repaos; (figurat) decădere, declin; pomană, vin sfințit, untdelemn, agheasmă.  
Pierzare
Pierzare, substantiv
Sinonime: calamitate, catastrofă, caznă, chin, corupţie, decădere, decedare, deces, degradare morală, desfrâu, dezastru, dispariţie, distrugere, flagel, grozăvie, masacru, măcel, moarte, năpastă, nenorocire, nimicire, pacoste, perdiție, pieire, pieiște, piericiune, pierzanie, pierzăciune, potop, prăpăd, prăpădire, primejdie de moarte, pustiire, răposare, ruinare, sfârşit, sinistru, stingere, sucombare, supliciu, tortură, ucidere în masă, urgie, (la plural) spânzurătoare; (locuțiune) (marhă de pierzare) vită de pripas; (locuțiune) (de pierzare) care este de desconsiderat, care este risipit în zadar, de lepădat, de neluat în seamă, irosit.  
Păcătoşenie
Păcătoşenie, substantiv
Sinonime: mizerie, nemernicie, păcătoşie, stare de decădere, ticăloșie, (învechit) păcătuinţă.  
Scădenie
Scădenie, substantiv
Sinonime: decadenţă, decădere, declin, regres.  
Scăpătare
Scăpătare, substantiv
Sinonime: apus, asfinţire, asfinţit, decadenţă, decădere, declin, degenerare, mizerie, regres, sărăcie, sărăcire.  
Ilotism
Ilotism, substantiv
Sinonime: abjecție, decădere, ignominie, ignoranță, îndobitocire, mizerie, sclavaj.  
Putrejune
Putrejune, substantiv
Sinonime: (învechit) corupție, decadență, decădere, depravare, descompunere, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, putrefacție, putregai, putreziciune, putrezire, stricăciune, viciu.  
Corupțiune
Corupțiune, substantiv
Sinonime: adulterare, alterare, alterație, alterațiune, coruptibilitate, corupție, decadență, decădere, declasare, decompoziție, degenerare, degenerescență, degradare, degradație, degradațiune, delicvescență, denaturare, depravare, desfătare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, falsificare, imoralitate, malversație, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pestilență, pierzanie, pierzare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, prevaricare, putreziciune, seducere, stricăciune, turpitudine, venalitate, viciu, (figurat) cangrenă, (figurat) descompunere, (învechit, figurat) putrejune, (rar, figurat) putrefacție, (rar) deșănțare; (învechit) aselghiciune, aselghie.  
Preacurvire
Preacurvire, substantiv
Sinonime: adulter, corupție, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, infidelitate, înșelăciune, necredință, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.  
Preaiubire
Preaiubire, substantiv
Sinonime: adulter, corupție, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, infidelitate, înșelăciune, necredință, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.  
Prăvălire
Prăvălire, substantiv
Sinonime: cădere, dărâmare, decădere, doborâre, năruire, prăbușire, rostogolire, (rar) rostogolit, surpare.  
Deteriorație
Deteriorație, substantiv
Sinonime: aneantizare, avarie, avariere, coroziune, decadență, decădere, declin, degradare, delabrare, descompunere, deteriorare, diminuare, distrugere, eroziune, învechire, ponosire, putrefacție, ruinare, stricare, uzare, uzură, (învechit) degradație, (învechit) deteriorațiune.  
Preacurvie
Preacurvie, substantiv (învechit)
Sinonime: adulter, corupție, crailâc, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, infidelitate, înșelăciune, necredință, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.  
Decadință
Decadință, substantiv
Sinonime: decadență, decădere, declin, degradare, regres.  
Aselghie
Aselghie, substantiv (învechit)
Sinonime: corupție, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.  
Stricare
Stricare, substantiv
Sinonime: acrire, alterare, avariere, călcare, corupere, daună, dărăpănare, decădere, deformare, degradare, depravare, deranjare, descompunere, desfacere, deteriorare, distrugere, fermentare, forțare, împuțire, înăcrire, încălcare, înrăutățire, învechire, măcinare, nesocotire, nimicire, pagubă, părăginire, pervertire, pierdere, poluare, ponosire, prăpădire, prejudiciu, râncezire, roadere, ruinare, rupere, schimbare în rău, spargere, stricăciune, tocire, uzare, viciere, violare, (învechit) degradație, (popular) vătămare, (rar) ponoseală.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie