Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Deşi
Deşi, conjuncție
Sinonime: (Transilvania şi Moldova) batăr, (prin Transilvania) magă, maram, pedig, (învechit) barem, săvai, că, cu toate că, măcar că, chiar dacă.  
Desica
Desica, verb
Sinonime: a elimina apa dintr-un corp, a mumifica, a usca.  
Desicare
Desicare, substantiv
Sinonime: deshidratare, desicație, uscare.  
Desicativ
Desicativ, adjectiv
Sinonime: deshidratant, desicant, sicativ.  
Desicator
Desicator, substantiv
Sinonime: dezumidificator, exsicator.  
Deşidera
Deşidera, verb
Sinonime: a dezidera, a dori, a jindui, a pofti, a râvni, a voi, a vrea.  
Deşiderat
Deşiderat, substantiv
Sinonime: deziderat, chef, dispoziţie, dorinţă, gust, plac, plăcere, poftă, voie, voinţă, vrere.  
Desigila
Desigila, verb
Sinonime: a rupe sigiliul, a deschide ceva sigilat, a despecetlui.  
Desigilare
Desigilare, substantiv
Sinonime: desfacere a unui sigiliu, despecetluire, despecetluit.  
Desigilat
Desigilat, adjectiv
Sinonime: despecetluit, desfăcut.  
Design
Design, substantiv
Sinonime: artă aplicată, concepție de produs, estetică (industrială), stilism.

Design, adjectiv invariabil
Sinonime: elegant, modern.  
Designa
Designa, verb
Sinonime: a desemna, a indica, a arăta, a numi.  
Designer
Designer, substantiv
Sinonime: arhitect-designer, creator în design, desenator, proiectant, stilist.  
Desigur
Desigur, adverb
Sinonime: sigur, negreşit, neîndoios, bineînţeles, fără îndoială, absolut, cert, fireşte, garantat, indiscutabil, natural, neîndoielnic, normal, precis; da.  
Deşilătură
Deşilătură, substantiv
Sinonime: curmătură, şa.  
Desilav
Desilav, adjectiv (învechit)
Sinonime: disilab.  
Desime
Desime, substantiv
Sinonime: densitate, compact, îndesat; crâng, desiş, hăţiş, stufăriş, tufăriş, tufiş.  
Desina
Desina, verb
Sinonime: a desena, a designa.  
Desinenţă
Desinenţă, substantiv
Sinonime: (gramatică) afix, declinație, terminație.  
Deşira
Deşira, verb
Sinonime: a se desface, a se destrăma, (popular) a (se) desfira, a se răsfira; a întinde, a extinde, a împrăștia, a răspândi.  
Deșirabil
Deșirabil, adjectiv
Sinonime: slab, ușor de rupt.  
Deşirare
Deşirare, substantiv
Sinonime: destrămare; prezentare.  
Deşirat (deşirată)
Deşirat (deşirată), adjectiv
Sinonime: destrămat, desfăcut, rupt, desfirat, stricat; (figurat) lung, slab, osos.  
Deșirător
Deșirător, adjectiv (învechit)
Sinonime: sfâșietor, (variantă) deșiretor.  
Deșirătură
Deșirătură, substantiv (popular și depreciativ)
Sinonime: gloabă, mârțoagă.  
Desiş
Desiş, substantiv neutru
Sinonime: arboret, bunget, tufiş; (figurat) îngrămădeală, îmbulzeală, mulţime; crâng, hăţiş, stufăriş, tufăriş, (rar) stuf, tufărie, desime, (regional) hălăciugă, huceag, huci.  
Desista
Desista, verb
Sinonime: a abandona, a abdica, a renunţa, a se lăsa de, a repudia, a rezilia.  

Acar
Acar, substantiv masculin
Sinonime: macagiu, muncitor feroviar; cutioară, cutiuță, (regional) acarniță, (regional) acăriță.

Acar, adverb (învechit și regional)
Sinonime: acăr, măcar.

Acar, conjuncție (regional)
Sinonime: cu toate că, deși, fie, măcar că, ori.  
Barem
Barem, adverb
Sinonime: cel puţin, încai, încaltea, măcar, (Transilvania) batăr; (variante) baremi, barim.

Barem, conjuncție
Sinonime: deși.  
Bineînţeles
Bineînţeles, adverb
Sinonime: desigur, fireşte, fără îndoială, neîndoielnic.  
Crăpa
Crăpa, verb
Sinonime: a se desface, a se deșira, a se despica, a plesni, a se întredeschide, a se sparge, a se fisura; (figurat) a muri, a deceda, a sucomba; a se stinge.  
Cum
Cum, interjecție
Sinonime: în ce mod? se poate? adevărat fie? chiar așa? ce? poftim? cu cât? cu ce preţ?

Cum, conjuncție
Sinonime: precum; deoarece, întrucât; cu toate că, deşi; în măsura în care, pe cât; în timp ce, pe când, îndată ce, în vreme ce.

Cum, adverb
Sinonime: ce, cât.  
Da
Da, verb
Sinonime: a oferi, a dărui, a acorda, a preda, a înmâna, a întinde, a furniza, a procura, a împrumuta, a dona, a ceda, a transmite, a atribui, a conferi, a plăti, a restitui, a jertfi, a vinde, a deplasa, a ajunge, a abate, a nimeri, a aluneca, a întoarce, a arunca, a împrăştia, a izbi, a trage, a face, a produce, a rodi, a apărea, a scoate, a provoca, a hărăzi, a îngădui, a permite, a desfăşura, a susţine, a trasa, a fâţâi, a cerne, a vopsi, a unge, a cădea, a ura; a azvârli, a întâmpla, a juca, a năpusti, a năvăli, a pomeni, a precipita, a prezenta, a repezi, a reprezenta, a sări, a tăbărî, a tălmăci, a traduce, a transpune, a veni, a zvârli.

Da, adverb
Sinonime: desigur, fireşte, (învechit şi regional) dar, (turcism, în Moldova) helbet.  
Dar
Dar, substantiv neutru
Sinonime: cadou, atenţie, plocon, mită, prinos, ofrandă, danie; milă, har, îndurare; însuşire, talent, vocaţie, înzestrare.

Dar, adverb
Sinonime: da, desigur, fireşte.

Dar, adverb interogativ
Sinonime: oare? păi?

Dar, conjuncție
Sinonime: altfel, altminteri, însă, totuşi, ci, numai, (regional) fără, (prin Transilvania) pedig, darămite, (rar) încămite, mite, nemite, (învechit şi popular) necum, aşadar, deci.  
Deschidere
Deschidere, substantiv feminin
Sinonime: acces, breșă, ieșire, intrare, spaţiu, perspectivă, despicătură, crăpătură, desfacere, descuiere, căscare, căscat, destupare, spargere, crăpare, despicare, plesnire, deschizătură, deșirare, orificiu, gaură, distanță, ecart, ecartament, descoperire; (deschidere geologică) afloriment; exordiu, inaugurare, începere, preliminar; acceptare, receptivitate, toleranță.

Deșchidere, substantiv
Sinonime: (popular) deschidere.  
Destrăma
Destrăma, verb
Sinonime: a rupe, a (se) desfira, a desface, a descompune, a dizolva, a dezmembra, a îmbucătăţi, a (se) deşira, a (se) strica, (învechit) a (se) rânji, a se rări, (rar) a se dezlâna, a risipi; a sfărâma.  
Dori
Dori, verb
Sinonime: a râvni, a năzui, a jindui, a tinde; a aspira, a ahtia, a pofti, a voi, a vrea, (învechit) a deşidera, a iubi, a jelui, a poftisi, a cere; a ura.  
Fireşte
Fireşte, adverb
Sinonime: natural, bineînţeles, negreşit, desigur, de bună seamă, normal.  
Frunzar
Frunzar, substantiv neutru
Sinonime: umbrar, desiş, frunziş; mai.  
Hăţiş
Hăţiş, substantiv neutru
Sinonime: tufă, desiş, mărăciniş, sihlă, hăţaş.  
Întocmai
Întocmai, adverb
Sinonime: exact, la fel, chiar aşa; da, desigur, de acord.  
Leasă
Leasă, substantiv feminin
Sinonime: lojniţă, împletitură, coş; (popular) desiş, mărăciniş, dracilă.  
Măcar
Măcar, adverb
Sinonime: cel puţin, barem; chiar, deşi, oricât.  
Natural
Natural, adverb
Sinonime: fireşte, desigur, bineînţeles, negreşit, normal.  
Neapărat
Neapărat, adverb
Sinonime: absolut, cert, continuu, cu orice preţ, cu siguranţă, desigur, fără doar şi poate, fără îndoială, indispensabil, indubitabil, încontinuu, întruna, mereu, morţiş, necontenit, necurmat, negreşit, neîncetat, neîndoielnic, neîndoios, neîntrerupt, neobosit, neostenit, permanent, pururi, sigur, veşnic.

Neapărat, adjectiv
Sinonime: absolut, categoric, cert, fatal, indispensabil, inevitabil, necesar, obligatoriu, precis, sigur.  
Negreşit
Negreşit, adverb
Sinonime: fireşte, neîndoios, neîndoielnic, indubitabil, fără îndoială, fără doar şi poate, desigur, sigur, cu siguranţă, cert, neapărat.  
Păi
Păi, adverb
Sinonime: desigur, vezi bine!  
Păienjeniş
Păienjeniş, substantiv neutru
Sinonime: desiş, reţea, plasă, împletitură.  
Şui (şuie)
Şui (şuie), adjectiv
Sinonime: subţire, zvelt, deşirat, mlădios, îngust, flexibil; bezmetic, zăpăcit, aiurit, năuc, nebun, capiu, fără rost, fără căpătâi, prost, nătâng; smintit, ţicnit, zănatic, lovit cu leuca, zărghit.  
Vrea
Vrea, verb
Sinonime: a accepta, a admite, a avea de gând să, a avea voința de a, a cere, a consimți, a dori, a fi de acord, a fi decis să, a fi gata, a fi hotărât, a fi în stare, a intenționa, a întreprinde, a jindui, a permite, a pofti, a pretinde, a primi, a putea, a râvni, a se învoi, a trata, a voi, a-i plăcea, (învechit) a deșidera, (învechit) a iubi, (învechit) a jelui, (învechit) a poftisi, (variantă) a vroi.  
Zău
Zău, interjecție
Sinonime: pe cinste, serios; desigur, într-adevăr, bineînţeles.  
Huci
Huci, substantiv masculin (regional)
Sinonime: crâng, darac, dărăcitor, desiş, hățiș, huceag, ragilă, scărmănătoare, stufăriş, stufiș, tufăriş, tufiş.  
Densitate (densități)
Densitate (densități), substantiv feminin
Sinonime: desime; compacitate, concentrație, greutate, grosime; (fizică) masă specifică.  
Asincron
Asincron, adjectiv
Sinonime: (tehnică) asincronic, decalat, desincronizat.  
Bunget
Bunget, substantiv
Sinonime: crâng, desiş, hăţiş, piedicuţă, stufăriş, tufăriş, tufiş.  
Cert
Cert, adverb
Sinonime: desigur, adevărat.  
Crâng
Crâng, substantiv
Sinonime: desiş, prâsnel; ciclu; (crângul cerului) boltă, cer, firmament.  
Curmătură
Curmătură, substantiv
Sinonime: secțiune transversală; crestătură, incizie; depresiune, adâncitură în teren, deșelătură, (regional) deşilătură, șa; urmă, adâncitură, dungă; (la plural) durerile nașterii.  
Decala
Decala, verb
Sinonime: a desincroniza, a inversa, a întârzia, a recula, a retarda.  
Declinaţie
Declinaţie, substantiv
Sinonime: declinare, desinență, dezinență.  
Desenator
Desenator, substantiv
Sinonime: afișist, artist, caricaturist, designer, grafician, ilustrator, (regional) scriitor.  
Desfăcut
Desfăcut, adjectiv
Sinonime: despăturit, dezdoit, desfăşurat, deschis, dezlegat, despletit, dezlipit, demontat, destrămat, deşirat, întins, răsfirat, depărtat, crăpat, plesnit, reziliat.  
Desfira
Desfira, verb
Sinonime: a desface, a desfăşura, a destrăma, a deşira.  
Deshidratant
Deshidratant, adjectiv
Sinonime: desicant, desicativ, sicativ, liofilizant.  
Despecetlui
Despecetlui, verb
Sinonime: a desigila.  
Despecetluire
Despecetluire, substantiv
Sinonime: desigilare, despecetluit.  
Despecetluit
Despecetluit, adjectiv
Sinonime: desigilat.

Despecetluit, substantiv
Sinonime: desigilare, despecetluire.  
Despleti
Despleti, verb
Sinonime: a (se) desface din împletitură; a (se) deșira; a(-și) desface cosițele; (figurat) a se răsfira.  
Destrămare
Destrămare, substantiv
Sinonime: deşirare, (rar) dezlânare, dezmembrare.  
Dezacorda
Dezacorda, verb
Sinonime: a face se dezacordeze, a (se) discorda, a-și pierde acordul, a (se) desincroniza; a fi în dezacord, a distona.  
Dezacordare
Dezacordare, substantiv
Sinonime: discordare, desincronizare.  
Deznodat
Deznodat, adjectiv
Sinonime: dezlegat, desfăcut; (figurat) înalt și slab, deșirat; (figurat) lipsit de concizie, fără șir, dezlânat; prolix.  
Dezosat
Dezosat, adjectiv
Sinonime: fără os, flasc, deșirat, dezmembrat, scheletic.  
Estetică
Estetică, substantiv
Sinonime: plastică, design, stilism.  
Evident
Evident, adverb
Sinonime: fără îndoială, desigur, clar, limpede, (regional, învechit) acurat.  
Stilist
Stilist, substantiv
Sinonime: desenator, designer, modelist.  
Naturalmente
Naturalmente, adverb
Sinonime: bineînțeles, cu ușurință, de la natură, de la sine, desigur, din fire, evident, fără efort, firește, în mod natural.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie