Deşira
Deşira, verb
Sinonime: a se desface, a se destrăma, (popular) a (se) desfira, a se răsfira; a întinde, a extinde, a împrăștia, a răspândi.  
 
Deșirabil
Deșirabil, adjectiv
Sinonime: slab, ușor de rupt.  
 
Deșirare
Deșirare, substantiv
Sinonime: desfirare, desfirat, despletire, despletit, destrămare, deșirat, dezlânare, dezlânat, dezrăsucire, împrăștiere, întindere, prezentare, răspândire, răzlețire, (învechit) desucire, (învechit) sfâșiere, (regional) deșârare.  
 
Deşirat (deşirată)
Deşirat (deşirată), adjectiv
Sinonime: destrămat, desfăcut, rupt, desfirat, stricat; (figurat) lung, slab, osos.  
 
Deșirător
Deșirător, adjectiv (învechit)
Sinonime: sfâșietor, (variantă) deșiretor.  
 
Deșirătură
Deșirătură, substantiv (popular și depreciativ)
Sinonime: gloabă, mârțoagă.  
 

Crăpa
Crăpa, verb
Sinonime: a se desface, a se deșira, a se despica, a plesni, a se întredeschide, a se sparge, a se fisura; (figurat) a muri, a deceda, a sucomba; a se stinge.  
 
Deschidere
Deschidere, substantiv feminin
Sinonime: acces, breșă, ieșire, intrare, spaţiu, perspectivă, despicătură, crăpătură, desfacere, descuiere, căscare, căscat, destupare, spargere, crăpare, despicare, plesnire, deschizătură, deșirare, orificiu, gaură, distanță, ecart, ecartament, descoperire; (deschidere geologică) afloriment; exordiu, inaugurare, începere, preliminar; acceptare, receptivitate, toleranță.

Deșchidere, substantiv
Sinonime: (popular) deschidere.  
 
Destrăma
Destrăma, verb
Sinonime: a rupe, a (se) desfira, a desface, a descompune, a dizolva, a dezmembra, a îmbucătăţi, a (se) deşira, a (se) strica, (învechit) a (se) rânji, a se rări, (rar) a se dezlâna, a risipi; a sfărâma.  
 
Şui (şuie)
Şui (şuie), adjectiv
Sinonime: subţire, zvelt, deşirat, mlădios, îngust, flexibil; bezmetic, zăpăcit, aiurit, năuc, nebun, capiu, fără rost, fără căpătâi, prost, nătâng; smintit, ţicnit, zănatic, lovit cu leuca, zărghit.  
 
Defila
Defila, verb
Sinonime: a se perinda, a circula, a parada, (învechit) a (se) deșira.  
 
Defilare
Defilare, substantiv
Sinonime: defilat, manifestaţie, perindare, paradă, (învechit) deșirare.  
 
Desfăcut
Desfăcut, adjectiv
Sinonime: despăturit, dezdoit, desfăşurat, deschis, dezlegat, despletit, dezlipit, demontat, destrămat, deşirat, întins, răsfirat, depărtat, crăpat, plesnit, reziliat.  
 
Desfira
Desfira, verb
Sinonime: a desface, a desfăşura, a destrăma, a deşira.  
 
Despleti
Despleti, verb
Sinonime: a (se) desface din împletitură; a (se) deșira; a(-și) desface cosițele; (figurat) a se răsfira.  
 
Destrămare
Destrămare, substantiv
Sinonime: deşirare, (rar) dezlânare, dezmembrare.  
 
Deznodat
Deznodat, adjectiv
Sinonime: dezlegat, desfăcut; (figurat) înalt și slab, deșirat; (figurat) lipsit de concizie, fără șir, dezlânat; prolix.  
 
Dezosat
Dezosat, adjectiv
Sinonime: fără os, flasc, deșirat, dezmembrat, scheletic.  
 
Ajura
Ajura, verb
Sinonime: a broda, a face un ajur, a ornamenta cu un ajur, (figurat) a se deșira.  
 
Descusut
Descusut, adjectiv
Sinonime: cu ața ruptă, desfăcut, destrămat, deșirat, (regional) lăcrat; iscodit, luat la întrebări.  
 
Lacerare
Lacerare, substantiv
Sinonime: destrămare, destrucție, deșirare, dilacerare, dilacerație, lacerație, lacerațiune, rupere în bucăți, sfâșiere.  
 
Lacera
Lacera, verb
Sinonime: a destrăma, a deșira, a dilacera, a rupe în bucăți, a sfâșia.  
 
Dilacera
Dilacera, verb
Sinonime: a destrăma, a deșira, a fărâmița, a lacera, a rupe în bucăți, a sfâșia, (medicină) a smulge cu violență (un țesut).  
 
Lacerat
Lacerat, adjectiv
Sinonime: deșirat, dilacerat, rupt, sfâșiat.  
 
Lacerație
Lacerație, substantiv
Sinonime: deșirare, dilacerare, dilacerație, lacerare, rupere, sfâșiere, (variantă) lacerațiune.  
 
Dilacerație
Dilacerație, substantiv
Sinonime: deșirare, dilacerare, lacerare, lacerație.  
 
Copârștios
Copârștios, adjectiv (regional)
Sinonime: deșirat, (variantă) copărștios.  
 
Ajurare
Ajurare, substantiv
Sinonime: ajurat, deșirare, împodobire.  
 
Pălălău
Pălălău, substantiv
Sinonime: băț, prăjină.

Pălălău, adjectiv
Sinonime: înalt și subțire, lungan, (figurat) deșirat.  
 
Descoasere
Descoasere, substantiv
Sinonime: descusătură, descusut, desfacere (din cusături), deșirare, (figurat) iscodire.  
 
Aiat
Aiat, adjectiv
Sinonime: ajurat, deșirat.  
 
Desucit
Desucit, adjectiv
Sinonime: dezrăsucit, (învechit) dessucit, (Muntenia) deșirat, (Muntenia) dezdoit.  
 
Copârștoi
Copârștoi, substantiv (regional)
Sinonime: deșirat, (regional) cătărig.  
 
Ajurat
Ajurat, substantiv
Sinonime: ajurare, deșirare.  
 
Bangâu
Bangâu, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: deșirat, lungan, măgădău.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar