Anume, adjectiv Sinonime:
anumit, distinct, precis, hotărât, deosebit, special. Anume, adverb Sinonime:
adică, cu alte cuvinte, înadins, intenţionat.
Aserţiune, substantiv feminin Sinonime:
afirmaţie, alegație, vorbă, spuse, cuvinte.
Cimilitură, substantiv feminin
Sinonime:
ghicitoare, joc de cuvinte; glumă, snoavă, proverb, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare.
Expresie, substantiv feminin
Sinonime:
alegorie, clișeu, exprimare, expunere, formulare, formulă, grup de cuvinte, idiotism, limbaj, locuțiune, vorbire, cuvânt, metaforă, sintagmă, slogan, termen, vocabulă, vorbă, (popular) zicere; înfăţişare, mimică, privire, figură, formă, fizionomie, mască; (expresie identic-adevărată) tautologie, (expresie validă) tautologie.
Grai, substantiv neutru
Sinonime:
accent, alocuțiune, argou, cuvânt, dialect, discurs, glas, idiom, învoială, limbaj, limbă, proverb, rostire, târguială, termen, verb, voce, vorbă, vorbire, zicală.
Grăi, verb
Sinonime:
a boteza, a conveni, a cuvânta, a denumi, a exprima prin grai, a glăsui, a intitula, a înţelege, a porecli, a reda prin cuvinte, a rosti, a scoate, a se chema, a se învoi, a se numi, a se pune de acord, a spune, a supranumi, a vorbi, a zice.
Joc, substantiv neutru
Sinonime:
activitate ludică, amuzament, artă dramatică, bingo, dans, delectare, dispută, distracţie, divertisment, hârjoană, horă, interpretare, întâlnire, întrecere, joacă, loterie, loto, ludism, meci, mișcare oscilatorie, partidă, realizare scenică, recreație, speculație, stratagemă, strategie, tactică, tombolă, zbânțuială, zbânțuire, zbânțuit, zbânțuitură, zbenguială, zbenguire, zbenguit, zburdare, zburdălnicie, (figurat) alternare, (figurat) tremur, (figurat) tremurătură, (figurat) vibrație, (învechit) salt, (învechit) săltare, (învechit) săltătură, (joc de clopoței) glockenspiel, (joc de cuvinte) calambur, (jocuri balcanice) balcaniadă, (jocuri olimpice) olimpiadă, (regional) jocot, (regional) zbânț, (regional) zbeng, (regional) zbereguială, (regional) zburdă, (tenis de câmp) game.
Lexic, substantiv neutru Sinonime:
vocabular, glosar, cuvintele unei limbi.
Limbuţie, substantiv feminin
Sinonime:
baliverne, beție de cuvinte, fleacuri, flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, locvacitate, logoree, minciuni, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, povești, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănire, trăncănit, treanca-fleanca, verbalism, verbozitate, verzi și uscate, volubilitate, vorbă multă și fără rost, vorbăraie, vorbărie, vorbe de clacă, vorbe goale, vorbe în vânt, vrute și nevrute, (depreciativ) poliloghie, (familiar) brașoave, (familiar) gogoși (de tufă), (familiar) palavre, (familiar) taclale, (figurat) clănțăneală, (figurat) dârdâială, (figurat) dârdâit, (figurat) frazeologie, (franțuzism) facondă, (franțuzism) verbiaj, (învechit) elocvență, (învechit) trancana, (Moldova) leorbăială, (popular și familiar) sporovăială, (prin Muntenia) procovanță, (regional) lehăit, (regional) pălăvăcăială, (regional) pălăvrăgitură, (regional) pălăvrit, (Transilvania) stroncănire.
Locuțiune, substantiv feminin
Sinonime:
(lingvistică) clișeu, construcție, dicton, elocuție, elocuțiune, expresie, formă, formulă, frază, grup de cuvinte, idiotism, sintagmă, turnură, (învechit) idiotismă, (învechit) locuție.
Registru, substantiv masculin
Sinonime:
blocnotes, caiet, carnet, catastif, condică, contrapartidă, conținut, cuprins, domeniu, jurnal, repertoriu, resort, sferă, sumar, tablă de materii; (tehnică) sertar, șuber, ventil; (contabilitate) (registru de casă) jurnal de casă, (registru de partizi) cartea mare; (muzică) ambitus, diapazon, nuanță, scară muzicală, ton, tonalitate, (învechit) octoih; (informatică) circuit de memorare, contor, dispozitiv de memorare, înregistrator, locaţie specială de stocare, memorizator de cuvinte, numărător, sumator, totalizator.
Bradiartrie, substantiv
Sinonime:
(ritm lent în articularea cuvintelor) bradilalie.
Palindrom, substantiv
Sinonime:
(cuvânt sau grup de cuvinte care se poate citi în cele două sensuri) cuvânt inversat; frază inversată.
Sintagmă, substantiv
Sinonime:
expresie, grup de cuvinte, grup de morfeme, grup nominal, grup verbal, locuțiune, turnură sintactică.
Calambur, substantiv
Sinonime:
joc de cuvinte, parahreză, problemă enigmistică.
Meliorativ, adjectiv
Sinonime:
(despre cuvinte, expresii) apreciativ, aprobativ, elogios, favorabil, laudativ, valorizant.
Sinonim (sinonime), substantiv
Sinonime:
alonim, corespondent, cvasi-sinonim, echivalent, egal, omolog, parafrază, substitut. Sinonim (sinonimă), adjectiv
Sinonime:
asemănător, corespunzător, echivalent, egal, identic, similar, sinonimic; (despre cuvinte, afixe sau expresii) care are sens identic, cu acelaşi sens.
Îmbăla, verb
Sinonime:
a (se) îmbăloşa, a netezi cu salivă (firul de tors), a umezi cu salivă, a umple de bale; (figurat) a drăcui, a folosi cuvinte vulgare, a înjura, a ocărî, a vorbi de rău.
Colocație, substantiv
Sinonime:
asociere lingvistică, clasament, colocare, colocat, coocurență, grup de cuvinte, locație în comun, sintagmă, (variantă) colocațiune.
Verbozitate, substantiv
Sinonime:
abuz de cuvinte, bavardaj, facondă, limbuție, locvacitate, logoree, pălăvrăgeală, prolixitate, sporovăială, superfetație, superfluitate, verbalism, verbiaj, vervă, volubilitate, vorbă multă, vorbărie.
Scrofăli, verb (regional)
Sinonime:
a adresa cuvinte obscene, a certa, a insulta în mod grosolan, a mustra, a scrofăi.
Încrucișat, adjectiv
Sinonime:
așezat cruciș, așezat în formă de cruce, ceacâr, împerecheat, întretăiat, ponciș, sașiu, suprapus, zbanghiu, (învechit) șpanchi; (expresie; cuvinte încrucișate) rebus. Încrucișat, substantiv
Sinonime:
încrucișare, întretăiere, navigare, (învechit; la figurat) amestec.
Neflexibil, adjectiv
Sinonime:
dur, ferm, inebranlabil, inflexibil, neelastic, rigid, rigidizat, tare, țeapăn, (despre cuvinte) lipsit de flexiune, (învechit) neplecat.
Conotativ, adjectiv
Sinonime:
(despre sensul cuvintelor) cu valoare suplimentară, denominativ, din context, figurat; (despre stil) dominat de conotații.
Denotativ, adjectiv
Sinonime:
(despre sensul cuvintelor) banal, comun, direct, obișnuit, precis; (despre stil) lipsit de conotații, neutru, obiectiv.
