Cutremura, verb
Sinonime:
a tresări, a înspăimânta, a înfricoşa, a (se) clătina, a (se) scutura, a (se) zdruncina, a (se) zgâlţâi, a (se) zgudui, (învechit şi regional) a (se) clăti, (învechit) a (se) smăcina, a dârdâi, a dudui, a tremura, (Moldova şi Transilvania) a durdui, (învechit) a se ridica; a (se) înfiora; a se îngrozi.
Cutremurare, substantiv
Sinonime:
cutremurătură, duduit, duduitură, zguduitură; (figurat) emoție; seism.
Cutremurat, substantiv
Sinonime:
cutremurătură.
Cutremurat (cutremurată), adjectiv
Sinonime:
zguduit, scuturat; îngrozit, înfiorat, înspăimântat, înfricoşat.
Cutremurător, adjectiv
Sinonime:
îngrozitor, groaznic.
Cutremurătură, substantiv
Sinonime:
clătinare, clătinat, clătinătură, cutremurare, cutremurat, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgâlţâială, zgâlţâire, zgâlţâit, zgâlţâitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură.
Abominabil (abominabilă), adjectiv
Sinonime:
abject, cumplit, cutremurător, dezgustător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, macabru, monstruos, odios, oribil, repugnant, respingător, sângeros, teribil, urât, zguduitor.
Clăti, verb Sinonime:
a clătina, a mişca, a legăna, a urni, a pune în mişcare, a clinti, a zgudui, a cutremura, a zdruncina; a limpezi rufele.
Dârdâi, verb
Sinonime:
a tremura, a clănţăni, a cutremura; a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni.
Dudui, verb
Sinonime:
a bubui, a cutremura, a zgudui, a clătina, a vui, (rar) a vâjâi, a alunga, a depărta, a goni, a izgoni, a îmboldi, a îndemna, a îndepărta.
Emoţie, substantiv feminin Sinonime:
impresie, tulburare, zguduire, cutremurare, nelinişte.
Emoţiona, verb
Sinonime:
a (se) tulbura, a se impresiona, a se cutremura, a fi mişcat, a înduioşa, a mişca, (figurat) a atinge, a pătrunde, a sensibiliza.
Emoţionant (emoţionantă), adjectiv Sinonime:
mişcător, tulburător, impresionant, răscolitor, cutremurător.
Impresiona, verb Sinonime:
a emoţiona, a mișca, a tulbura, a zgudui, a răscoli, a cutremura, a nelinişti.
Îngrozi, verb Sinonime:
a înspăimânta, a înfricoşa, a speria, a cutremura, a băga în sperieţi, a teroriza.
Macabru (macabră), adjectiv
Sinonime:
abominabil, cumplit, cutremurător, dezagreabil, dezgustător, fioros, funebru, funerar, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, jalnic, lugubru, monstruos, mortuar, oribil, respingător, sângeros, sepulcral, sinistru, sumbru, teribil, terifiant, terific, zguduitor, (învechit și popular) rău.
Palpita, verb Sinonime:
a pulsa, a zbate, a zvâcni, a tremura, a se mişca; a se emoţiona, a se tulbura, a se agita, a vibra, a fremăta, a se cutremura.
Răscoli, verb Sinonime:
a răvăşi, a scotoci, a căuta, a face dezordine, a scormoni; a agita, a tulbura, a stârni, a răzvrăti, a revolta; (figurat) a emoţiona, a impresiona, a zgudui, a cutremura, a mişca.
Răscolitor (răscolitoare), adjectiv Sinonime:
tulburător, emoţionant, mişcător, impresionant, zguduitor, cutremurător.
Scutura, verb Sinonime:
a (se) curăţa, a deretica; (figurat) a arunca, a lepăda, a îndepărta; a scăpa, a se debarasa, a se descotorosi; a se desprinde, a cădea; a zgâlţâi, a agita, a zdruncina; a se cutremura, a se înfiora, a se înfrigura; (familiar) a critica, a certa, a muștrului, a trage un perdaf.
Scuturătură, substantiv feminin
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, clătinare, clătinat, clătinătură, curățenie, cutremur, cutremurare, cutremurat, cutremurătură, dereticare, dojană, dojenire, fior, hurducare, hurducat, hurducătură, imputare, morală, mustrare, observație, reproș, scuturare, scuturat, seism, tremur, tremurătură, tremurici, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgâlțâială, zgâlțâire, zgâlțâit, zgâlțâitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură, (Moldova) zbihuială, (plural) friguri, (plural) frisoane, (popular) zdruncin, (prin Transilvania) tăgășire, (prin Transilvania) tistușag, (rar) scutur, (regional) scutureală, (regional) scuturiș.
Seism, substantiv neutru
Sinonime:
cutremur, macroseism, microseism, zguduială, zguduire, zguduitură, (figurat) cutremurare, (figurat) răscoală, (figurat) revoluție, (învechit) scuturătură.
Tremura, verb Sinonime:
a se clătina, a se mişca; a se încreţi, a se undui; a se zgudui, a se cutremura; a vibra, a trepida; (figurat) a se înfiora, a se cutremura, a se tulbura, a tresări, a se speria, a se înfricoşa, a şovăi.
Tremurat (tremurată), adjectiv Sinonime:
tremurător, nesigur, şovăielnic; imprecis, mişcat, sinuos; (popular) înfiorat, frământat, cutremurat.
Zgâlţâi, verb
Sinonime:
a agita, a (se) clătina (cu putere), a (se) cutremura, a (se) scutura, a (se) zgâlțâna, a (se) zgudui, a hâţâi, a hâţâna, a hodorogi, a hurduca, a hurducăi, a hurui, a mişca, a smuci, a zblendui, a zdroncăni, a zdruncina, a zgâcina, (Banat) a zducni, (Moldova) a drâgâi, (Moldova) a zbihui, (regional) a bălăbăni, (regional) a zbiciula.
Zgudui, verb Sinonime:
a cutremura, a clătina, a zgâlţâi, a zdruncina; a răscoli, a frământa; a emoţiona, a înfiora, a agita, a impresiona.
Clătinare, substantiv
Sinonime:
balans, balansare, bălăbănire, clătinat, clătinătură, clintire, cutremurare, cutremurat, cutremurătură, deplasare, hurducare, hurducat, hurducătură, împleticire, legănare, mişcare, mutare, oscilare, oscilație, pendulare, scuturare, scuturat, scuturătură, situație nesigură (sau critică), urnire, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgâlțâială, zgâlțâire, zgâlțâit, zgâlțâitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură, (figurat) șovăire, (învechit și regional) clătire, (învechit) cletinare, (popular) zdruncin.
Clătinat, adjectiv
Sinonime:
împleticit. Clătinat, substantiv
Sinonime:
cutremurătură, hurducătură.
Clătinătură, substantiv
Sinonime:
clătinare, clătinat, cutremurare, cutremurat, cutremurătură, hurducare, hurducat, hurducătură, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgâlțâială, zgâlțâire, zgâlțâit, zgâlțâitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură, (învechit) cletinătură, (Moldova) zbihuială, (popular) zdruncin.
Duduitură, substantiv
Sinonime:
cutremurare, duduit, zguduitură, bubuire, bubuit, bubuitură, detonaţie, detunare, detunat, detunătură, trăsnet, trăsnitură, vuiet, (rar) detunet, (învechit şi regional) sunet, (regional) durăt, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură, hurduitură, (Moldova) durduit.
Duduit, substantiv
Sinonime:
bubuire, bubuit, bubuitură, cutremurare, detonație, detunare, detunat, detunătură, duduială, duduire, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură, trăsnet, trăsnitură, vuiet, zgomot sacadat, zguduitură, (învechit și regional) sunet, (Moldova) durduit, (rar) detunet, (regional) durăt, (regional) hurduitură, (variantă) (regional) dudait, (variantă) (regional) dudăit. Duduit, adjectiv
Sinonime:
(om) neascultător, repezit, uituc.
Durdui, verb
Sinonime:
a dudui, a hurui, a zgudui, a cutremura, a clătina, a dârdâi, a tremura.
Zguduire, substantiv
Sinonime:
clătinare, cutremur, cutremurare, frământare, hâţânare, hurducare, înfiorare, scuturare, seism, zdruncinare, zgâlţâire, zguduitură.
Zguduitură, substantiv
Sinonime:
clătinare, cutremur, cutremurare, hurducare, (figurat) înfiorare, scuturătură puternică, seism, tulburare (sufletească), zdruncinătură, zguduială.
Scârbi, verb
Sinonime:
a agasa, a (se) amărî, a (se) boci, a (se) căi, a (se) căina, a (se) cutremura, a deveni trist, a (se) dezgusta, a (se) enerva, a face să simtă scârbă, a fi cuprins de scârbă, a (se) indispune, a (se) irita, a (se) încrâncena, a (se) îndurera, a (se) înfiora, a (se) înfricoșa, a (se) înfuria, a (se) îngrețoșa, a (se) îngrozi, a (se) înspăimânta, a (se) întrista, a (se) jeli, a (se) jelui, a (se) lamenta, a (se) mâhni, a (se) mânia, a (se) necăji, a (se) plânge, a (se) plictisi, a (se) pocăi, a (se) posomorî, a produce scârbă, a regreta, a sâcâi, a simți scârbă, a (se) supăra, a (se) tângui, a tremura, a umple de scârbă, a (se) văicări, a (se) văita, a zgudui.
Scuturare, substantiv
Sinonime:
bătaie, cutremurătură, dereticare, fâlfâială, fâlfâire, fâlfâit, fâlfâitură, fluturare, fluturat, hâţânare, hurducătură, îndepărtare, înlăturare, scuturat, zgâlţâire, zguduire.
Spintecător, adjectiv
Sinonime:
cutremurător, distrugător, sfâșietor, zguduitor.
Smăcina, verb
Sinonime:
(învechit) a (se) clătina, a (se) cutremura, a (se) scutura, a (se) sfâșia, a (se) strivi, a (se) zdrobi, a (se) zdruncina, a (se) zgâlțâi, a (se) zgudui.
Spăimântat, adjectiv
Sinonime:
(învechit și popular) cutremurat, încrâncenat, înfiorat, înfricoșat, îngrozit, înspăimântat, zguduit.
Zguduitor, adjectiv
Sinonime:
consternant, cumplit, cutremurător, fioros, impresionant, înfiorător, (figurat) dramatic.
Înfricat, adjectiv
Sinonime:
cutremurat, încrâncenat, înfiorat, înfricoșat, îngrozit, înspăimântat, zguduit.
Înfrica, verb (învechit)
Sinonime:
a se cutremura, a se încrâncena, a se înfiora, a se înfricoșa, a se îngrozi, a se înspăimânta, a se teme, a se zgudui, a tremura, a-i fi frică.
Înspăimântător, adjectiv
Sinonime:
abominabil, atroce, colosal, crunt, cumplit, cutremurător, extraordinar, fenomenal, fioros, formidabil, groaznic, grozav, infernal, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, macabru, monstruos, năprasnic, oribil, sângeros, strașnic, teribil, terifiant, terific, zguduitor, (figurat) îndrăcit, (figurat) turbat, (învechit și popular) rău, (învechit și popular) spăimântător, (învechit) spăimântos, (popular) spăimos, (Transilvania) pogan.
Tremurător, adjectiv
Sinonime:
clătinător, fâșâitor, fremătător, licăritor, nesigur, pâlpâitor, sclipitor, șovăielnic, șovăitor, titubant, tremurat, tremurând, trepidant, unduitor, vibrant, vibrator, (figurat) cutremurat, (figurat) înfiorat, (învechit) tremuratic, (învechit) tremurăcios, (învechit) tremuros, (rar) palpitător, (regional) mișcător.
Încrâncenare, substantiv
Sinonime:
cruzime, cutremurare de oroare, groază, încăierare sângeroasă, încăpățânare, încleștare sângeroasă, încremenire de spaimă, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, neîndurare, nemulțumire, oroare, spaimă, teroare, (figurat) cutremur, (învechit și popular) oțărâre, (învechit și regional) scârbă, (învechit) spăimântare, (învechit) spăimântătură, (regional) înfricare, (regional) pălitură.
Crâncena, verb (învechit)
Sinonime:
a înspăimânta, a se crânceni, a se cutremura de groază, a se înarma, a se încrâncena, a se îngrozi, a teroriza.
Spăimat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
cutremurat, încrâncenat, înfiorat, înfricoșat, îngrozit, înspăimântat, zguduit, (învechit și popular) spăimântat. Spăimat, substantiv (regional)
Sinonime:
(medicină populară) speriat, sperietură, (popular) spaimă, (regional) spăimântătură.
Înfiorat, adjectiv
Sinonime:
cuprins de fiori, cutremurat, emoționat, încrâncenat, înfricoșat, îngrozit, înspăimântat, neliniștit, speriat, tulburat, zguduit, (învechit și popular) spăimântat, (învechit) spăimat, (medicină populară) înfrigurat, (rar) fioros, (rar) tremurător, (regional) înfricat. Înfiorat, substantiv
Sinonime:
înfiorare, (medicină populară) febră.
Terific, adjectiv
Sinonime:
coșmaresc, cumplit, cutremurător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, macabru, monstruos, oribil, sângeros, teribil, terifiant, zguduitor.
Zdruncinătură, substantiv
Sinonime:
clătinare, clătinat, clătinătură, cutremurare, cutremurat, cutremurătură, hurducare, hurducat, hurducătură, scuturare, scuturat, scuturătură, zdruncinare, zdruncinat, zgâlțâială, zgâlțâire, zgâlțâit, zgâlțâitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură, (figurat) dezechilibru, (figurat) tulburare, (învechit) cicatrice, (învechit) rană, (învechit) zbuciumătură, (popular) zdruncin.
