Cul, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
armată, oaste, soldat. Cul, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
aprig, iute.
Cula, verb
Sinonime:
a distruge, a nimici, a scoate din luptă.
Culă (cule), substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
ascunzătoare, beci boltit, bogăție, boltă, casă boierească fortificată, conac boieresc, cupolă, foișor, hrubă, pivniţă, subterană, tezaur, turn (circular, de apărare), visterie.
Culăcime, substantiv (învechit)
Sinonime:
chiaburime.
Culaj, substantiv
Sinonime:
irosire, pierdere.
Culan, substantiv
Sinonime:
(zoologie) catâr (mongol), hemion.
Culant (culantă), adjectiv
Sinonime:
acomodant, amabil, complezant, complezent, conciliant, culisant, curgător, curtenitor, darnic, dulce, facil, fluid, fondant, generos, glisant, indulgent, lichid, mărinimos, munificent, suplu, (familiar) galanton, (figurat) larg, (învechit) dăruitor, (învechit) filotim, (învechit) magnanim, (învechit) marinim, (rar) galant.
Culanţă, substantiv
Sinonime:
amabilitate, dărnicie, generozitate, indulgență, liberalitate, mărinimie, munificență, (familiar) galantonie, (figurat) larghețe, (învechit) filotimie, (învechit) magnanimitate, (învechit) marinimozitate, (învechit) mărime.
Culbec, substantiv masculin
Sinonime:
gasteropod, gastropod, melc.
Culbeceasă, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) ghizdei, lucernă, trifoi, trifoiaş-sălbatic; papanaş.
Culbuta, verb
Sinonime:
a bascula, a ranversa.
Culbutare, substantiv
Sinonime:
culbutat, descărcare.
Culbutor, substantiv
Sinonime:
basculator.
Culca, verb
Sinonime:
a se trânti, (învechit) a se tinde, a (se) aşeza, a (se) aşterne, a (se) întinde, a (se) lungi, a (se) pune, a doborî, a tăvăli, (popular) a pologi, a apleca, a apune, a asfinţi, a coborî, a dispărea, a pieri, a pleca.
Culcare, substantiv
Sinonime:
culcat, întindere, lungire, trântire, odihnă, doborâre, tăvălire, aplecare.
Culcat, adjectiv
Sinonime:
întins, lungit, tolănit, trântit, (regional) răbunit, (Moldova) tologit, răsturnat, doborât, tăvălit, (popular) pologit. Culcat, substantiv
Sinonime:
culcare, aplecare.
Culcitiform, adjectiv
Sinonime:
pulviniform.
Culcuduş, substantiv
Sinonime:
goldan, renglot.
Culcuş, substantiv neutru
Sinonime:
pat; vizuină, bârlog, adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş; (botanică) (culcuşul-vacii) vulturică.
Culee, substantiv
Sinonime:
bute, contrafort.
Culegar, substantiv
Sinonime:
(tipografie) culegău, vingalac, (rar) colţar, compozitor.
Culegătoare, substantiv
Sinonime:
mașină de cules, picker; (tipografie) zeţăriţă.
Culegător, substantiv
Sinonime:
colecţionar; (tipografie) zeţar.
Culegătorie, substantiv
Sinonime:
(tipografie) zeţărie.
Culegău, substantiv
Sinonime:
culegar.
Culege, verb
Sinonime:
a aduna, a strânge, a recolta, a rupe, a ridica; (tipografie) a compune, a zeţui.
Culegere, substantiv
Sinonime:
crestomaţie, cod, corpus, recoltare, ridicare, adunare, colecţie, (livresc) florilegiu; (tipografie) cules.
Cules, substantiv
Sinonime:
adunare, recoltare, ridicare, (tipografie) compoziţie, compunere, culegere, zeţuire, zeţuit.
Culeşer, substantiv
Sinonime:
făcăleţ.
Culevrină, substantiv
Sinonime:
(învechit) bombardă, tun.
Culină, substantiv
Sinonime:
bucătărie.
Culinar, adjectiv
Sinonime:
gastronomic.
Culion, substantiv
Sinonime:
(învechit) cuculiu, potcap mic.
Culisa, verb
Sinonime:
(tehnică) a glisa, a patina, a schia.
Culisă (culise), substantiv feminin
Sinonime:
cursor, glisieră, regletă; (la plural) aripi (de teatru), (și la figurat) în spatele scenei; (la plural; peiorativ) dedesubt, mașinație, înscenare, intrigă; (locuţiune adverbială; în culise) în ascuns, în secret.
Culisant, adjectiv
Sinonime:
derapant, glisant.
Culisare, substantiv
Sinonime:
(tehnică) glisare, patinare.
Culm, substantiv
Sinonime:
papură.
Culme, substantiv feminin Sinonime:
vârf, pisc, creastă, creştet; (figurat) apogeu.
Culmifer, adjectiv
Sinonime:
(botanică) păios.
Culmina, verb
Sinonime:
(despre aștri) a ajunge la apogeu, a atinge punctul de culminație; (figurat) a ajunge la apogeu, a ajunge la culme, a atinge cel mai înalt stadiu, a atinge punctul culminant.
Culminant (culminantă), adjectiv Sinonime:
maxim, cel mai înalt.
Culminanță, substantiv
Sinonime:
culminare, culminație, punctul cel mai înalt.
Culminare, substantiv
Sinonime:
culminaţie.
Culminat, adjectiv
Sinonime:
ajuns la apogeu. Culminat, substantiv
Sinonime:
culminare.
Culminaţie, substantiv
Sinonime:
acmee, culminare; apogeu, zenit.
Culminațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
culminație.
Culminativ, adjectiv
Sinonime:
culminant.
Culmine, substantiv (ieșit din uz)
Sinonime:
culme, (variantă) culmină.
Culmiş, substantiv
Sinonime:
coamă, creastă, creştet, culme, muchie, spinare, sprânceană.
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime:
aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.
Aduna, verb Sinonime:
a strânge, a pune la un loc, a colecta, a îngrămădi, a culege, a concentra, a însuma, a reuni, a condensa.
Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, acomodant, acort, afabil, afectuos, agreabil, ampresat, atent, atrăgător, binevoitor, blând, bun, civilizat, complezent, condescendent, cordial, culant, curtenitor, delicat, drăguț, galant, gentil, îndatoritor, obligant, omenos, ospitalier, plăcut, politicos, prietenesc, prietenos, primitor, serviabil, simpatic, sociabil, (familiar) săritor, (figurat) cald, (figurat) călduros, (figurat) urban, (învechit) cilibiu, (învechit) cinstitor, (învechit) complezant, (învechit) cortez, (învechit) libovnic, (învechit) omenit, (învechit) politevsit, (popular) levent, (rar) prevenitor.
Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, amenitate, atenție, atitudine amabilă, bunătate, bunăvoință, cavalerism, civilitate, complezență, compliment, comportare amabilă, comunicativitate, condescendență, culanță, curtoazie, galanterie, gentilețe, grațiozitate, îndatorare, manieră, mansuetudine, măgulire, obliganță, politețe, prevenire, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, solicitudine, (figurat) căldură, (învechit) complăcere, (învechit) complezanță, (învechit) filotimie, (învechit) gentileță, (învechit) libov, (învechit) politeță, (învechit) priință, (învechit) tropos, (rar) curtenie.
Apex, substantiv neutru (rar) Sinonime:
vârf, creştet, ascuţiş, culme, extremitate.
Apogeu (apogee), substantiv neutru
Sinonime:
apoteoză, culme, extremitate, punct culminant, punct maxim, grad maxim, maximum, top, summum, zenit.
Aşternut, substantiv neutru Sinonime:
culcuş, pat, saltea; ţol, covor, cergă. Aşternut, adjectiv
Sinonime:
pus.
Bagaj, substantiv neutru Sinonime:
sarcină, greutate, povară, pachet, valiză, încărcătură; calabalâc, (la plural) catrafuse, boarfe, bulendre; cunoștințe, cultură, formație.
Bazilică, substantiv feminin Sinonime:
biserică, templu, capelă, lăcaş de cult, catedrală, monument, sanctuar.
Biserică, substantiv feminin Sinonime:
lăcaş de închinăciune, templu, bazilică, catedrală, lăcaş de cult, capelă, paraclis; sanctuar; credință, religie.
Bârlog, substantiv neutru Sinonime:
culcuş, vizuină; cocină, coteţ; (figurat) locuinţă, casă, cămin, adăpost, sălaş.
Blond (blondă), adjectiv Sinonime:
bălai, bălan, blondin, (regional) băl, codalb; deschis la culoare.
Boia (boiele), substantiv feminin
Sinonime:
ardei, (Moldova) papricaș, (regional) piparcă, (Transilvania) paprică; culoare, fard, vopsea.
Buză, substantiv feminin (figurat) Sinonime:
margine, limită, capăt, terminaţie; ascuţiş, tăiş, lamă; culme, geană, vârf, pisc, creastă. Buza, verb
Sinonime:
a olări, a teşi.
Capelă, substantiv feminin Sinonime:
bonetă, chipiu, şapcă; biserică, paraclis, templu, bazilică, lăcaş de cult, loc de închinăciune; orchestră, fanfară.
Carnaţie, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) aspect, faţă, culoare, ten.
Carte, substantiv feminin
Sinonime:
abecedar, aide-memoire, broșură, elzevir, enciclopedie, in-cuarto, in-cvarto, in-folio, in-octavo, manuscris, (la plural) memorii, operă, roman, scriere, silabar, tipăritură, volum; (figurat) cultură, învăţătură, ştiinţă; (învechit și popular) act, carnet, document, dovadă, imprimat, înscris, jurnal, livret, ordin, registru, scrisoare.
Cătrănit (cătrănită), adjectiv Sinonime:
de culoare închisă, tuciuriu, negru; (figurat) supărat, amărât, necăjit, trist, deprimat.
Chihlimbariu (chihlimbarie), adjectiv Sinonime:
gălbui, auriu, de culoarea mierii.
Ciopli, verb Sinonime:
a tăia, a da o formă, a bărdui; a sculpta, (figurat) a cizela, a netezi; (figurat, reflexiv) a se cizela, a se cultiva, a se civiliza.
Citi, verb Sinonime:
a parcurge un text, a face lectură; (figurat) a ghici, a descoperi; a învăţa, a studia, a se instrui, a se cultiva.
Citit (citită), adjectiv Sinonime:
învăţat, instruit, cultivat, erudit, cult.
Ciuguli, verb
Sinonime:
a (se) certa, a ascuți prost (un obiect), a ciupi, a culege de ici și de acolo, a lăsa urme, a legumi, a mânca puţin, a se drăgosti, a se giugiuli, a se mângâia, a spicui, (popular) a piguli, (regional; figurat) a (se) săruta, (variantă) a ciogoli, (variantă) a ciumeli, (variantă) a ciumuli.
Civilizaţie, substantiv feminin Sinonime:
cultură, progres, tehnică, dezvoltare materială.
Câmp, substantiv
Sinonime:
șes, câmpie, platou; ogor, cultură; (figurat) loc, spaţiu, întindere, arie, domeniu; (geografie) (câmp de gheaţă) aisfild, (câmp de pietre) mare de pietre; (câmpul muncii) producţie; (lingvistică) (câmp asociativ) câmp noţional, câmp semantic; ţară. Camp, substantiv
Sinonime:
(regional) cuarț (amestecat cu elemente metalice).
Cod, substantiv
Sinonime:
(termen juridic) codice, condică, pravilă, culegere (de legi), codex; cifru, limbaj secret, convenţie; (ihtiologie) moruă, (învechit, în Transilvania) ştocfiş.
Colora, verb Sinonime:
a da o culoare, a vopsi, (figurat) a nuanţa, a varia.
Colorit, substantiv neutru Sinonime:
culoare, coloratură, (figurat) nuanţă, expresie, strălucire, plasticitate.
Compoziţie, substantiv feminin
Sinonime:
componenţă, structură, alcătuire, aspect; compunere, eseu; cântec, partitură, (rar) partiţiune, bucată, piesă; cules.
Compune, verb
Sinonime:
a forma, a (se) alcătui, a constitui, a întocmi; a crea; a redacta, a culege; (învechit) a înforma, a săvârşi; a avea, a consta.
Compunere, substantiv feminin
Sinonime:
creare, compoziţie, redactare, cules; formație.
Conabiu (conabie), adjectiv (învechit)
Sinonime:
de culoarea vișinei coapte, roșu-închis, stacojiu, vişiniu.
Condică, substantiv feminin
Sinonime:
caiet, catastif, registru, (rar) carte, (învechit şi regional) metrică, protocol, (învechit) caid, defter, izvod, opis, tartaj, terfelog, (turcism învechit) tefter; cod, codex, culegere de legi; dicţionar, lexicon, vocabular.
Coridor, substantiv neutru
Sinonime:
culoar, pasaj, gang, (învechit) tindă.
Creastă, substantiv feminin
Sinonime:
culme, pisc, vârf, creştet, coamă, muchie, spinare, sprânceană, (popular) culmiş; (botanică) (creasta-cocoşului) (regional) breabăn, ferigă, granat, laba-ursului, moţul-curcanului, pieptănariţă, rămurele, spilcuţă, talpa-gâştei, meloşel, opintic, tocmăgel, barba-caprei, burete-creţ, laba-mâţei, (învechit) amarantă; (anatomie) (creastă epidermică) creastă papilară; măsea, răvar.
Credinţă, substantiv feminin
Sinonime:
convingere, certitudine, siguranţă; fidelitate, statornicie, sinceritate, devotament; speranţă, încredere, nădejde; religie, cult, confesiune, doctrină, dogmă, superstiție, teză, tradiție; credo, crez, cucernicie, cuvioşenie, cuvioşie, evlavie, pietate, pioşenie, piozitate, religiozitate, smerenie, (livresc) devoţiune, (învechit) blagocestie, blagocestivie, hristoitie, râvnă, râvnire, smerire, părere; asigurare, chezăşie, concesiune, credit, datorie, garanţie, logodnă.
Crestomaţie, substantiv feminin Sinonime:
culegere de texte, antologie.
Creşte, verb
Sinonime:
a spori, a se dezvolta, a evolua; a educa, a îngriji un copil; a se umfla, a dospi; a se înălţa, (învechit şi popular) a odrăsli, a sălta, a (se) zburătăci, a trăi, a vegeta, a se regenera; (prin Transilvania) a scula; a cultiva, a înmulţi, a extinde, a (se) mări, (livresc) a (se) augmenta, a se îndesi, a majora, a (se) ridica, a se sui, a se urca, a se intensifica, a se înteţi, a se adânci; a avansa, a înainta, a progresa, a propăşi.
Creştet, substantiv neutru
Sinonime:
vârf, culme, creastă, pisc; (anatomie) sinciput, vertex, (popular şi familiar) scăfârlie, (Banat şi vestul Olteniei) teme, căpătâi.
Cromatică, substantiv feminin Sinonime:
colorit, jocul culorilor.
Cusur, substantiv neutru
Sinonime:
abatere, aluzie, anomalie, culpabilitate, culpă, defect, eroare, greşeală, imperfecţiune, meteahnă, patimă, păcat, racilă, rest, restanţă, vină, vinovăţie.
Darnic (darnică), adjectiv
Sinonime:
generos, larg; (figurat) bogat, roditor, mănos; culant, mărinimos, (livresc) munificent, (rar) galant, (învechit) dăruitor, filotim, magnanim, marinim, (familiar) galanton.
Dărnicie, substantiv feminin
Sinonime:
mărinimie, generozitate, largheţe; belşug, abundenţă, rodnicie; culanţă, (livresc) liberalitate, munificenţă, (învechit) filotimie, magnanimitate, marinimozitate, mărime, (familiar) galantonie.
Decolorat (decolorată), adjectiv
Sinonime:
şters, palid, fără culoare, spălăcit, (regional) spălat, spălătocit, spălătuit, (figurat) ieşit.
Desţeleni, verb
Sinonime:
a desfunda; a ara adânc, a cultiva, (învechit şi regional) a ogorî; a ieși din rădăcini.
Doborî, verb
Sinonime:
a răsturna, a prăbuşi, a da la pământ; a frânge, a supune, a răpune; a nimici, a desfiinţa, a stârpi, a lichida, a birui, a copleşi; a arunca, a azvârli, a culca, a dărâma, a întinde, a lungi, a prăvăli, a trânti, (popular şi familiar) a aşterne, (popular) a păli, (învechit şi regional) a răntuna, (învechit) a oborî, a poligni, (figurat) a secera; a ajunge, a covârşi, a cuprinde, a împovăra, a înfrânge, a învinge, a năpădi, a podidi, a prinde, a răzbi, a toropi; (sport) a depăşi.
Eres, substantiv neutru
Sinonime:
prejudecată, superstiţie, absurditate, eroare, greşeală, erezie, păcat, rătăcire, (rar) necredinţă, (învechit) minciună; abatere, culpabilitate, culpă, vină, vinovăţie.
Erudit (erudită), adjectiv Sinonime:
savant, doct, învăţat, cult, instruit.
Erudiţie, substantiv feminin
Sinonime:
învăţătură, ştiinţă, cultură intensă, cultură vastă, (familiar) savantlâc, epistemă, gnoză, gnosticism, umanism, omnisciență, cunoaștere.
Exploata, verb Sinonime:
a pune în valoare, a cultiva, a valorifica; a asupri, a oprima, a împila, a prigoni, a nedreptăţi; a profita, a trage foloase, a se alege cu (ceva); a jefui, a jecmăni, a fura, a răpi, a spolia, a prăda.
Fasona, verb
Sinonime:
a elabora, a modela, a finisa, a forma, a pregăti, a transforma; a răscroi, a tăia, a croi; (învechit şi popular) a tipări; a civiliza, a cultiva, a educa.
Fată, substantiv feminin
Sinonime:
copilă, (învechit şi regional) pruncă, fecioară, fiică, tânără, virgină, duduie, domnișoară; (fată mare) femeie nemăritată; (fată în casă) servitoare; (astronomie) (fata-mare) lebăda; (fata morgana) (popular) apa-morţilor. Faţă, substantiv feminin
Sinonime:
chip, figură, obraz, mutră, înfăţişare, aspect; culoare, nuanţă; pagină; fizionomie, oval, profil, (la plural) ochi, persoană; avers; recto; faţadă; acoperitoare, învelitoare; (față de masă) masă, peșchir, pânzătură, (regional) măsai, mesală, mesanică, (Banat și Transilvania) măsar, măsăriță, (Banat) măsarnică, (Transilvania și Maramureș) măsoaie; (prin Transilvania și Maramureș) sac, (prin Transilvania) tăbuieț; suprafață; personaj, vopsea; (botanică) (faţa-mâţei) sugel alb, tapoşnic, urzică moarţă; (locuțiune) (а fi de faţă) a fi prezent. Făta, verb
Sinonime:
a naşte, a face (pui), a da viaţă, (prin Transilvania) a pui. Fâţă, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) baboi, plevuşcă, zvârlugă; fufă.
Făcăleţ, substantiv neutru
Sinonime:
retevei, (popular) melesteu, mestecău, (regional) culeşer, mămăligar, mămăligător, mămăligău, mămăligoi, mestecar, mestecălău, mestelnic, (prin Banat) brucelnic, brucer, (Maramureș) tocănău, (Maramureș şi Transilvania) tocăner, sucitor.
Fistichiu (fistichie), adjectiv
Sinonime:
exagerat, trăsnit, bizar, ciudat, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil, insolit, năstruşnic, neobişnuit, original, paradoxal, singular, straniu; (de culoarea fisticului) verde-gălbui.
Forma, verb
Sinonime:
(rar) a prezenta, a alcătui, a antrena, a civiliza, a concepe, a confecţiona, a constitui, a crea, a cultiva, a disciplina, a educa, a elabora, a elucubra, a exersa, a fabrica, a face, a fasona, a fi, a habitua, a imagina, a însemna, a întocmi, a lua fiinţă, a lua naştere, a modela, a mula, a perfecționa, a pregăti, a reprezenta, a sculpta, a se naşte, a se produce. Formă, substantiv feminin
Sinonime:
(figurat) relief, aspect, calapod, calup, chip, configuraţie, contur, expresie, fel, figură, forţă, înfăţişare, mod, modalitate, model, siluetă, tipar, variantă; (lingvistică) (formă hipercorectă) hipercorectitudine, hiperurbanism; brutărie.
Galant (galantă), adjectiv
Sinonime:
amoros, culant, curtenitor, darnic, galanton, generos, manierat, mărinimos, plăcut, politicos.
Galanton (galantoană), adjectiv
Sinonime:
culant, darnic, generos, mărinimos, serviabil.
Galerie, substantiv feminin
Sinonime:
asistenţă, balcon, canal, colecţie, coridor, culoar, gang, loggia, muzeu, pasaj, pinacotecă, portic, public, (la plural) spectatori, (la plural) suporteri, subteran, tunel, (glumeţ) cucurigu, (învechit) tindă, (prin Transilvania) ştrec, (Transilvania şi Banat) ştioalnă, verandă.
Gang, substantiv neutru Sinonime:
galerie, culoar, pasaj, coridor.
Gardă, substantiv feminin
Sinonime:
apărătoare, caraulă, cerber, escortă, gardian, pază, paznic, păzitoare, planton, precauție, strajă, supraveghere, veghe, veghetor, (învechit) culuc, (învechit) scut, (în Roma antică) vigil; (gardă de corp) bodyguard, femeie-bodyguard.
Gimnastică, substantiv feminin
Sinonime:
acrobație, antrenament, cultură fizică, educaţie fizică, exerciţiu, exersare, (gimnastică aerobică) gimnastică de întreținere.
Greş, substantiv neutru
Sinonime:
abatere, culpabilitate, culpă, cusur, defect, eroare, greşeală, păcat, vină.
Gurgui, substantiv neutru
Sinonime:
cioc de urcior, culme, mamelon, sfârc, (popular) ţâţă, vârf (vârful dealului, vârful muntelui, vârful opincii, vârful sânului); (variante) gurgoi, gârgoi, gurgun, gurzui, gurlui.
Holdă, substantiv feminin Sinonime:
lan, ogor, ţarină, cultură, câmp, tarla.
Idolatrie, substantiv feminin
Sinonime:
adoraţie, adulație, animism, cult, deificare, fetișism, idolatrizare, preamărire, proslăvire, religie, totemism, venerație, xilolatrie, (figurat) iubire exagerată, (învechit) idolatrare, (învechit) idololatrie, (învechit) idoloslujenie.
Informat (informată), adjectiv
Sinonime:
avertizat, avizat, cult, cunoscător, documentat, erudit, instruit, încunoştinţat, înştiinţat, prevenit.
Instrui, verb Sinonime:
a învăţa, a pregăti, a educa, a informa, a deprinde, a cultiva.
Instruit (instruită), adjectiv Sinonime:
învăţat, cultivat, cult, pregătit, citit, educat, erudit.
Înălţime, substantiv feminin Sinonime:
ridicătură, vârf, culme.
Învățat (învățată), adjectiv Sinonime:
instruit, erudit, cult, doct, citit, savant.
Învățătură, substantiv feminin Sinonime:
doctrină, principiu, ştiinţă; cunoştinţă, erudiţie, cultură; povaţă, sfat, lecţie.
Lege, substantiv feminin
Sinonime:
acțiune, autoritate, canon, cartă, cauză, cod, condamnare, confesiune, constituție, consuetudine, credinţă, cult, cutumă, datină, decizie, decret, dispoziţie, drept, dreptate, echitate, fel, hotărâre, judecată, justiție, normă, obicei, obiceiul pământului, obligaţie, ordin, ordonanță, osândă, pedeapsă, precept divin, proces, putere, rânduială, regulament, regulă, religie, rezoluție, rit, sentință, statut, tipic, tradiţie, tribunal, uz, uzanță, verdict, (învechit și popular) ucaz, (învechit) codice, (învechit) edict, (învechit) firman, (învechit) legiuire, (învechit) pravilă, (învechit) reglement, (învechit) testament; (lege logică) expresie validă, tautologie, teză logică.
Liberalitate, substantiv feminin
Sinonime:
altruism, culanță, dărnicie, generozitate, larghețe, mărinimie, munificență, prodigalitate.
Livresc (livrescă), adjectiv
Sinonime:
cărturăresc, cult, savant; abstract, teoric, teoretic.
Lumina, verb Sinonime:
a străluci, a luci, a da lumină, a radia; a iradia; a apărea, a se ivi, a se înfiripa, a ieşi; a clarifica, a limpezi, a elucida; (figurat) a educa, a instrui, a cultiva, a informa; a înveseli, a bucura, a însenina, a desfăta. Lumină, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) strălucire, înseninare, claritate; (popular) lumânare, sfeşnic; (figurat) învăţătură, instruire, cultură, înţelepciune; limpezire, elucidare, clarificare.
Luminat (luminată), adjectiv Sinonime:
luminos, strălucitor, lucios; (figurat) instruit, cultivat, deştept, înţelept; lămurit, edificat, clarificat, elucidat.
Lungi, verb Sinonime:
a se întinde, a se mări, a prelungi; a se culca, a se odihni; a dilua, a subţia, a slăbi.
Masiv, substantiv neutru Sinonime:
munte, culme.
Mărinimie, substantiv feminin
Sinonime:
bărbăție, bravură, bunătate, bunăvoinţă, culanță, curaj, cutezanță, dărnicie, dârzenie, forță morală, generozitate, încumetare, îndrăzneală, îngăduință, înțelegere, liberalitate, milă, munificență, neînfricare, noblețe, semeție, temeritate, (familiar) galantonie, (figurat) larghețe, (învechit și popular) milostenie, (învechit) filotimie, (învechit) magnanimitate, (învechit) marinimie, (învechit) marinimozitate, (învechit) mărime, (învechit) priință, (turcism învechit) musaadea.
Mărinimos (mărinimoasă), adjectiv
Sinonime:
ales, binevoitor, bun, compătimitor, culant, darnic, galant, galanton, generos, îngăduitor, înțelegător, măreț, milos, milostiv, munificent, nobil, plin de măreție, plin de mărinimie, (figurat) larg, (învechit) dăruitor, (învechit) filotim, (învechit) magnanim, (învechit) marinim, (învechit) marinimos, (învechit) milosârd, (învechit) priincios, (învechit) priitor.
Melc, substantiv masculin
Sinonime:
(zoologie) gasteropod, gastropod, moluscă, (popular) bourel, culbec, (regional) babiţă, codobelc; (melc fără casă) limax; (melc membranos) cohlee; (melc de mare) brebenoc; (melcul lui Pascal) cardioidă; maia; colimason; (anatomie) helix.
Minte, substantiv feminin
Sinonime:
amintire, capacitate intelectuală, carte, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cultură, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, cunoștințe, deșteptăciune, discernământ, fantezie, gând, gândire, imaginaţie, instrucție, intelect, inteligenţă, iscusinţă, isteţime, închipuire, înţelepciune, judecată, măsură, memorie, moderație, perspicacitate, ponderație, pregătire, pricepere, raționament, raţiune, spirit, studii, tact, temperanță, (Banat, Transilvania și Oltenia) pamet, (familiar) doxă, (familiar) schepsis, (figurat) cap, (figurat) creier, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) gânditor, (învechit și regional) sfat, (învechit) intenție, (învechit) înțelegere, (învechit) învățătură, (învechit) mente, (învechit) parabolă, (învechit) rezon, (învechit) sămăluire, (învechit) socoată, (învechit) socoteală, (învechit) socotință, (învechit) tocmeală, (livresc) continență, (popular și familiar) glagore, (popular) duh, (popular) scumpătate, (rar) cunoștință.
Muchie, substantiv feminin Sinonime:
margine, dungă; creastă, coamă, culme.
Muncit (muncită), adjectiv
Sinonime:
adunat, agonisit, câștigat, chinuit, cultivat, istovit, lucrat, ostenit, preocupat, realizat, schingiuit, strâns, torturat, trudit, zbuciumat.
Neştiutor (neștiutoare), adjectiv
Sinonime:
candid, credul, ignorant, incapabil, incult, ingenuu, inocent, inofensiv, lipsit de cultură, naiv, necunoscător, neinformat, nepriceput, prost; (substantivat) (neștiutor de carte) analfabet.
Nutri, verb Sinonime:
a se hrăni, a se alimenta, a mânca; (figurat) a întreţine, a cultiva.
Obcină, substantiv feminin Sinonime:
culme, vârf, creastă; moşie, proprietate; moştenire; patrie, ţară.
Ochios (ochioasă), adjectiv
Sinonime:
arătos, aspectuos, chipeș, cu ochi mari, frumos; (regional, despre culori) bătător la ochi, strident, țipător.
Paroxism, substantiv neutru Sinonime:
culminaţie, apogeu; surescitare, tulburare, excitaţie, iritare.
Pastel, substantiv neutru Sinonime:
culoare, acuarelă; descriere de natură.
Pat, substantiv neutru Sinonime:
remiză la şah; aşternut, culcuş; targă, năsălie; răsadniţă; albie, matcă, vale.
Păcătos (păcătoasă), adjectiv
Sinonime:
abject, afurisit, culpabil, infam, josnic, mârșav, mizer, necăjit, necinstit, nemântuit, nemernic, nenorocit, netrebnic, nevoiaș, nevrednic, prăpădit, sărac, sărman, stricat, ticălos, vinovat.
Pisc, substantiv neutru Sinonime:
vârf, creastă, coamă, culme.
Plachetă, substantiv feminin Sinonime:
culegere, volumaş, cărţulie.
Prăbuşire, substantiv feminin
Sinonime:
cădere, colaps, crah, culcare, dărăpănare, dărâmare, dărâmat, decădere, declin, degringoladă, deprimare, destrămare, deznădejde, doborâre, lungire, năruire, năruit, picare, prăbușeală, prăvălire, răsturnare, risipire, rostogolire, rostogolit, scufundare, surpare, surpat, trântire, (învechit) răsturnătură, (învechit) risipă.
Prăvăli, verb Sinonime:
a doborî, a trânti, a culca; (reflexiv) a se rostogoli, a se duce de-a rostogolul, a se duce de-a dura, a se precipita, a aluneca, a se prăbuşi, a se nărui, a se dărâma, a se surpa, a se răsturna, a cădea; (figurat) a înfrânge, a răpune, a învinge, a îngenunchea.
Pregătit (pregătită), adjectiv Sinonime:
(figurat) instruit, informat, învăţat, cult, format.
Preţiozitate, substantiv feminin
Sinonime:
afectare, artificialitate, căutare, cultism, emfază, eufuism, gongorism, grandilocvență, înfumurare, manierism, patos, pedanterie, pedantism, retorism, sentențiozitate, (învechit) prețiosism; (familiar, adesea ironic) savanterie, savantlâc.
Prihană, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
abatere, acuzare, acuzație, blam, blamare, condamnare, culpabilitate, culpă, cusur, defect, dezaprobare, eroare, greșeală, impuritate, imputare, imputație, înfierare, învinovățire, învinuire, meteahnă, murdărie, neaprobare, necinste, pată, păcat, pângărire, profanare, reprobare, reproș, respingere, spurcare, stigmatizare, vină, vinovăție, (învechit) prighană, (învechit) prihănie, (învechit) prihănire.
Producător, substantiv masculin
Sinonime:
agricultor, autor, cineast, creator, crescător, cultivator, elaborator, fabricant, furnizor, industriaș, inventator, realizator. Producător, adjectiv
Sinonime:
bogat, fecund, fertil, generator, gras, mănos, productiv, provocator, roditor, rodnic.
