Corija, verb
Sinonime:
a corecta, a îmbunătăţi, a îndrepta, a rectifica, a retuşa, (figurat) a repara.
Corijabil, adjectiv
Sinonime:
ameliorabil, amendabil, corigibil, modificabil, perfectibil, rectificabil, redresabil, reformabil, reparabil.
Corijare, substantiv
Sinonime:
corectare, îmbunătăţire, îndreptare, rectificare, remediere, retuş, retuşare, (figurat) reparare.
Corecta, verb
Sinonime:
a (se) corija, a (se) îndrepta, a (se) rectifica, a îmbunătăţi, a retuşa, (figurat) a repara; a regulariza.
Corectiv, substantiv neutru Sinonime:
rectificare, corijare, corectare. Corectiv, adjectiv
Sinonime:
atenuator, rectificativ.
Erată, substantiv feminin Sinonime:
rectificare, îndreptare, corijare, corectare.
Îndrepta, verb Sinonime:
a rectifica, a corecta, a corija; a se întrema, a se însănătoşi, a prinde puteri; a îndruma, a dirija, a călăuzi.
Rectifica, verb
Sinonime:
a amenda, a corecta, a corija, a distila, a epura, a fixa, a îmbunătăți, a îndrepta, a modifica, a netezi, a purifica, a rafina, a redresa, a reforma, a reînnoi, a remania, a restabili, a retușa, a revedea, a revizui, (figurat) a repara.
Retuşa, verb
Sinonime:
a ajusta, a ameliora, a corecta, a corija, a fixa, a îmbunătăți, a îndrepta, a modifica, a perfecta, a perfecționa, a rectifica, a reface, a remania, a repara.
Amendă, substantiv
Sinonime:
penalitate, penalizare, (rar) penalizaţie, (învechit şi popular) gloabă, (învechit şi regional) ştraf, (prin Transilvania) birşag, dârdală, (învechit) globire, hatalm, (turcism învechit) geremea. Amenda, verb
Sinonime:
a ameliora, a corija, a emenda, a îmbunătăți, a penaliza, a rectifica, a reforma, (învechit și regional) a globi, (învechit și regional) a ștrăfui, (regional) a amânda.
Corectare, substantiv
Sinonime:
corijare, îndreptare, rectificare, (rar) rectificaţie, îmbunătăţire, remediere, retuş, retuşare, (figurat) reparare; regularizare.
Drege, verb
Sinonime:
a cârpi, a repara, a aranja, a aşeza, a călăuzi, a clasa, a clasifica, a conduce, a contraface, a depana, a dichisi, a dirija, a dispune, a distribui, a falsifica, a fortifica, a ghida, a grupa, a împărţi, a îndruma, a înfiripa, a însănătoşi, a întări, a întocmi, a înzdrăveni, a lecui, a ordona, a organiza, a orândui, a potrivi, a povăţui, a pune, a reconforta, a reface, a repartiza, a restabili, a ridica, a rândui, a sfătui, a sistematiza, a spilcui, a tămădui, a ticlui, a tonifica, a vindeca, a (se) întrema, a (se) îndrepta, a pune ceva la cale, a plănui; a (se) farda, a (se) sulimeni, a ferchezui, a găti, a împodobi, a machia, a vopsi; a repune în funcțiune, a tocmi, a modifica în bine, a corecta, a corija, a învăța minte; a pune la punct; a turna în pahare, a umple paharele.
Amendabil, adjectiv
Sinonime:
ameliorabil, corigibil, corijabil, expiabil, perfectibil, rectificabil, reformabil, remaniabil.
Examinabil, adjectiv
Sinonime:
analizabil, corijabil, evaluabil, observabil.
Retuşare, substantiv
Sinonime:
ameliorare, corectare, corecție, corijare, îmbunătățire, îndreptare, modificare, perfecționare, rectificare, refacere, remaniere, remediere, reparare, retuș, toaletare.
Modificat, adjectiv
Sinonime:
alterat, ameliorat, corijat, îmbunătățit, metamorfozat, prefăcut, prelucrat, preschimbat, rectificat, refăcut, remaniat, revizuit, schimbat, transformat, (învechit) strămutat.
Rectificare, substantiv
Sinonime:
corectare, corectiv, corectură, corijare, îmbunătățire, îndreptare, rectificație, remediere, retuș, retușare, (figurat) reparare, (învechit) rectificațiune.
Rectificaţie, substantiv
Sinonime:
ameliorație, amendament, corectare, corectiv, corectură, corecție, corijare, îndreptare, punere la punct, rectificare, redresament, remodelare, repriză, retuș, revizie, (învechit) modificație, (învechit) rectificațiune.
Ameliorabil, adjectiv
Sinonime:
amendabil, corigibil, corijabil, perfectibil, reformabil, reparabil.
Emendabil, adjectiv
Sinonime:
amendabil, corijabil, reformabil.
Îndreptare, substantiv
Sinonime:
ameliorare, ameliorație, călăuzire, conducere, corectare, corectiv, corectură, corijare, dezdoire, dezvinovățire, dirijare, fortificare, ghidare, îmbunătățire, îndreptat, îndreptățire, îndrumare, îndrumat, înfiripare, însănătoșire, întărire, întremare, înzdrăvenire, lecuire, netezire, nivelare, normalizare, orientare, pretext, reconfortare, rectificare, redresare, refacere, remediere, restabilire, retuș, retușare, ridicare, schimbare, scuzare, tămăduire, tonificare, vindecare, (figurat) reparare, (învechit și figurat) sculare, (învechit și figurat) sculătoare, (învechit și popular) împuternicire, (învechit) document oficial, (învechit) dreptate, (învechit) îndireptare, (învechit) îndreptăciune, (învechit) mântuire, (învechit) poruncă, (învechit) principiu conducător, (învechit) răsplată, (învechit) sănătoșare, (învechit) sentință, (învechit) tămăduință, (învechit) vracevanie, (învechit; la plural) act justificativ, (popular) tămăduială, (rar) reconfort, (rar) rectificație.
Remediere, substantiv
Sinonime:
corectare, corijare, îmbunătățire, îndreptare, rectificare, retuș, retușare, (figurat) reparare.
Reparare, substantiv
Sinonime:
compensare, corectare, corijare, depanare, depanație, îmbunătăţire, îndreptare, rectificare, refacere, remediere, reparat, reparaţie, repunere în stare de funcționare, retuş, retuşare, (învechit și regional) meremet, (învechit și regional) meremetiseală, (învechit și regional) meremetisire, (învechit) meremetisit, (popular) dregere, (popular) dres, (prin Muntenia) prefai, (regional) răpăluire, (regional) răpăluit, (științe juridice) despăgubire.
Îmbunătăţire, substantiv
Sinonime:
ameliorare, ameliorație, corectare, corijare, îmbunătățit, îndreptare, rectificare, remediere, retuș, retușare, (figurat) reparare, (impropriu) aprobare, (învechit) îmbunătățare; (agronomie) (la plural; îmbunătățiri funciare) ameliorații.
Îmbunătățit, adjectiv
Sinonime:
ameliorat, amendat, corijat, îndreptat, perfecționat, (impropriu) aprobat, (învechit) virtuos. Îmbunătățit, substantiv
Sinonime:
ameliorare, îmbunătățire, îndreptare, (impropriu) aprobare.
Repantir, substantiv (învechit)
Sinonime:
căință, compuncțiune, contrițiune, mea culpa, mustrare, părere de rău, penitență, pocăință, regret, remușcare; (pictură) corectare, corecție, corijare, îndreptare, rectificare, retuș; bucle, cosițe; (variantă) repentir.
Corigibil, adjectiv
Sinonime:
ameliorabil, amendabil, corijabil, modificabil, perfectibil, rectificabil, redresabil, reformabil, reparabil.
