Constrângere, substantiv
Sinonime:
forţare, obligare, silire, (livresc) somare, violentare, (învechit) asuprire, siluire; forţă, coerciţie, severitate.
Forţa, verb
Sinonime:
(popular) a osândi, a condamna, a constrânge, a face un efort, a încerca, a năzui, a nevoi, a obliga, a opinti, a presa, a se sforţa, a (se) sili, a (se) strădui, a supune, a-şi da osteneala, a-şi da silinţa. Forţă, substantiv feminin
Sinonime:
(Banat) sălăbărie, (învechit) nevoie; (la plural) armată, unităţi militare; (livresc) servitute, capacitate, constrângere, energie, intensitate, potrivnicie, presiune, putere, putinţă, silă, silință, silnicie, silnicire, somitate, strângere, strânsoare, tărie, vigoare, violenţă, volum; (forţă portantă) portanţă; (forţă de muncă) mână de lucru.
Impunere, substantiv feminin
Sinonime:
afirmare, bir, biruire, constrângere, contribuție, dare, impozare, impozat, impozit, impresionare, obligație, silă, taxă.
Nemărginit (nemărginită), adjectiv
Sinonime:
colosal, complet, desăvârșit, enorm, extrem, foarte lung, foarte mare, foarte numeros, imens, infinit, interminabil, întins, necuprins, nefinit, neîngrădit, nelimitat, nemăsurat, nesfârşit, neţărmurit, total, vast, (figurat) liber de orice constrângere, (figurat) orb, (învechit) necovârșit, (învechit) nescris, (livresc) incomensurabil, (rar) ilimitat, (rar) nemărgenit.
Potrivnicie, substantiv feminin
Sinonime:
adversitate, circumstanță nepotrivită, constrângere, dificultate, forță, greutate, impas, impediment, inconvenient, împotrivire, împrejurare nefavorabilă, îndărătnicie, neajuns, nevoie, obstacol, opoziţie, opreliște, opunere, ostilitate, piedică, rezistență, silă, silnicie, stavilă, violență, vitregie, vrăjmășie, (învechit) protivnicie.
Presiune, substantiv feminin Sinonime:
apăsare, strângere, strivire, condensare; (figurat) constrângere, forţare, obligare.
Servitute, substantiv feminin
Sinonime:
aservire, atârnare, captivitate, constrângere, convenţie, datorie, dependență, forță, iobăgie, îndatorire, înrobire, obligaţie, robie, rumânie, sclavie, servitudine, silă, silnicie, subjugare, subordonare, supunere, șerbie, vecinătate, vecinie, violență.
Silă, substantiv feminin Sinonime:
dezgust, scârbă, greaţă, aversiune, ură; constrângere, violenţă, abuz; (învechit) putere, forţă.
Silnicie, substantiv feminin
Sinonime:
abuz, asuprire, constrângere, exces, exploatare, forță, împilare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, putere, samavolnicie, urgisire, violenţă, (Banat) sălăbărie, (figurat) presiune, (grecism învechit) catahris, (învechit și regional) silă, (învechit) nevoie, (învechit) potrivnicie, (învechit) puternicie, (învechit) silință, (învechit) silnicire, (învechit) strânsoare, (livresc) servitute.
Strânsoare, substantiv feminin
Sinonime:
agoniseală, agonisire, agonisită, apăsare, asuprire, avere, bogăţie, calvar, canon, caznă, chin, colică, constrângere, contractare, contracție, convulsie, crampă, dificultate, dispoziție, durere, economie, exploatare, forță, hotărâre, impas, îmbrățișare, îmbrățișat, împilare, încleștare, încurcătură, înghesuială, îngrădire, îngustime, înlănțuire, năpăstuire, opresiune, oprimare, ordin, patimă, pedeapsă, persecutare, persecuție, poruncă, presiune, prigoană, prigonire, recoltă, rod, sancțiune, schingiuire, schingiuit, silă, silnicie, spasm, strâmtoare, strângere, strâns, suferință, supliciu, supraveghere strictă, tetanie, tortură, urgisire, violență, zgârcire, (învechit) colecție, (plural) bunuri.
Şantaj, substantiv neutru
Sinonime:
bluff, constrângere, escrocherie, estorcare, extorcare, extorsiune, intimidare, înşelăciune, presiune, racket, supralicitare, șantajare, tragere pe sfoară, (figurat) stoarcere.
Violenţă, substantiv feminin Sinonime:
putere mare, intensitate, tărie; vehemenţă, nestăpânire; constrângere, siluire, abuz, violentare.
Asuprire, substantiv
Sinonime:
asupriciune, asuprit, asupritură, constrângere, exploatare, forțare, învinovățire pe nedrept, nedreptățire, obligare, oprimare, prigonire, silire, (impropriu) chinuire, (învechit) atac prin surprindere, (învechit) exagerare, (popular) asupreală.
Coerciţie, substantiv
Sinonime:
(termen juridic) constrângere.
Duritate, substantiv
Sinonime:
tărie, agresivitate, brutalitate, impulsivitate, nestăpânire, violenţă, asprime, barbarie, constrângere, cruzime, ferocitate, intransigenţă, neîndurare, neomenie, răutate, rigoare, rigurozitate, sălbăticie, severitate, străşnicie, stricteţe, vitregie.
Forţare, substantiv
Sinonime:
constrângere, silire, spargere, strădanie, stricare, violare.
Sălăbărie, substantiv
Sinonime:
constrângere, forţă, silă, silnicie, violenţă.
Servaj, substantiv
Sinonime:
(în evul mediu) captivitate, constrângere, dependență, iobăgie, jug, opresiune, rumânie, sclavaj, servitudine, șerbie, vecinătate, vecinie.
Violentare, substantiv
Sinonime:
constrângere, forţare, obligare, silire, siluire.
Silnicire, substantiv
Sinonime:
constrângere, forțare, forță, silă, silire, silnicie, violență.
Asupriciune, substantiv
Sinonime:
asupreciune, asuprire, chinuire, exploatare, nedreptățire, prigonire, (învechit) constrângere, (învechit) exagerare.
Rigurozitate, substantiv
Sinonime:
acribie, asprime, constrângere, conștiinciozitate, exactitate, exactitudine, exigență, intransigență, meticulozitate, precizie, pretenție, rigoare, scrupulozitate, severitate, strășnicie, strictețe, (familiar și depreciativ) tipicărie, (figurat) duritate, (învechit) scumpătate, (învechit) strășnicire.
Intransigenţă, substantiv
Sinonime:
asprime, constrângere, dârzenie, dogmatism, exclusivism, fermitate, hotărâre, implacabilitate, intoleranță, neclintire, neînduplecare, nestrămutare, neșovăire, puritanism, rigoare, rigorism, rigurozitate, sectarism, severitate, statornicie, strășnicie, strictețe, (figurat) duritate, (figurat) inflexibilitate, (învechit) nepreget, (învechit) strășnicire, (livresc) decizie.
Forțamente, adverb
Sinonime:
cu forța, forțat, în mod forțat, în mod necesar, necesar, obligatoriu, prin constrângere, riguros.
Dictare, substantiv
Sinonime:
autodictare, constrângere, dictat, ordin, (învechit) dictație, (învechit) dicteu, (învechit) sugerare.
Siluire, substantiv
Sinonime:
alterare, batjocorire, constrângere, deformare, denaturare, escamotare, falsificare, forțare, mistificare, mistificație, necinstire, obligare, răstălmăcire, silire, silnicie, viol, violare, (figurat) pângărire, (învechit) silă.
Înfometare, substantiv
Sinonime:
constrângere prin foamete, flămânzire, înfometat.
Încolţire, substantiv
Sinonime:
apariţie, germinare, germinație, ivire, încolțit, răsărire, răsărit, (figurat) atacare, (figurat) constrângere, (învechit și regional) încolțeală, (popular; la figurat) înțepare.
Obligare, substantiv
Sinonime:
angajare, constrângere, forțare, impunere, silire, silnicie, somare, violentare, (învechit) asuprire, (învechit) oblegare, (învechit) siluire.
Oblegare, substantiv (învechit)
Sinonime:
angajare, constrângere, impunere, obligare.
Nevolnicie (nevolnicii), substantiv (învechit)
Sinonime:
asuprire, constrângere, incapacitate, neputință, slăbiciune, (la plural) greutăți.
Asupritură, substantiv
Sinonime:
asuprire, caznă, chin, chinuire, exploatare, nedreptățire, prigonire, (învechit) constrângere, (învechit) exagerare.
Nevoire, substantiv (învechit)
Sinonime:
cerință, chin, chinuire, constrângere, dificultate, efort, exigență, greutate, imperativ, împotrivire, îngrijire, necesitate, nevoie, obligație, păgubire, pretenție, suferință, trebuință.
Îndemnare, substantiv
Sinonime:
constrângere, impulsionare, îndemn, stimulare, (învechit) îmbiere, (învechit) îndemnătură, (învechit) provocare.
Voluntariamente, adverb (italienism învechit)
Sinonime:
de bunăvoie, expres, fără constrângere, voluntar.
