Consternat, adjectiv
Sinonime:
cuprins de consternare, înmărmurit, încremenit, stupefiat, uimit.
Consternaţie, substantiv
Sinonime:
consternare, perplexitate, stupefacţie, stupoare, surprindere, surpriză, uimire, uluială, uluire.
Consternațiune, substantiv
Sinonime:
consternație, consternare.
Consternare, substantiv
Sinonime:
surpriză neplăcută, stupoare, consternație, uimire.
Crucit, adjectiv
Sinonime:
consternat, minunat, perplex, stupefiat, surprins, uimit, uluit, (livresc) interzis.
Demoralizaţie, substantiv
Sinonime:
consternație, demobilizare, demoralizare, demotivare, depresiune, deprimare, descurajare.
Siderat, adjectiv
Sinonime:
consternat, deconcertat, fără voce, petrificat, stupefiat, surprins, terifiat.
Siderație, substantiv
Sinonime:
consternație.
Petrificaţie, substantiv
Sinonime:
fosilizare, petrificare; (figurat) consternație, stupefacție.
Etonament, substantiv (învechit)
Sinonime:
consternare, consternație, stupefacție, stupoare, surpriză, uimire.
Surprindere, substantiv
Sinonime:
consternare, descoperire, observare, perplexitate, sentiment de uimire, sesizare, stupefacție, stupoare, surpriză, uimire, uluială, uluire, (rar) consternație.
Uluire, substantiv
Sinonime:
amețeală, buimăceală, buimăcire, consternare, consternație, minunare, năuceală, năucire, perplexitate, stupefacție, stupefiere, stupoare, surprindere, surpriză, uimire, uluială, zăpăceală, (învechit) minune, (învechit) uimeală.
