Condamnat, adjectiv
Sinonime:
osândit, pedepsit, (învechit) certat. Condamnat, substantiv
Sinonime:
deţinut, ocnaş, osândit, puşcăriaş, (popular) rob, (glumeţ) pensionar.
Condamnație, substantiv
Sinonime:
condamnare, condamnațiune, osândă, (învechit) condemnațiune.
Condamnațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
anatematizare, anatemă, anatemizare, blam, cenzură, condamnare, damnare, damnațiune, deportare, deportație, excomunicare, excomunicație, exil, expatriere, maledicție, oprobriu, osândă, pedeapsă, proscripție, proscripțiune, punițiune, reprobație, reprobațiune, sancțiune, (învechit) puniție, (variantă) condamnație.
Condamnatoriu, adjectiv
Sinonime:
(despre sentințe) care condamnă.
Deţinut (deţinută), substantiv
Sinonime:
arestat, captiv, codeținut, condamnat, deportat, ocnaș, ostatic, prizonier, pușcăriaș, (învechit) otaj, (învechit) recluzionar.
Incurabil (incurabilă), adjectiv Sinonime:
nevindecabil, grav bolnav, pierdut, condamnat.
Ocnaş, substantiv masculin Sinonime:
puşcăriaş, deţinut, condamnat.
Puşcăriaş, substantiv masculin Sinonime:
deţinut, condamnat, închis.
Rob, substantiv masculin Sinonime:
sclav, şerb, iobag, exploatat; deţinut, condamnat, întemniţat, captiv, prizonier; (figurat) devotat, supus, obedient.
Damnat (damnată), adjectiv
Sinonime:
osândit, blestemat, condamnat, pedepsit, reprobat.
Blamare, substantiv
Sinonime:
blam, condamnare, condamnațiune, dezaprobare, dezavuare, facere de râs, înfierare, neaprobare, păcălire, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (popular) osândire.
Certat, adjectiv
Sinonime:
învrăjbit, supărat; condamnat, osândit, pedepsit.
Necurabil, adjectiv
Sinonime:
condamnat, incurabil, irecuperabil, malign, nerecuperabil, nevindecabil.
Damnație, substantiv
Sinonime:
blestem, blestemare, condamnare, condamnație, damnare, damnațiune, maledicție, reprobare.
Pensionar, substantiv
Sinonime:
intern, (regional) pensionist; arestat, condamnat, deţinut, întemniţat, ocnaş, osândit, prizonier, puşcăriaş.
Nevindecabil, adjectiv
Sinonime:
condamnat, incurabil, irecuperabil, iremediabil, nerecuperabil, neremediabil, (învechit) necurabil.
Damnabil, adjectiv
Sinonime:
blamabil, condamnabil, culpabil, demn de blestem, demn de condamnat, reprehensibil.
Damnat, adjectiv
Sinonime:
blestemat, condamnat, interzis, reprobat, supus chinurilor infernului. Damnat, substantiv
Sinonime:
om blestemat, om osândit (la chinurile iadului), paria.
Recluzionar, substantiv (învechit)
Sinonime:
captiv, condamnat, deportat, deținut, prizonier.
Condemnare, substantiv (învechit)
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, condamnațiune, dezaprobare, înfierare, neaprobare, osândă, pedeapsă, pedepsire, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit și regional) lege, (învechit și regional) ștraf, (învechit) certare, (învechit) judecată, (învechit) oblicire, (învechit) pilduire, (învechit) prihană, (livresc) dezavuare, (livresc) penitență, (livresc) reprehensiune, (popular) osândire, (regional) pedepsie.
Condemnat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
condamnat, criticat, incurabil, nevindecabil, osândit, pedepsit, (învechit) certat, (învechit) necurabil. Condemnat, substantiv (învechit)
Sinonime:
condamnare, condamnat, deținut, ocnaș, osândit, pușcăriaș, (glumeț) pensionar, (popular) rob.
Condemnație, substantiv (învechit)
Sinonime:
condamnare, condamnație, condamnațiune.
Dezaprobat, adjectiv
Sinonime:
condamnat, contestat, dezavuat, neîncuviințat.
Reprobație, substantiv
Sinonime:
blam, blamare, condamnare, condamnațiune, dezaprobare, înfierare, neaprobare, reprobare, reprobațiune, respingere, stigmatizare, (învechit) reprubare.
Blamat, adjectiv
Sinonime:
condamnat, criticat, defăimat, dezaprobat, făcut de râs, (regional) păcălit.
