Comandant, substantiv masculin
Sinonime: şef, conducător, ştab, căpetenie, cap, bimbaşă.  

---

Bimbaşă (bimbași), substantiv masculin (învechit)
Sinonime: colonel (în armata turcă); comandant, căpetenie, conducător, cap, şef, ştab; boss, patron; (variantă) bimpașă.  Cap, substantiv neutru
Sinonime: ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, glavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.  Căpetenie, substantiv feminin
Sinonime: conducător, cap, şef, ştab, bonz, boss, patron, comandant, (învechit) baş, bimbaşă; (învechit) căpitan.  Căpitan, substantiv masculin
Sinonime: (învechit) comandant, căpetenie, şef, cap, conducător.  Ceauş, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: căpetenie, şef, comandant, conducător, cap.  Conducător, substantiv masculin
Sinonime: cap, căpetenie, cârmuitor, comandant, domn, domnitor, monarh, stăpânitor, suveran, vodă, voievod, (astăzi rar) stăpân, (învechit şi popular) oblăduitor, (învechit) biruitor, crai, gospodar, gospodin, ocârmuitor, purtător, vlădică, (figurat) cârmaci, guvernator, (turcism învechit) zabet; guvernant, hegemon, şef, (rar) diriguitor, (învechit) principal, ştab, vătaf, (învechit) staroste, (regional) birău, jude; şofer.

Conducător, adjectiv
Sinonime: guvernant, guvernamental, hegemon.  Militar, substantiv masculin
Sinonime: apărător, artilerist, caporal, carabinier, cavalerist, colonel, comandant, combatant, fantasin, general, gheriler, gueriler, infanterist, leat, legionar, locotenent, lunetist, mareșal, mercenar, ofițer, ostaş, oștean, parașutist, reangajat, recrut, rezervist, sergent, soldat, subofițer, tanchist, voinic, voluntar, (învechit) săgar, (învechit) stratiot, (Transilvania) cătană.  Şef, substantiv masculin
Sinonime: conducător, cap, căpetenie, superior, comandant; stăpân, patron.  Vătaf, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: administrator, bulibașă, căpetenie, căpitan, cioban, comandant, conducător, director, garant, inspector, intendent, împuternicit, îngrijitor, logofăt, șef, vătășel, (învechit) epistat, (învechit) ispravnic, (învechit) vechil, (regional) birău, (regional) jude, (vătaf de aprozi) portar principal, (vătaf de plai) subprefect, (vătaf de vistierie) șef de percepție; (variante învechite) vatav, vătah, vătaș, vătav.  Voievod, substantiv masculin
Sinonime: cap, căpetenie, căpitan, comandant, conducător, domn, domnitor, mai-mare, principe, șef, vodă, voevod, voivod; bulibașă.  Călăuz, substantiv
Sinonime: cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, şef.  Comandir, substantiv
Sinonime: cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, şef.  Cruciat, substantiv
Sinonime: (istorie) aristocrat, cavaler, comandant, nobil, (învechit) crijac.  Prefect, substantiv
Sinonime: căpetenie, comandant, guvernator, inspector, prefector, (învechit) ispravnic, (învechit, în Transilvania) fişpan.  Generalisim, substantiv
Sinonime: (termen militar) comandant suprem, (învechit) arhistratig.  General, substantiv
Sinonime: amiral, comandant suprem, generalisim, strateg, (învechit) arhistratig, (general de brigadă) (învechit) brigadier; (variante învechite) gheneral, ghenerar, ghineral, ghinărar.  Mai-mare, substantiv
Sinonime: bos, comandant, conducător, șef.  Vârhovnic, substantiv
Sinonime: (învechit) cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, șef.  Ofiţer, substantiv
Sinonime: amiral, aspirant, cadru, căpitan, căpitan-comandor, chestor, comandant, comandor, comisar, contraamiral, general; (învechit) ghenerar, ghinărar; general-colonel, general-locotenent, general-maior, gradat, inspector, locotenent, locotenent-colonel, locotenent-comandor, magistrat, maior, mareșal, militar (cu grad superior), ministru, primar, responsabil, subcomisar, subinspector, sublocotenent, șambelan, șef, ștab-ofițer, viceamiral, (învechit şi regional) tist; (rusism învechit) porucic, poruşnic.  Nacealnic, substantiv
Sinonime: (învechit) cap, căpetenie, comandant, conducător, mai-mare, șef, (variantă) nacelnic.  Zabit, substantiv
Sinonime: (învechit) comandant, guvernator, militar, pretor, suprefect, șef, (variantă) zabet.  Birău, substantiv
Sinonime: (învechit și regional) cap, căpetenie, comandant, conducător, jude, judecător (comunal), mai-mare, primar (rural), șef, vătaf.  Tocmitor, substantiv (învechit)
Sinonime: cap, călăuză, căpetenie, comandant, conducător, creator, făuritor, fondator, îndrumător, întemeietor, mai-mare, povățuitor, sfătuitor, sfetnic, șef.  Responsabil, adjectiv
Sinonime: condamnabil, culpabil, instigator, punisabil, răspunzător, reprehensibil; conștiincios, cumpănit, echilibrat, muncitor, ponderat, serios.

Responsabil, substantiv
Sinonime: administrator, animator, autor, boss, cadru, comandant, creator, decident, director, fidejusor, garant, gestionar, guvernant, instigator, împuternicit, lider, manager, mandatar, patron, promotor, reprezentant, stăpân, suflet, superior, șef, tutore, (învechit) dirigent.  Etnarh, substantiv
Sinonime: (antichitate) comandant, guvernator.  Prepozit, substantiv
Sinonime: cap, căpetenie, comandant, conducător, guvernator, mai-mare, preot de rang înalt, prezident, superior, șef.  Nazâr, substantiv (învechit)
Sinonime: administrator, căpetenie, comandant, guvernator, inspector, intendent, înalt funcționar, pârcălab, supraveghetor, șef, vătaf, (variantă) nazir.  Comanduitor, substantiv (învechit)
Sinonime: comandant.  Comândui, verb (învechit)
Sinonime: a comanda o armată, a pune comandant, (variantă) a comendui; a comânda.  Directoare, substantiv
Sinonime: administratoare, comandantă, directoreasă, gerantă, patroană, președintă, responsabilă, șefă.  Proveditor, substantiv (învechit)
Sinonime: (Republica Venețiană) comandant, guvernator, ofiţer civil.