Colţ, substantiv
Sinonime:
bucată, fărâmă; loc retras, refugiu, ascunziş, cotlon, ungher, unghi, (regional) corn, cot, (Oltenia şi Transilvania) ungheţ; extremitate; (colţul gurii) comisură; canin, dinte, măsea, zimţ; ţintă, (regional) cui; (botanică) (colţul-babei) (regional) păducheriţă, păducherniţă, păduchele-calului, păduchele-elefantului.
Colț-de-cal, substantiv (regional)
Sinonime:
(specie de porumb) dinte-de-cal, dintele-calului.
Colţan, substantiv
Sinonime:
corhan, cornaci, libarcă, rus, şvab.
Colţar, substantiv
Sinonime:
(Transilvania) cornurar; echer; dreptar; amnar, cornaci, culegar, culegău, grapă, tindeche, vingalac.
Colţat, adjectiv
Sinonime:
colţos.
Colţişor, substantiv
Sinonime:
colţuleţ; (prin Transilvania) strâmbuleţ.
Colțos (colțoasă), adjectiv Sinonime:
pus pe ceartă, colţat, arţăgos, recalcitrant.
Coltosi, verb
Sinonime:
a muta.
Coltuc, substantiv
Sinonime:
perniţă, pernuţă, pui, puişor, puiuţ; (cu sens zeflemitor indicând un refuz nepoliticos) cot; ornament triunghiular; colț de pâine; traversă, bârnă.
Colțul-babei, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) păduchele-calului, păduchele-elefantului, păducheriță, păducherniță.
Colţul-lupului, substantiv articulat
Sinonime:
brăbin, gura-lupului.
Colţuleţ, substantiv
Sinonime:
colţişor.
Colţun, substantiv
Sinonime:
ciorap.
Colţunaş, substantiv
Sinonime:
(Moldova, Bucovina şi Transilvania) piroşcă, (Banat şi Transilvania) taşcă; (articulat la plural) (colţunii-popii) viorele sălbatice.
Colţurat, adjectiv
Sinonime:
colţuros, nerotunjit.
Colţuros, adjectiv
Sinonime:
nerotunjit, (rar) încolţat, (popular) colţurat; unghiular; osos.
Cant, substantiv neutru
Sinonime:
muchie, colț, margine ascuțită. Cânt, substantiv neutru
Sinonime:
cântare, cântat, cântec, glas, melodie, (popular) viers; canto; (literatură) (învechit) cap.
Certăreţ (certăreaţă), adjectiv (adesea substantivat)
Sinonime:
arţăgos, agresiv, gâlcevitor, gură-mare, scandalagiu, (rar) vociferant, (învechit şi popular) zavragiu, (popular) ţâfnos, zurbagiu, (popular) pricinaş, rânzos, (învechit şi regional) sfadnic, sfădalnic, sfădicios, (regional) arţăgaş, gâlcevos, potcaş, scandalos, sfădăios, sfădăreţ, sfădăuş, (Moldova şi Bucovina) cârciogar, (Transilvania) porav, (prin Oltenia) pricinelnic, (prin Oltenia şi Banat) pricinos, (învechit) pricelnic, pricios, pricitor, sfădaci, sfăditor, (figurat) clonţos, colţos, ţăndăros.
Cot, substantiv neutru
Sinonime:
cotitură, întorsătură, ocoliş, meandru; (prin Transilvania) şing; (figurat) colţ, colţar, cotlon, dreptar, echer, unghi, ungher. Coț, interjecție (regional)
Sinonime:
scârț!
Cotlon, substantiv neutru Sinonime:
colţ, ungher, cot; firidă, ocniţă; vizuină, bârlog.
Dințat (dințată), adjectiv
Sinonime:
crestat, cu dinți, denticulat, dentiform, seratiform, zimțat, zimțuit, (învechit) colțorat, (rar) zimțos.
Extremitate, substantiv feminin
Sinonime:
limită, margine, capăt, cap, vârf, extremă, colţ, (învechit) sconcenie, latură.
Fildeş, substantiv neutru
Sinonime:
colţ, ivoriu, defensă; elefant.
Grăpa, verb Sinonime:
a mărunţi, a fărâmiţa, a boroni. Grapă, substantiv
Sinonime:
(agricultură) (regional) boroană, colţar; (tip de inflorescență în formă de ciorchine) ciorchine.
Gură, substantiv feminin
Sinonime:
afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.
Ivi, verb Sinonime:
a se arăta, a apărea; a se înfăţişa, a se prezenta; a încolţi, a răsări, a da colţ.
Lovitură, substantiv feminin
Sinonime:
atac, atingere, bătaie, corecție, izbitură, percuție, plesnitură, rană, salvă, șoc, zvârlitură, (învechit) loveală, (învechit) vătămătură, (popular) pălitură, (regional) ștos; (sport) croșeu, directă, lob, sving, upercut, voleu, (lovitură de colț) corner, (lovitură de picior căzută) dropgol; (figurat) durere sufletească, năpastă, neajuns, necaz, nenorocire, supărare.
Miji, verb Sinonime:
a apărea, a se ivi, a licări, a se arăta, a ieşi la iveală; a răsădi, a încolţi, a da colţ, a înmuguri; (despre ochi) a îngusta, a întredeschide.
Ungher, substantiv neutru Sinonime:
colţ, cotlon, ascunziş.
Unghi, substantiv neutru Sinonime:
colţ, ungher; (figurat) punct de vedere, perspectivă, viziune.
Unghiular (unghiulară), adjectiv Sinonime:
din (la) colţ, în colţuri, (figurat) de bază, fundamental.
Amnar, substantiv
Sinonime:
(regional la plural) oţele; (regional) jug; (Moldova şi Bucovina) pochiheci la războiul de ţesut; (Moldova) colţar.
Ascuns, substantiv
Sinonime:
ascundere; (învechit) colțan, loc inaccesibil.
Brăbin, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) colţul-lupului.
Canin, substantiv
Sinonime:
(anatomie) colţ.
Ciorap, substantiv
Sinonime:
(Transilvania) cioc, (Moldova) colţun, (Transilvania, Banat şi Maramureș) ştrimf; (ciorapi-pantalon) dres.
Comisură, substantiv
Sinonime:
(anatomie) punct de unire a două părți anatomice; (comisura buzelor) colţul gurii.
Corn, substantiv
Sinonime:
aripă, capăt, căprior, coastă, colţ, cotlon, flanc, margine, ungher, unghi, rădaşcă, răgace; (învechit) trompă, (biserică) filacteră, (rar, la plural) tfiline, (învechit) advar; (cornul-secarei) (regional) pintenul-secarei; (expresie) (cu coarne) exagerat, de necrezut, gogonat, umflat; (expresie) (a lua în coarne) a împunge cu coarnele, (figurat) a se repezi cu vorba la cineva, a certa pe cineva; (expresie) (a fi mai cu coarne decât altul) a fi mai grozav decât altul; (expresie) (a pune funia în coarne) a înșela, a amăgi; (expresie) (a se lua în coarne cu cineva) a se încăiera, a se lua la harță; (expresie) (a-și arăta coarnele) a-și manifesta răutatea; (expresie) (a căuta în coarne) a se uita în coarne, a îndeplini toate capriciile cuiva, a răsfăța; (expresie) (a pune coarne) a călca credința conjugală, a înșela; (popular) (cel cu coarne) dracul; olifant; (articulat) (cornul-caprei) roşcovă; (articulat) (cornul-dracului) barba-popii; (articulat) (cornul-salcei) brâncă.
Cornaci, substantiv
Sinonime:
(botanică) (învechit şi regional) sulină, (regional) ciulin, colţan, colţar, stea, castan-de-lac, (la plural) castane-de-baltă.
Corner, substantiv
Sinonime:
(sport) lovitură de colţ.
Cornurar, substantiv
Sinonime:
colţar.
Cui, substantiv
Sinonime:
(învechit) găvozd; (cui cilindric) ştift; (cui de siguranţă) splint; (cui spintecat) splint; ciocâlteu; colţ, fuscel, ic, măsea, pană, spiţă, treaptă, ţintă.
Culegar, substantiv
Sinonime:
(tipografie) culegău, vingalac, (rar) colţar, compozitor.
Dinte, substantiv
Sinonime:
colţ, zimţ, crestătură; incisiv, molar, măsea, premolar; (botanică) (dintele-dracului) (regional) iarbă-iute, iarbă-roşie, piper-de-apă, piper-de-baltă, piper-de-vale, piperul-bălţii, piperul-broaştei.
Dreptar, substantiv
Sinonime:
(tehnică) colţar, echer, (regional) cot, ghiunie; cocârlă, schimbătoare.
Echer, substantiv
Sinonime:
(tehnică) colţar, (rar) vinchel, dreptar.
Păduchele-elefantului, substantiv
Sinonime:
(botanică) colțul-babei.
Ghiunie, substantiv
Sinonime:
colţar, dreptar, echer.
Gurar, substantiv
Sinonime:
muncitor (la intrarea unei mine); aftă, spuzeală (la colțul gurii).
Strâmbuleţ, substantiv
Sinonime:
colţişor.
Osos, adjectiv
Sinonime:
ciolănos, colțuros, costeliv, osiform, slab, uscățiv; (locuțiune) (sistem osos) schelet.
Păianjen, substantiv
Sinonime:
(zoologie) arahnidă, migala, paing, tarantulă, văduvă neagră, (păianjenul făinii) cleştar; (botanică) chica-voinicului; prăjină, prăştină; (sport; la poarta de joc) colț de sus; (variante) păiajen, paiajen, painjen, paingăn, păinjen.
Sconcenie, substantiv
Sinonime:
cap, capăt, colț, decedare, deces, dispariție, extremă, extremitate, limită, margine, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârșit, stingere, sucombare.
Polimi, verb
Sinonime:
a concepe, a crea, a face, a făuri, a naşte, a procrea; (despre plante) a da colț, a lega, a prinde rod, a răsări.
Vinchel, substantiv
Sinonime:
colţar, echer, teu.
Vinclu, substantiv
Sinonime:
colț, colțar, cornieră, echer.
Pancovă, substantiv
Sinonime:
(regional) clătită, gogoașă, minciună, minciunea, minciunică, ochi, omletă, scovardă, uscățea, uscățică, (la plural) colțunași, (la plural) ouă ochiuri, (la plural) uscățele; (variante) pancoș, pancov.
Suguşa, verb
Sinonime:
(învechit și regional) a gâtui, a se îneca, a strangula, a sugruma; (regional; despre câini) a rupe cu colții, a sfâșia o porțiune de la gât; (învechit; figurat; despre oameni) a cere socoteală în mod violent, a încolți, a lua de gât, a trata cu asprime; (figurat; învechit; despre oameni) a bârfi, a critica; a grăbi, a presa.
Nerotunjit, adjectiv
Sinonime:
colţuros, (număr) zecimal, (despre vocale) nelabial.
Cadrangular, adjectiv
Sinonime:
cuadrangular, în patru colțuri, pătratic, rectangular, trapezoidal.
Piroşcă, substantiv (regional)
Sinonime:
(preparat culinar) cartof, colțunaș, gălușcă, sarma, (regional) brozbuță.
Zamba, substantiv (regional)
Sinonime:
potricală, preducea, (învechit și regional) jigală. Zâmba, verb
Sinonime:
a amenința, a intimida, a sparge, a știrbi, a-și arăta colții, a-și arăta dinții, (regional) a ciumbri, (regional) a ciumbli, (variantă) a jimba.
Zâmbri, verb
Sinonime:
a amenința, a jindui, a râvni, a-și arăta colții.
Înghebejit, adjectiv (regional)
Sinonime:
incomodat, încolțit, îndesat, înghesuit, prins în colț, prins la strâmtoare.
Șregvinclu, substantiv (regional)
Sinonime:
colțar cu limbă.
Înghi, substantiv (învechit)
Sinonime:
colț, unghi.
Înghebejire, substantiv (regional)
Sinonime:
incomodare, înghebejeală, înghesuire, prindere la colț.
Înghebeji, verb (regional)
Sinonime:
a incomoda, a prinde la colț, a se înghesui, (variantă) a înghebuji.
Reîncolți, verb
Sinonime:
a da din nou colț, a germina iar, (variantă) a rencolți.
Încolțat, adjectiv (regional)
Sinonime:
colțuros, nerotunjit.
Încolțurat, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
colțuros, (învechit) încolțorat.
Angulos, adjectiv
Sinonime:
angular, colțuros, cu colțuri, unghiular, (figurat; în sens moral) dificil.
Perniță, substantiv
Sinonime:
pernă (mică), pernuță, pui, puișor, puiuț, (Moldova) coltuc, (popular) perină, (popular) periniță, (popular) pernioară, (popular) pernișoară, (prin Moldova) modiță, (prin Muntenia) fultuc, (regional) perinel, (regional) perinucă, (regional) pernucă.
Păducheriță, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) colțul-babei.
Unghios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
angular, colțuros, unghiular.
