Cloci, verb Sinonime:
a sta pe ouă; (figurat) a plănui, a pune la cale, a urzi, a coace; (figurat) a lenevi, a trândăvi, a sta inactiv; (reflexiv) a se altera, a se strica, a se împuţi, a se învechi, (regional) a se băhni.
Clocire, substantiv
Sinonime:
clocit.
Clocit, adjectiv
Sinonime:
împuţit, răsuflat, stătut, trezit, (regional) mocnit, zăcut, (prin Moldova) băhnit, (prin Moldova şi Bucovina) bâhlit. Clocit, substantiv
Sinonime:
clocire.
Clocitoare, substantiv
Sinonime:
incubator.
Clociumb, substantiv
Sinonime:
fus.
Băhnit (băhnită), adjectiv (regional) Sinonime:
stătut, clocit, învechit, alterat, stricat, împuţit, bâhlit.
Bâhli, verb (Moldova) Sinonime:
a se strica, a se altera, a se cloci, a se împuţi, a se strica, a se băhni; a căpăta miros greu.
Coace, verb Sinonime:
a frige, a prăji; (figurat) a arde, a chinui; (figurat) a plănui, a cloci, a pune la cale, a urzi; (figurat) a se maturiza; (figurat) a face puroi.
Putred (putredă), adjectiv Sinonime:
stricat, alterat, descompus, dezagregat, putrezit; (figurat) viciat, corupt, decăzut; stătut, clocit, nesănătos, vătămător; cangrenat, purulent.
Stătut (stătută), adjectiv Sinonime:
vechi, învechit, alterat, stricat, neprimenit, viciat, închis, clocit.
Zăcut (zăcută), adjectiv Sinonime:
stătut, coclit, clocit, bâhlit.
Fus, substantiv
Sinonime:
arbore, ax, grindei; (regional) ciocan, clociumb, osiac, pociumb, pop, stârciog; (regional) huludeţ, lemnuş, surcel; (ihtiologie) fusar, fusar mare, pietrar, spetează.
Mocnit, adjectiv
Sinonime:
acrit, acru, alterat, ascuns, clocit, descompus, fermentat, inactiv, împuţit, înăcrit, încet și potolit, înnorat, mohorât, posomorât, răsuflat, reţinut, stătut, stricat, tăcut, tăinuit, trezit; (și cu rol de adverb) înăbuşit, înfundat.
Incubator, substantiv
Sinonime:
clocitoare, cloşcă artificială, eclozionator.
Răscloci, verb
Sinonime:
a cloci peste perioada normală, a descloci.
