Certifica, verb
Sinonime: a dovedi, a atesta, a confirma, a întări, a demonstra.  Certificare, substantiv
Sinonime: adeverință (în scris), adeverire, arătare, atestare, certificat, certificație, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, încredințare, întărire, probare, probă, scrisoare de adeverință, (livresc) coroborare.  Certificat, substantiv neutru
Sinonime: dovadă, atestat, înscris, adeverinţă, act doveditor, document.  Certificaţie, substantiv
Sinonime: certificat.  Certificator, adjectiv
Sinonime: adeveritor, (variantă) certificător.  

---

Act, substantiv neutru
Sinonime: document, atestat, zapis, hrisov, uric, faptă, acţiune, realizare, buletin, certificat, constatare, contract, convenție, proces-verbal, testament, protocol, tratat.  Adeveri, verb
Sinonime: a întări, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a proba, a garanta, a autentifica.  Adeverinţă, substantiv feminin
Sinonime: act, brevet, buletin, diplomă, garanție, probă, dovadă, act doveditor, certificat, atestat, înscris.

Adeverința, verb (învechit)
Sinonime: a (se) adeveri.  Atesta, verb
Sinonime: a dovedi, a confirma, a demonstra, a pune în evidenţă, a certifica, a adeveri, a proba, a autentifica, a legaliza, a semna.  Brevet, substantiv neutru
Sinonime: certificat, diplomă, garanție, licenţă, patentă, titlu.  Buletin, substantiv neutru
Sinonime: adeverință, atestat, act de identitate, carte de identitate, certificat, dovadă, recipisă; comunicat, anunţ, înştiinţare; anuar, revistă, periodic, anale, hebdomadar, raport (periodic); cronică, jurnal, foaie, misivă, bilet.  Confirma, verb
Sinonime: a adeveri, a atesta, a întări, a recunoaşte, a certifica, a arăta, a demonstra, a dovedi, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, (livresc) a corobora, (învechit şi regional) a probălui, (învechit) a încredinţa, a mărturi, a probui; a consacra, a consfinţi, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra.  Diplomă, substantiv feminin
Sinonime: act, atestat, brevet, bacalaureat, cartă, certificat, doctorat, licență, premiu, recompensă; zapis, document, uric, hrisov, parșemin, (familiar şi depreciativ) patalama.  Direse, substantiv neutru la plural
Sinonime: acte, certificate, documente.  Întări, verb
Sinonime: a fortifica, a baricada; a întrema, a înzdrăveni; a consolida, a fixa, a ţintui; a confirma, a adeveri, a certifica, a legaliza.  Legaliza, verb
Sinonime: a autentifica, a adeveri, a întări, a confirma, a certifica.  Patalama, substantiv feminin (popular)
Sinonime: certificat, diplomă, document, brevet, act, dovadă, patentă.  Patenta, verb
Sinonime: a breveta.

Patentă, substantiv feminin
Sinonime: act, diplomă, brevet, certificat, dovadă; (figurat) sistem, procedeu, metodă, modalitate, manieră.  Semna, verb
Sinonime: a iscăli, a subscrie; a certifica, a autentifica, a confirma.  Semnătură, substantiv feminin
Sinonime: iscălitură, certificare.  Titlu, substantiv neutru
Sinonime: antet, apelație, atribuţie, brevet, calitate, certificat, demnitate, denominație, denumire, designație, diplomă, drept, funcție, intitulare, manșetă, nume, numire, obligație, rang, rubricariu, subtitlu, titru, (figurat) bază legală, (învechit) spiță, (învechit) stat, (învechit) titol, (învechit) titulă, (învechit) tituluș.  Adeverire, substantiv
Sinonime: arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, întărire, legalizare, probare, probă, verificare, (livresc) coroborare.  Autentifica, verb
Sinonime: a certifica, a face să fie valabil, a garanta, a întări, a legaliza, a valida, (învechit și regional) a autentica, (învechit) a protocoli.  Calificat, adjectiv
Sinonime: autorizat, certificat.  Confirmare, substantiv
Sinonime: adeverire, arătare, atestare, certificare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, întărire, probare, probă, (livresc) coroborare; consacrare, consfinţire, ratificare, sancţionare, sancţiune, validare, (învechit) sacrare, recunoaştere.  Corobora, verb
Sinonime: a adeveri, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a întări, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine.  Coroborare, substantiv
Sinonime: adeverire, arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, întărire, probare, probă.  Demonstrat, adjectiv
Sinonime: atestat, certificat, constatat, dovedit, calculat, justificat, stabilit.  Atestat, substantiv
Sinonime: certificat, diplomă.  Constituționaliza, verb
Sinonime: a autentifica, a certifica, a legaliza.  Probui, verb
Sinonime: a adeveri, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a încerca, a întări, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, a verifica.  Metrică, substantiv
Sinonime: catastif, certificat de naștere, condică, registru; prosodie, sistem de versificație, versificație.  Atestație, substantiv
Sinonime: afirmație, atestare, autentificație, brevet, certificat, diplomă, garanție, mărturisire, omologare, probă, ratificare, reconducție, validare, verificație.  Mărturi, verb
Sinonime: a adeveri, a afirma, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a declara, a demonstra, a dovedi, a întări, a mărturisi, a proba, a relata, a sprijini, a spune, a stabili, a susține, a zice.  Întărire, substantiv
Sinonime: accentuare, adeverire, amplificare, arătare, atestare, călire, certificare, confirmare, consolidare, coroborare, demonstrare, demonstrație, dovedire, durificare, fortificare, intensificare, întremare, legalizare, oțelire, probare, probă, recunoaștere, solidificare, stabilizare, strângere, validare, (figurat) cimentare, (învechit) act legalizat, (învechit) statornicire.  Notar, substantiv
Sinonime: certificator, funcționar public, secretar, (Transilvania) notarăş.  Acreditat, adjectiv
Sinonime: abilitat, autorizat, certificat, confirmat, consacrat, împuternicit, oficial, recunoscut.  Adeveritor, adjectiv
Sinonime: atestator, certificator, doveditor, întăritor, probator.