Cenzura, verb Sinonime:
a controla, a supraveghea, a verifica; a interzice, a sista, a opri. Cenzură, substantiv feminin Sinonime:
control, supraveghere, verificare.
Cenzurabil, adjectiv
Sinonime:
blamabil, condamnabil, suprimabil.
Cenzurant, substantiv (învechit)
Sinonime:
aprobator, cenzor, controlor, corector, pedagog, revizor, (învechit) pedant, (variantă) censurant.
Cenzurare, substantiv
Sinonime:
cenzurat, criticare (publică), (variantă) censurare.
Cenzurat, adjectiv
Sinonime:
cercetat, controlat, examinat, interzis, oprit, sistat, supravegheat, verificat, (variantă) censurat. Cenzurat, substantiv
Sinonime:
cenzurare, criticare (publică), (variantă) censurat.
Critica, verb
Sinonime:
a satiriza, a biciui, a înfiera, a analiza, a discuta, a examina, a argumenta, a epiloga, a blama, a cenzura, a contrazice, a dezaproba, a detracta, a (se) plânge, a (se) dojeni, a (se) mustra, (popular) a cârti, (figurat) a scutura. Critică, substantiv feminin
Sinonime:
observaţie, mustrare, beşteleală, (la plural) bobârnace, ocară; satirizare, biciuire, înfierare, vestejire.
Ilicit (ilicită), adjectiv
Sinonime:
adulter, cenzurat, clandestin, fraudulos, ilegal, ilegitim, incorect, interzis, necinstit, necorect, necurat, nelegal, nelegitim, neonest, nepermis, oprit, prohibit, (figurat) murdar, (învechit) subrepticiu, (livresc) oneros.
Control, substantiv
Sinonime:
expertiză, inspectare, inspecţie, revizie, verificare; cenzură, regulație, comandă, stăpânire, supraveghere; (medicină) vizită; dominaţie, supremaţie; (medicină) ortogenie, planificare familială.
Controlat, adjectiv
Sinonime:
verificat, revizuit, cenzurat; dominat, stăpânit, supravegheat; comandat, reglat.
Interdicţie, substantiv
Sinonime:
boicot, cenzură, interdicțiune, prohibiţie, tabu.
Nepermis, adjectiv
Sinonime:
blamabil, boicotat, cenzurat, clandestin, condamnabil, criticabil, delictuos, extralegal, fraudulos, ilegal, ilicit, interzis, neacceptat, neautorizat, neiertat, neîngăduit, neonorabil, oprit, prohibit, proscris, regretabil, reprehensibil, reprobabil, rușinos, urât, vinovat, (învechit) necăzut, (învechit) ocarnic, (învechit) ocărâtor, (învechit) rușinător.
Hipercritică, substantiv
Sinonime:
cenzură, critică exagerată.
Condamnațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
anatematizare, anatemă, anatemizare, blam, cenzură, condamnare, damnare, damnațiune, deportare, deportație, excomunicare, excomunicație, exil, expatriere, maledicție, oprobriu, osândă, pedeapsă, proscripție, proscripțiune, punițiune, reprobație, reprobațiune, sancțiune, (învechit) puniție, (variantă) condamnație.
Judecare, substantiv
Sinonime:
apreciere, calificare, cenzurare, certare, chibzuire, considerare, criticare, deliberare, gândire, hotărâre, judecat, judecată, luare în considerare, observare, socoteală, tragere la răspundere, (figurat) cumpănire, (figurat) drămuire, (învechit) bătaie, (regional) conținere.
Glosare, substantiv
Sinonime:
adnotare, explicare, (învechit) cenzurare, (învechit) criticare.
Glosat, adjectiv
Sinonime:
adnotat, explicat, (învechit) cenzurat, (învechit) criticat; (în formă de limbă) glosoid.
Autocenzura, verb
Sinonime:
a se cenzura.
Neacceptat, adjectiv
Sinonime:
cenzurat, contestat, declinat, dezaprobat, eliminat, exclus, interzis, nepermis, prohibit, proscris, recuzat, refuzat, rejectat, respins.
Expurgare, substantiv
Sinonime:
cenzurare, expurgat, expurgație.
