Centură, substantiv feminin Sinonime:
curea, centiron; colac de salvare.
Brâu (brâie), substantiv neutru Sinonime:
cingătoare, curea, şerpar, centură, brâneţ, brâuleţ, cordon, (regional) bată (bete), (regional) brânaci; mijloc, talie, dungă, lanţ, şir; bordură, betelie, brână, chenar, mulură, ciubuc, brăţară.
Centiron, substantiv neutru Sinonime:
centură, curea.
Cingătoare, substantiv feminin Sinonime:
brâu, curea, centură, şerpar, (regional) betelie, cordon.
Cordon, substantiv neutru
Sinonime:
centură, curea, cingătoare, brâu, şerpar, (regional) bată, betelie, lentă, şnur; frontieră, graniţă, hotar, limită teritorială; (geografie) (cordon litoral) lido, perisip, săgeată litorală; (anatomie) (cordon ombilical) ombilic.
Curea, substantiv feminin Sinonime:
cingătoare, brâu, centură, şerpar, (regional) bată, betelie.
Frânghie, substantiv feminin
Sinonime:
coardă, frenghie, funie, odgon, ştreang, (Banat, Transilvania şi Oltenia) paivan, (Transilvania şi Maramureș) şpargă, (Banat, Transilvania şi Bucovina) ştric, (învechit) aţă, (argou) tău; brâu, canaf, centură, cingătoare, ciucure.
Corset, substantiv
Sinonime:
bandaj, centură; (Banat, Transilvania şi Maramureș) spăcel, (învechit) tivilichie.
Bretelă, substantiv
Sinonime:
șosea, alee ocolitoare, centură; bandulieră, brasieră; (anatomie) lanieră.
Portjartier, substantiv
Sinonime:
centură, cingătoare, (variantă) portjartieră.
Cordelieră, substantiv
Sinonime:
călugăriță, franciscană; centură, cingătoare, coardă, cordon, șnur, torsadă.
Ancadrament, substantiv
Sinonime:
baghetă, batiu, bord, bordură, cadru, centură, chenar, listel, șasiu.
Antura, verb
Sinonime:
a centura, a înconjura, (figurat) a copleși (cu atenții).
Anturare, substantiv
Sinonime:
centurare, înconjurare.
Burtieră, substantiv
Sinonime:
centură, corset.
Strofion, substantiv
Sinonime:
(antichitate) bandeletă, centură, eșarfă, panglică.
Încinsătură, substantiv
Sinonime:
încingere; (învechit) brâu, centură, cingătoare, legătură.
Centuron, substantiv
Sinonime:
centiron, centură, cingătoare, cintron.
