Ce, pronume și adjectiv
Sinonime:
(pronume) care, (popular) de; orice, orişice, (învechit) verice; (adjectiv) care. Ce, adverb și interjecție
Sinonime:
(adverb) cât, cum; (interjecție) (interogativ) cum? poftim? (popular) ha?
Cea, interjecție
Sinonime:
(Banat) hoc!
Ceabil, substantiv (învechit)
Sinonime:
ceambur.
Ceacă, interjecție (regional)
Sinonime:
așteaptă, binișor, încet.
Ceacal, substantiv (învechit)
Sinonime:
câine, copoi, șacal, (variantă) cecal.
Ceacănău, substantiv (regional)
Sinonime:
om nehotărât, prostălău, terchea-berchea.
Ceacâr (ceacâră), adjectiv Sinonime:
șaşiu, zbanghiu, cruciş.
Ceacaribă, substantiv (regional)
Sinonime:
nap turcesc, (variantă) ciocarapă, (variantă) ciocaribă, (variantă) ciopărică.
Ceafă, substantiv feminin
Sinonime:
(anatomie) grumaz, (popular) cerbice, (regional) gârbiţă; (tehnică) (regional) butuc, drug, grindei, jug, sul, (învechit) sulete; măsea.
Ceahlău, substantiv masculin (ornitologie) Sinonime:
zăgan, vultur-bărbos.
Ceahol, substantiv
Sinonime:
burduf, coş, coviltir.
Ceai, substantiv neutru Sinonime:
reuniune, five o’clock, jur.
Ceainărie, substantiv
Sinonime:
(prin Moldova) ceaină.
Ceainic, substantiv
Sinonime:
ibric, samovar.
Ceair, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
păşune, imaş.
Cealău, adjectiv
Sinonime:
amăgitor, înşelător.
Cealma, substantiv
Sinonime:
turban.
Ceam, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
corabie de transport, şlep, plută.
Ceapă, substantiv
Sinonime:
(botanică) (ceapă de sămânţă) arpagic, (Oltenia şi Muntenia) orceag, (Transilvania) parpangică, (prin Banat) puiac, (prin nord-vestul Olteniei) puiţ; bulb; (ceapă-ciorească) (regional) cepşoare, ceapă-lungă, băluşcă, turtă; (ceapă-de-mare) (regional) ceapa-câinelui; (ceapa-ciorii) băluşcă, brânduşă, porumbei, scânteiuţă; (ceapă-albă) praz; (ceapă-blândă) praz; iris, stânjen, stânjenel.
Ceapol, substantiv
Sinonime:
coviltir.
Ceapraz, substantiv neutru
Sinonime:
firet; (tehnică) apăsător, călcător, (regional) ceaprazar, dinţar, zimţar.
Ceaprazar, substantiv
Sinonime:
(învechit şi regional) pasmantier, (învechit) săgeacar; călcător, ceapraz.
Ceaprăzărie, substantiv
Sinonime:
(rar) pasmanterie, (învechit) săgeac.
Ceapsă, substantiv feminin (regional) Sinonime:
scufie, scufă, bonetă.
Ceapță, substantiv (regional)
Sinonime:
bonetă, scufiță, (regional) ceapsă; palmă.
Ceapur, substantiv
Sinonime:
bâtlan, stârc cenuşiu; (ceapur alb mic) bâtlan mic; (ceapur mare) egretă, stârc alb; (ceapur roşu) bâtlan roşiatic, bâtlan roşu, stârc purpuriu, stârc roşu.
Ceară, substantiv
Sinonime:
cerumen; (ceară de balenă) spermanţet; (ceară-de-pământ) moldavit, ozocherită.
Ceară-de-pământ, substantiv (regional)
Sinonime:
(mineralogie) moldavit, ozocherită.
Cearbă, substantiv
Sinonime:
(zoologie) cerboaică, (variantă) cerbă.
Cearcă, substantiv (regional)
Sinonime:
merișor, mingișoară, norocul-copiilor.
Cearcăn, substantiv
Sinonime:
curcubeu, halo.
Cearclâu, substantiv (învechit)
Sinonime:
ducat, galben cu zimți, (variantă) cercliu. Cearclâu, adjectiv (învechit)
Sinonime:
cu zimți, zimțat, (variantă) cercliu.
Ceardă, substantiv
Sinonime:
cârciumă, han.
Ceardaş, substantiv
Sinonime:
(botanică) colilie.
Cearşaf, substantiv
Sinonime:
(rar) pânză, (Transilvania şi Banat) lepedeu, (prin Oltenia şi Banat) pânzaică, (Moldova, Bucovina şi nordul Munteniei) prostire, (Transilvania) verincă; giulgiu, linţoliu.
Cearşit, substantiv
Sinonime:
iscoadă, spion.
Ceartă, substantiv feminin
Sinonime:
altercaţie, neînţelegere, confruntare, conflict, discuţie, vorbă, zarvă, (popular) gâlceavă, sfadă; admonestare, admonestaţie, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş, (popular) beşteleală, muştruluială, ocară, (învechit şi regional) înfruntare, probozeală, (regional) probază, probozenie, (prin Moldova) bănat, (Moldova) şmotru, (învechit) dăscălie, împutăciune, învăţătură, preobrăzitură, probozire, răpşte, remonstrare, zabrac, (figurat) săpuneală, scuturătură; animozitate, discordie, duşmănie, învrăjbire, ostilitate, pedeapsă, pornire, sancţiune, ură, vrajbă, vrăjmăşie, zâzanie.
Ceas, substantiv neutru Sinonime:
oră, moment, timp, vreme; ceasornic, orologiu; contor.
Ceaşcă, substantiv
Sinonime:
(învechit şi regional) tas, (Banat, Transilvania şi Oltenia) şol, (prin Transilvania) şolnă, (învechit) scafă, tarf.
Ceasla, substantiv
Sinonime:
(viticultură) chasselas, șasla.
Ceaslov, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
carte, abecedar.
Ceaşnic, substantiv
Sinonime:
paharnic.
Ceasoaie, substantiv
Sinonime:
ceas rău, moment nefast; (popular) ceas-rău-cu-lipitură, ceas-rău-cu-speriat.
Ceasornic, substantiv
Sinonime:
ceas, (învechit) orar, orologhion, (învechit, mai ales în Moldova) ornic; (botanică) (regional) floarea-suferinţei.
Ceasornicar, substantiv
Sinonime:
(rar) orologier.
Ceasornicărie, substantiv
Sinonime:
(învechit) ornicărie, orologerie.
Ceată, substantiv feminin Sinonime:
grup, grămadă, mulţime, bandă, clică, camarilă, şleahtă. Ceaţă, substantiv feminin Sinonime:
negură, pâclă; aburi, vapori.
Ceatlău, substantiv
Sinonime:
cruce; apărătoare, bâtă, ciomag, coardă, măciucă.
Ceaun, substantiv neutru Sinonime:
căldare, vas de tuci.
Ceaunaș, substantiv
Sinonime:
ceaun (mic).
Abandona, verb Sinonime:
a părăsi, a renunţa, a lepăda; a abdica, a capitula, a ceda, a înceta, a declara forfait, a demisiona, a dezerta, a îngropa, a neglija, a se debarasa, a se da bătut, a se retrage.
Abdica, verb
Sinonime:
a abandona, a capitula, a ceda, a demisiona, a părăsi (o funcție înaltă), a renunța, a se coborî din scaun, (figurat) a se resemna, (învechit și figurat) a coborî, (învechit și figurat) a se resigna, (învechit) a paretisi, (învechit) a se prosti.
Acesta (aceasta), pronume Sinonime:
(popular) ăsta, aista, cesta, ista.
Achita, verb Sinonime:
a plăti, a onora, a restitui o datorie, (familiar) a omorî, a ucide, a trimite pe lumea cealaltă, a suprima, a ierta, a absolvi de pedeapsă, a scuza, a grația, a disculpa.
Aclimatiza, verb Sinonime:
a (se) adapta, a (se) obişnui, a (se) acomoda; a (se) deprinde, a (se) familiariza, a se învăţa (cu ceva), a se iniția.
Act, substantiv neutru Sinonime:
document, atestat, zapis, hrisov, uric, faptă, acţiune, realizare, buletin, certificat, constatare, contract, convenție, proces-verbal, testament, protocol, tratat.
Acuza, verb Sinonime:
a învinui, a învinovăţi, a recrimina, a incrimina, a pune ceva pe seama cuiva, a ataca, a critica, a imputa, a inculpa, a taxa. Acuză, substantiv
Sinonime:
acuzare, acuzație, învinovățire, învinuire.
Adeveri, verb Sinonime:
a întări, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a proba, a garanta, a autentifica.
Adeverinţă, substantiv feminin Sinonime:
act, brevet, buletin, diplomă, garanție, probă, dovadă, act doveditor, certificat, atestat, înscris. Adeverința, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) adeveri.
Adunătură, substantiv feminin (depreciativ) Sinonime:
mulţime, grup, ceată, gloată, strânsură, bandă, clan.
Albeață, substantiv feminin
Sinonime:
(medicină) leucom, nefelion, noiță, pată pe ochi, pânză, (impropriu) cataractă, (învechit și regional) ceață, (Moldova și Transilvania) pohoială, (popular) apă-albă, (popular) perdea, (prin Transilvania și Banat) preveșteală, (regional) pieliță, (regional) pielușină, (regional) sclerotică; alb, albeală, alboare, căruntețe, (învechit) albie, (rar) albiciune, (rar) albime; (botanică) cerențel, punga-babei; (figurat) azur, claritate, lumină, orbire.
Albit (albită), adjectiv Sinonime:
cărunt, cenuşiu (la păr).
Altercaţie, substantiv feminin Sinonime:
ceartă, sfadă, bătaie, dispută, ciocnire, violenţă de limbaj, neînţelegere.
Ameţi, verb
Sinonime:
a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.
Amâna, verb Sinonime:
a nu face la timp, a lăsa la o parte, a păsui, a-şi lua un răgaz, a reporta, a întârzia (cu ceva).
Angelic (angelică), adjectiv Sinonime:
îngeresc, serafic, nobil, pur, nepătat, celest, inocent, sfânt.
Aniversa, verb Sinonime:
a comemora, a sărbători, a celebra.
Apăra, verb Sinonime:
a proteja, a feri, a ocroti, a păzi, a salvgarda; a (se) dezvinovăţi, a pleda (pentru a susţine ceva sau pe cineva).
Apel, substantiv neutru Sinonime:
chemare, strigare, solicitare, îndemn, cerere, rugăminte, invitație (la ceva), revendicare, somație.
Apela, verb
Sinonime:
a telefona; a cere, a adjura, a invoca, a solicita; a se adresa cuiva, a recurge la (ceva), a se folosi de (ceva sau cineva).
Aplecare, substantiv feminin Sinonime:
înclinare, plecare, încovoiere, îndoire, curbare, flexiune; (figurat) predispoziție, înclinaţie, aplicare, aptitudine, tragere (pentru ceva).
Aplicaţie, substantiv feminin
Sinonime:
aplicare, aptitudine, efort, execuție, funcție, înclinație, însușire, pasiune, predispoziție, punere în practică, râvnă, sârguinţă, silinţă, talent, vocație; cerere-tip, formular; întrebuințare, utilizare, uzaj; (informatică) logicial, program; (variantă) aplicațiune.
Aprofunda, verb Sinonime:
a adânci, a studia temeinic, a cerceta amănunţit, a pătrunde în miezul lucrurilor; a examina, a reflecta, a scruta.
Arest, substantiv neutru Sinonime:
carceră, închisoare, celulă, (familiar) răcoare, bulău, mititica, pârnaie.
Arman, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
cerc, rotocol, roată; arie, curte, ogradă.
Armată, substantiv feminin
Sinonime:
harmată, militărie, oaste, oștire, putere, serviciu militar, stagiu, unitate militară, (figurat) cârd, (figurat) ceată, (figurat) grămadă, (figurat) grup, (figurat) mulţime, (figurat) sabie, (ieşit din uz) armadie, (învechit și popular) ostășie, (învechit și regional) armadă, (învechit și regional) șirag, (învechit și regional) tabără, (învechit) armie, (învechit) ordie, (învechit) ostășime, (învechit) oștenie, (învechit) oștime, (învechit) silă, (învechit) soldăție, (învechit) tărie, (învechit) voinicie, (la plural) trupe, (popular și familiar) cătănie, (regional) miliție.
Arțăgos (arțăgoasă), adjectiv Sinonime:
certăreţ, gâlcevitor, bătăios, recalcitrant, irascibil, supărăcios, scandalagiu.
Asasina, verb Sinonime:
a omorî, a ucide, a suprima, a lichida, a trimite pe lumea cealaltă, a executa.
Asociaţie, substantiv feminin Sinonime:
societate, reuniune, grupare, întovărăşire; companie, agenție, cerc, clan, club, comitet, confederație, frăție, consorțiu, cooperativă, corporație.
Astru, substantiv masculin Sinonime:
stea, planetă, corp ceresc; asteroid, cometă, meteor.
Aşternut, substantiv neutru Sinonime:
culcuş, pat, saltea; ţol, covor, cergă. Aşternut, adjectiv
Sinonime:
pus.
Atesta, verb Sinonime:
a dovedi, a confirma, a demonstra, a pune în evidenţă, a certifica, a adeveri, a proba, a autentifica, a legaliza, a semna.
Autentic (autentică), adjectiv Sinonime:
real, veridic, verosimil, indiscutabil, indubitabil, netăgăduit, nefalsificat, adevărat, neîndoios, cert, sigur; original.
Ax, substantiv
Sinonime:
(tehnică) fus, osie; (anatomie) (ax cerebrospinal) sistem nervos central.
Axa, verb Sinonime:
a centra, a fixa, a echilibra; a se baza pe (ceva). Axă, substantiv
Sinonime:
(matematică) dreaptă orientată.
Azotat, substantiv masculin
Sinonime:
(chimie) nitrat; (azotat de amoniu) salpetru de Leuna; (azotat de argint) nitrat de argint, (popular) piatra-iadului; (azotat de calciu) nitrocalcit, salpetru de Norvegia; (azotat de celuloză) nitroceluloză; (azotat de potasiu) nitrat de potasiu, salpetru de India, (popular) silitră; (azotat de sodiu) nitrat de sodiu, salpetru de Chile. Azotat, adjectiv
Sinonime:
azotos.
Ăl, adjectiv demonstrativ Sinonime:
(popular) cel.
Ăla (ăia), pronume demonstrativ
Sinonime:
(popular) acela, cela.
Ălălalt, pronume demonstrativ Sinonime:
(popular) celălalt.
Ăstălalt, pronume demonstrativ Sinonime:
(popular) cestălalt.
Balamuc, substantiv neutru Sinonime:
ospiciu, casă de nebuni, spital de nebuni; (figurat) larmă, gălăgie, zgomot, tărăboi, ceartă; zăpăceală, dezordine; necaz, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste.
Balcon, substantiv neutru Sinonime:
cerdac, foişor, pridvor, terasă, belvedere; platformă, verandă, lojă, mezanin; (învechit) cafas.
Balenă, substantiv feminin
Sinonime:
belugă, cașalot, cetaceu, jubartă, megapter, orcă, (învechit) chit; fanon, (turcism învechit) balâcdiș; lamă, lamelă; (astronomie; articulat) (învechit) chitul.
Bandă, substantiv feminin Sinonime:
ceată, grup; (depreciativ) clică, şleahtă, camarilă, hoardă; taraf; banderolă; lizieră; peliculă; banner.
Barem, adverb
Sinonime:
cel puţin, încai, încaltea, măcar, (Transilvania) batăr; (variante) baremi, barim. Barem, conjuncție
Sinonime:
deși.
Baza, verb (reflexiv) Sinonime:
a se sprijini, a se rezema, a se propti; (figurat) a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se bizui, a conta (pe cineva sau pe ceva). Bază, substantiv feminin Sinonime:
temelie, fundament, fundație; temei, esenţă, valoare; origine, izvor, rădăcină, sorginte; armătură; piedestal, soclu.
Bătaie, substantiv feminin
Sinonime:
altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.
Becher, substantiv masculin (familiar) Sinonime:
burlac, neînsurat, celibatar.
Belvedere, substantiv neutru Sinonime:
foişor, pridvor, balcon, cerdac, terasă.
Beneficia, verb Sinonime:
a trage folos, a câştiga, a profita, a se alege cu ceva.
Beșteli, verb (familiar) Sinonime:
a admonesta, a certa, a dojeni, a mustra, a ocărî, a critica, a face observaţie, a ruşina, a înjosi, a umili.
Bodogăni, verb Sinonime:
a mormăi, a murmura, a muştrului, a bombăni, a bolborosi, a blodogori, a boscorodi, a dondăni, a gângăvi, a îndruga, (rar) a bogonisi; a cârti, a protesta, a reproşa, a mustra, a certa, a critica; a cicăli, a dăscăli, a bate la cap.
Bolid, substantiv masculin
Sinonime:
(astronomie) aerolit, asteroid, corp celest, meteor, meteorit, stea căzătoare; (la figurat) fuzee, mașină de curse, vehicul de mare viteză.
Boltă, substantiv feminin Sinonime:
firmament, cer; cupolă, boltitură, arc, arcadă, arcuire, gang; încovoiere, flexiune, curbură; (regional) prăvălie, dugheană, băcănie, bogasierie, magazin.
Bombăni, verb Sinonime:
a mormăi, a bodogăni, a boscorodi, a dondăni, a bolborosi, a bogonisi, a murmura; a cârti, a protesta, a mustra, a reproşa, a bate la cap, a certa, a critica.
Boscorodi, verb Sinonime:
a bolborosi, a murmura, a bombăni, a mormăi, a bodogăni, a dondăni, a îndruga; a mustra, a reproşa, a cicăli, a bate la cap, a certa, a critica.
Brăţară, substantiv feminin Sinonime:
podoabă; verigă, inel, cerc; mulură, ciubuc, brâu, bordură, chenar.
Brevet, substantiv neutru Sinonime:
certificat, diplomă, garanție, licenţă, patentă, titlu.
Brâu (brâie), substantiv neutru Sinonime:
cingătoare, curea, şerpar, centură, brâneţ, brâuleţ, cordon, (regional) bată (bete), (regional) brânaci; mijloc, talie, dungă, lanţ, şir; bordură, betelie, brână, chenar, mulură, ciubuc, brăţară.
Bruftuială, substantiv feminin (regional) Sinonime:
bătaie, ceartă, ocară, bruscheţe, bruscare, (familiar) mizerie, asprime, impoliteţe, mojicie, bădărănie, grosolănie, mitocănie.
Brumă, substantiv feminin Sinonime:
rouă îngheţată; (popular) chiciură, promoroacă; (rar) ceaţă, negură; (figurat) răceală, îngheţ.
Bucate, substantiv feminin plural (popular)
Sinonime:
alimente, bucăcioare, hrană, mâncăruri; cereale, grâne, recoltă, rod, produs.
Bucluc, substantiv neutru Sinonime:
neajuns, belea, încurcătură, necaz, daraveră, dandana, dănănaie; ceartă, conflict, neînţelegere, discordie, dispută, dezacord.
Buclucaș (buclucașă), adjectiv Sinonime:
cârcotaş, certăreţ, cârtitor, dificil, incomod, gâlcevitor, arţăgos, scandalagiu.
Buletin, substantiv neutru Sinonime:
adeverință, atestat, act de identitate, carte de identitate, certificat, dovadă, recipisă; comunicat, anunţ, înştiinţare; anuar, revistă, periodic, anale, hebdomadar, raport (periodic); cronică, jurnal, foaie, misivă, bilet.
Buluc, substantiv neutru Sinonime:
ceată, mulţime, grămadă, droaie, gloată, grup, pâlc. Buluc, adverb Sinonime:
cu grămada, cu droaia, grămadă, pe înghesuite; în masă, în număr mare.
Bumaşcă, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
bancnotă, carboavă, carboanţă, băncuţă; bilet de bancă, cec.
Bumb (bumbi), substantiv masculin (popular)
Sinonime:
ban, bulin, bumbșor, bumbușor, buton, cașetă, comprimat, glob, globuleț, nasture, pastilă, pilulă, tabletă, (botanică; regional) tufănică, (botanică; regional; la plural) pejmă, (popular) cercel (ca un buton), (regional) cheie, (variantă) bomb.
Bura, verb Sinonime:
a burniţa, a cerne, a ţârâi, a ţârcâi, a ploua mărunt. Bură, substantiv
Sinonime:
burniţă; chiciură, furtună, promoroacă, vifor, vijelie.
Buric, substantiv neutru Sinonime:
ombilic; (figurat) mijloc, centru; miez.
Burlac, substantiv masculin Sinonime:
celibatar, holtei, flăcău tomnatic, cavaler, june, singur, necăsătorit, (familiar) becher, (regional) praşcău. Burlac, substantiv (regional)
Sinonime:
butoi.
Burlan, substantiv neutru Sinonime:
tub; scoc, jgheab, uluc, (Transilvania) cetârnă.
Burlăcie, substantiv feminin
Sinonime:
celibat, holteie, văduvie, viduitate, (învechit) necăsătorie, (învechit) necăsnicie, (rar) burlăcărit.
Buşon, substantiv neutru Sinonime:
dop, capac, închidere, tampon; cep.
Ca, adverb Sinonime:
cum, după cum, precum, aşa cum, de exemplu, bunăoară; aproape, cam, aproximativ, circa, vreo. Ca, prepoziție Sinonime:
cât, la fel cu, în felul, decât, în calitate de, drept, în ce priveşte, cât priveşte, cu privire la. Ca, conjuncție Sinonime:
pentru ca, așa ca. Că, conjuncție Sinonime:
căci, fiindcă, deoarece, pentru că; încât, de, să; doar.
Calic (calică), adjectiv Sinonime:
sărac, oropsit, sărman, sărăntoc, cerşetor; zgârcit, avar, harpagon, zgârie-brânză, scump; egoist.
Calici, verb Sinonime:
a deveni calic; a sărăci, a da faliment, a se ruina, (învechit) a mofluzi; (reflexiv) a se zgârci, a se scumpi; (regional) a ologi, a schilăvi; (învechit) a cerşi, a cere.
Calicime, substantiv feminin Sinonime:
sărăcime; cerşetorime; (învechit) popor, oameni de rând.
Camarilă, substantiv feminin Sinonime:
clică, bandă, şleahtă, grup, ceată.
Canat, substantiv neutru Sinonime:
cercevea, pervaz.
Capitaliza, verb
Sinonime:
a transforma ceva în capital, a acumula capital; a aduna, a strânge, a concentra (resurse), a tezauriza.
Capitula, verb Sinonime:
a se preda, a se supune, (figurat) a ceda, a da înapoi, a se da învins.
Carceră, substantiv feminin Sinonime:
arest, închisoare, celulă.
Cat, substantiv neutru Sinonime:
etaj. Cât, prepoziție Sinonime:
ca, precum. Cât, conjuncție
Sinonime:
că, de, încât; ca, cum, precum; oricât; ci, ce, cum. Cât, adverb
Sinonime:
(popular) precât; ce. Cât, substantiv
Sinonime:
(matematică) (învechit) câtuitor, cuprinzător, cvoţient, petrecător.
Cavaler, substantiv masculin Sinonime:
nobil, aristocrat; ostaş, luptător; (om) generos, civilizat, nobil, amabil, binevoitor, binecrescut, leal, atent, politicos, onest; holtei, burlac, flăcău tomnatic, celibatar, june, (familiar) becher.
Căciuleală, substantiv feminin Sinonime:
ploconire, plecăciune, linguşire; milogire, insistenţă, cerere, cerşit.
Călăuzi, verb Sinonime:
a conduce, a îndruma, a povăţui, a învăţa, a ghida; (reflexiv) a se lua (după ceva), a se orienta, a urma.
Călugăr, substantiv masculin
Sinonime:
anahoret, anahorit, ascet, augustin, augustinian, benedictin, bonz, capucin, capuțin, carmelit, călugăraș, celestin, cenobit, chietist, cvietist, derviș, dominican, eremit, ermit, esicast, fachir, franciscan, frate, iacobin, iezovit, iezuit, jacobin, jezuit, lavriot, marabu, metocar, minorit, monah, murabit, novice, părinte, pusnic, pustnic, quietist, religios, schimnic, schimonah, schivnic, sehastru, sihastru, templier, trapist, (în Tibet, în Mongolia și la calmuci) lama, (învechit) arhondar.
Cămară, substantiv feminin Sinonime:
debara, (învechit) chelărie, celar; odaie, încăpere; (învechit) vistierie domnească.
Căprioară, substantiv feminin Sinonime:
ciută, cerboaică.
Căprior, substantiv masculin Sinonime:
cerb; bârnă.
Căptuși, verb Sinonime:
a acoperi, a izola; a îndesa, a tixi; (familiar) a pune mâna, a prinde, a căpui, a înşfăca; (reflexiv) a se alege cu ceva, a se căpătui, a obţine, a dobândi; (figurat) a bate, a snopi, a stâlci.
Cătuşă, substantiv feminin
Sinonime:
(la plural) fiare, lanţuri, (popular) obezi, verigi, zăvoare, (învechit) bente, piedici; tânjeluţă; japiţă; ancoră, chingă, cormană, pisică, răsturnătoare; (botanică) (regional) cebare.
Căuta, verb Sinonime:
a umbla după ceva, a cerceta, a scotoci, a cotrobăi, a se interesa (de ceva), a urmări; (reflexiv) a avea trecere, a avea preţ, a avea valoare, a se cere; a purta de grijă, a se îngriji, a se ocupa, a se interesa; a băga de seamă, a observa; a-şi da silinţa, a se strădui, a încerca; a se uita, a privi, a urmări cu ochii.
Chelfăneală, substantiv feminin (familiar) Sinonime:
bătaie, corecţie, frecuş, păruială, mustrare aspră, ceartă, ocară.
Chenar, substantiv neutru Sinonime:
margine, bordură; cadru, cercevea, ramă, pervaz.
Chestiona, verb Sinonime:
a întreba, a cere lămuriri, a cere răspuns, a pune întrebări, a interoga.
Cine, pronume Sinonime:
care, cel ce, acela care; fiecare, oricine, oricare.
Cingătoare, substantiv feminin Sinonime:
brâu, curea, centură, şerpar, (regional) betelie, cordon.
Cioban, substantiv masculin
Sinonime:
baci, bârcaci, berbecar, ciobănaș, ciobănel, mocan, oier, ovicultor, păstor, proprietar de oi, urdar, (învechit și regional) păcurar, (învechit și regional) scutar, (învechit și regional) stânar, (învechit) scutaș, (Maramureș și Transilvania) oieș, (popular) ceunar, (popular) mânător, (popular) mânzărar, (popular) stânaș, (popular) sterpar, (popular) strungar, (popular) strungăraș, (regional) bicher, (regional) cârlănar, (regional) câșlar, (regional) ciorâng, (regional) ciorung, (regional) mătricer, (regional) mielar, (regional) miorar, (regional) negrar, (regional) stânaci, (regional) strungaci, (regional) strungaș, (regional) țurlac, (regional) țuțuian, (regional) zărar, (Transilvania) boitar, (Transilvania) malac; (regional) bure, fedeleș, scafă, vas.
