Capitulare, substantiv
Sinonime: (militărie) cedare, predare, (învechit) închinare; renunţare.  

---

Abandon (abandonuri), substantiv neutru
Sinonime: abdicare, apostazie, capitulare, concesionare, oprire, părăsire, rejectare, lepădare, renunţare, resemnare.  Supunere, substantiv feminin
Sinonime: ascultare, aservire, capitulare, conformism, dependență, ipoteză, închinare, înrobire, obedienţă, presupunere, prezumție, prostituție, respect, robie, robire, smerenie, subjugare, subordonare, supoziție, (figurat) înfeudare, (figurat) îngenunchere.  Cedare, substantiv
Sinonime: renunţare, (figurat) capitulare.  Abațial, adjectiv
Sinonime: capitular, conventual, mănăstiresc, monahal, monastic.  Monastic, adjectiv
Sinonime: capitular, călugăresc, claustral, mănăstiresc, monahal, monahicesc.  Închinăciune, substantiv
Sinonime: adorare, adorație, aplecare, capitulare, compliment, consacrare, cult, devotament, închinare, mătanie, ofrandă, plecăciune, ploconeală, reverenţă, rugă, rugăciune, salut, subjugare, supunere, temenea, toast, (familiar, rar) selamlâc, (învechit și regional) ocinaș, (învechit) molitvă, (învechit) plecare, (învechit) rugare, (învechit) rugăminte, (regional) plocon, (turcism învechit) talâm.  Mănăstiresc, adjectiv
Sinonime: capitular, călugăresc, claustral, conventual, monahal, monahicesc, monastic, (învechit) monastiresc, (variantă) mânăstiresc.  Abdicație, substantiv (învechit)
Sinonime: abandon, abdicare, capitulare, demisie, desistare, renunțare, resignare, (variantă) abdicațiune.  Închinătură, substantiv (învechit)
Sinonime: adorare, adorație, capitulare, consacrare, devotament, închinare, rugă, rugăciune, subjugare, supunere.  Închinare, substantiv
Sinonime: acceptare, adorare, aplecare, aprobare, asfințit, capitulare, chefuire, consacrare, dedicare, dedicație, destinare, devotament, devotare, închinat, înclinare, ofertă, ofrandă, plecare, predare, prosternare, rugă, rugăciune, salutare, subjugare, supunere, toast, (învechit și regional) ocinaș, (învechit) adăpostire, (învechit) închinăciune, (învechit) închinătură, (învechit) lăsare prin testament, (învechit) molitvă, (învechit) odihnă, (învechit) renunțare la o slujbă, (învechit) rugare, (învechit) rugăminte, (rar) prosternație.  Renunţare, substantiv
Sinonime: abandon, abandonare, cedare, demisionare, dezertare, părăsire, (figurat) capitulare, (învechit) renunțiare, (învechit) repășire.