Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Cap
Cap, substantiv neutru
Sinonime: ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, glavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.  
Capă
Capă, substantiv feminin
Sinonime: pelerină scurtă.  
Capabil (capabilă)
Capabil (capabilă), adjectiv
Sinonime: apt, în stare, dotat, înzestrat, valoros, destoinic, priceput, îndemânatic, talentat.  
Capabilitate
Capabilitate, substantiv
Sinonime: abilitate, capacitate, posibilitate.  
Capac
Capac, substantiv neutru
Sinonime: acoperitoare, înveliș, crustă, carapace.  
Căpăcel
Căpăcel, substantiv
Sinonime: capac (mic), dopuleț, dopuș, dopușor, opercul.  
Căpăci
Căpăci, verb
Sinonime: a bate, a lovi, a pune la punct.  
Capacita
Capacita, verb
Sinonime: a câștiga adeziunea, a câștiga încrederea, a-și alătura pe cineva.  
Capacitanță
Capacitanță, substantiv
Sinonime: (fizică) capacitate electrică.  
Capacitare
Capacitare, substantiv
Sinonime: convingere, persuadare; învestire.  
Capacitate
Capacitate, substantiv feminin
Sinonime: forţă, tărie, posibilitate, putere; valoare, calitate; cuprindere, mărime, volum, întindere; aptitudine, pricepere, îndemânare, talent.  
Capacitativ
Capacitativ, adjectiv
Sinonime: (tehnică) capacitiv.  
Capacitor
Capacitor, substantiv
Sinonime: (tehnică) condensator.  
Căpară
Căpară, substantiv
Sinonime: acont, arvună, avans.

Căpăra, verb
Sinonime: a zgâria.  
Caparason
Caparason, substantiv
Sinonime: husă de ornament, armură de ornament; valtrap.  
Căpărî
Căpărî, verb (regional)
Sinonime: a aconta, a arvuni; a negocia, a plăti în avans.  
Căpăstru
Căpăstru, substantiv
Sinonime: (Transilvania) căpăţan; (tehnică) (regional) întinzător, strunea.  
Capăt (capete)
Capăt (capete), substantiv neutru
Sinonime: punct final, margine, extremitate, limită, cap, terminaţie; fragment, rămăşiţă, bucată; (capete de lege, locuțiune) articole.  
Căpăta
Căpăta, verb
Sinonime: a primi, a obţine; a dobândi, a câştiga.  
Căpătâi
Căpătâi, substantiv neutru
Sinonime: pernă; rost, situaţie, ocupaţie, îndeletnicire; sens, finalitate; capăt, cap, început, margine, sfârşit, extremitate.  
Căpăţan
Căpăţan, substantiv
Sinonime: căpăstru, căpeţea.  
Căpăţână
Căpăţână, substantiv feminin
Sinonime: cap, tigvă, hârcă.

Căpăţâna, substantiv articulat
Sinonime: (astronomie) Perseu.  
Căpăţânoasă
Căpăţânoasă, substantiv
Sinonime: (botanică) rostogol, scai, scaiete, tătarnică.  
Căpățânos (căpățânoasă)
Căpățânos (căpățânoasă), adjectiv
Sinonime: (depreciativ) încăpăţânat; greu de cap, prost, (jargon) capsoman.  
Căpătare
Căpătare, substantiv
Sinonime: primire, dobândire.  
Căpătui
Căpătui, verb
Sinonime: a reuşi (în viaţă), a avea un rost; a se îmbogăţi, a parveni; (familiar) a se căsători, a face o partidă.  
Căpătuială
Căpătuială, substantiv feminin
Sinonime: (depreciativ) îmbogăţire, parvenire; rost, situaţie, stare, avere; (familiar) căsătorie, partidă.  
Căpătuire
Căpătuire, substantiv
Sinonime: îmbogăţire; căsătorie.  
Căpătuit
Căpătuit, adjectiv
Sinonime: bogat, căsătorit, chivernisit, cununat, îmbogățit, înavuțit, înstărit, parvenit, pricopsit, (popular și depreciativ) ajuns, (popular) așezat, (popular) cu stare.

Căpătuit, substantiv (învechit)
Sinonime: căpătuială, căpătuire, parvenit, (popular) ajuns.  
Capaucă
Capaucă, substantiv (regional)
Sinonime: cățea de vânătoare, femelă (de copoi), (variantă) căpaucă.  
Căpcălan
Căpcălan, substantiv
Sinonime: captalan.  
Capcană
Capcană, substantiv feminin
Sinonime: cursă, prinsoare, laţ; (figurat) ademenire, atragere, ispitire, momire.  
Căpcăni
Căpcăni, verb
Sinonime: a prinde (în capcană).  
Căpcăun
Căpcăun, substantiv masculin
Sinonime: canibal, antropofag; (figurat) om rău, crud, sălbatic.  
Capelă
Capelă, substantiv feminin
Sinonime: bonetă, chipiu, şapcă; biserică, paraclis, templu, bazilică, lăcaş de cult, loc de închinăciune; orchestră, fanfară.  
Capelan
Capelan, substantiv masculin
Sinonime: preot, paracliser.  
Capelare
Capelare, substantiv
Sinonime: (marinărie) capelatură.  
Căpeleș
Căpeleș, substantiv
Sinonime: (regional) birău, fecior, flăcău.  
Capelmaistru
Capelmaistru, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: dirijor, şef de orchestră.  
Căpeneag
Căpeneag, substantiv neutru (regional)
Sinonime: haină lungă.  
Capeş
Capeş, adjectiv
Sinonime: încăpăţânat, îndărătnic, recalcitrant, refractar.  
Căpetar
Căpetar, substantiv (regional)
Sinonime: boiandroc, boiandruc, boiandrug, buiandrug, grindă, (regional) cosoroabă.  
Căpete
Căpete, substantiv (regional și învechit)
Sinonime: căpăț, căuș, gâf, mertic, vas.  
Căpeţel
Căpeţel, substantiv neutru
Sinonime: muc de lumânare; colac.  
Căpetenie
Căpetenie, substantiv feminin
Sinonime: conducător, cap, şef, ştab, bonz, boss, patron, comandant, (învechit) baş, bimbaşă; (învechit) căpitan.  
Căpia
Căpia, verb
Sinonime: a înnebuni, a se zăpăci, a se ţicni, a se scrânti, a-şi pierde minţile; a pierde măsura.  
Căpială
Căpială, substantiv
Sinonime: cenuroză; alienare, alienaţie, boală mintală, demenţă, nebunie, sminteală, smintire, ţicneală.  
Căpiat
Căpiat, adjectiv și substantiv
Sinonime: alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, ţicnit.  
Capie
Capie, substantiv
Sinonime: (boală parazitară) amețeală, căpială, căpiere, căpietură, cenuroză.  
Căpiere
Căpiere, substantiv
Sinonime: (boală parazitară) capie, căpială, cenuroză.  
Abandon (abandonuri)
Abandon (abandonuri), substantiv neutru
Sinonime: abdicare, apostazie, capitulare, concesionare, oprire, părăsire, rejectare, lepădare, renunţare, resemnare.  
Abandona
Abandona, verb
Sinonime: a părăsi, a renunţa, a lepăda; a abdica, a capitula, a ceda, a înceta, a declara forfait, a demisiona, a dezerta, a îngropa, a neglija, a se debarasa, a se da bătut, a se retrage.  
Abdica
Abdica, verb
Sinonime: a abandona, a capitula, a ceda, a demisiona, a părăsi (o funcție înaltă), a renunța, a se coborî din scaun, (figurat) a se resemna, (învechit și figurat) a coborî, (învechit și figurat) a se resigna, (învechit) a paretisi, (învechit) a se prosti.  
Abil (abilă)
Abil (abilă), adjectiv
Sinonime: agil, capabil, competent, descurcăreț, destoinic, deștept, dibaci, dotat, emerit, fin, ingenios, iscusit, isteț, îndemânatic, meșter, priceput, subtil, șiret, șmecher, viclean, (familiar și figurat) breaz, (învechit și regional) pricopsit, (învechit) lest, (învechit) meșteșugareț, (învechit) practic, (popular) mehenghi, (prin Transilvania) prinzaci.  
Absorbi
Absorbi, verb
Sinonime: a acapara, a anexa, a aspira, a asimila, a suge, a încorpora, a îngloba, a înghiţi, a inhala, a îngurgita, a lua, a digera; (figurat) a preocupa, a captiva, a capta, a atrage.  
Acumula
Acumula, verb
Sinonime: a aduna, a strânge, a concentra, a înmagazina, a capitaliza, a colecționa, a stoca, a economisi, a tezauriza.  
Aerian (aeriană)
Aerian (aeriană), adjectiv
Sinonime: aflat în aer, supraterestru; (figurat) transparent, diafan, vaporos, cu capul în nori.  
Agasa
Agasa, verb
Sinonime: a irita, a enerva, a indispune, a bate la cap, a supăra, a tachina, a necăji.  
Albie
Albie, substantiv feminin
Sinonime: covată, copaie, troacă, moldă, căpistere, postavă; matcă (a unui râu), curs, făgaş.  
Alienaţie
Alienație, substantiv feminin
Sinonime: abalienare, alienare (mintală), arierație, boală mintală, cretinism, debilitate mintală, demență, folie, nebunie, prosteală, sminteală, smintire, țicneală, (familiar) căpială, (figurat) rătăcire, (figurat) scrânteală, (figurat) țăcăneală, (învechit și regional) smintă, (juridic) alienare, (juridic) înstrăinare, (Moldova) zăluzeală, (Moldova) zăluzie, (Moldova) zărgheală, (Moldova) zărghenie, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș și Banat) bolânzie, (variantă) alienațiune.  
Amăgeală
Amăgeală, substantiv feminin
Sinonime: amăgire, momeală, viclenie, minciună, șiretlic, capcană.  
Ambițios (ambițioasă)
Ambițios (ambițioasă), adjectiv
Sinonime: orgolios, mândru, încăpăţânat, căpos, îndrăzneț, pretențios, temerar.  
Apt (aptă)
Apt (aptă), adjectiv
Sinonime: potrivit, bun, util, capabil, în stare de (ceva), adecvat, corespunzător, dotat, competent.  
Aptitudine
Aptitudine, substantiv feminin
Sinonime: înclinare, talent, predispoziţie, însuşire, destoinicie, înclinaţie, capacitate, competență, facultate, calificare.  
Arcui
Arcui, verb
Sinonime: a încovoia, a îndoi, a bolti; a căpăta formă de arc; a se curba.  
Astupuş
Astupuş, substantiv neutru
Sinonime: dop, capac, astupătoare, bușon; tampon.  
Avere
Avere, substantiv feminin
Sinonime: abundență, avuţie, bogăţie, resurse, proprietate, fonduri, bani, capital, patrimoniu, bunuri, lux, comoară, posesiune, căpătuială; situație, stare.  
Avut (avută)
Avut (avută), adjectiv
Sinonime: bogat, înstărit, cu avere, cu stare, cu bani, cu cheag, căpătuit, realizat.  
Avuţie
Avuţie, substantiv feminin
Sinonime: avere, bogăţie, fonduri, proprietate, patrimoniu, capital, bunuri.  
Ban
Ban, substantiv masculin
Sinonime: monedă, gologan, para, băncuţă, firfirică; (la plural) parale, avere, capital, resurse.  
Bazilică
Bazilică, substantiv feminin
Sinonime: biserică, templu, capelă, lăcaş de cult, catedrală, monument, sanctuar.  
Bănet
Bănet, substantiv neutru
Sinonime: bani mulţi, parale cu ocaua, averi, capital.  
Bănuţ (bănuţi)
Bănuţ (bănuţi), substantiv masculin
Sinonime: ban, gologan, para, băncuţă, firfirică; (la plural) parale, avere, capital, resurse, parai, bănişor; disc embrionar; (botanică) părăluţă, (regional la plural) bănuţei, (la plural) bănuţele, bumbuşor, butculiţă, fruşiţă, mărgărită, păscuţă, (la plural) rotoţele, scânteioară, scânteiuţă, floare-frumoasă, (la plural) floricele-frumoase.  
Bezmetic (bezmetică)
Bezmetic (bezmetică), adjectiv
Sinonime: zăpăcit, aiurit, şui, năuc, capiu, împrăştiat, fără căpătâi, nebun.  
Bimbaşă (bimbași)
Bimbaşă (bimbași), substantiv masculin (învechit)
Sinonime: colonel (în armata turcă); comandant, căpetenie, conducător, cap, şef, ştab; boss, patron; (variantă) bimpașă.  
Birui
Birui, verb
Sinonime: a învinge, a câștiga, a triumfa, a izbândi, a obţine victoria, a supune, a răpune, a înfrânge, a zdrobi, a nimici, a copleşi; a răzbi, a răzbate, a ieşi la liman, a izbuti, a scoate la capăt.  
Biserică
Biserică, substantiv feminin
Sinonime: lăcaş de închinăciune, templu, bazilică, catedrală, lăcaş de cult, capelă, paraclis; sanctuar; credință, religie.  
Bâhli
Bâhli, verb (Moldova)
Sinonime: a se strica, a se altera, a se cloci, a se împuţi, a se strica, a se băhni; a căpăta miros greu.  
Bâzdic
Bâzdic, substantiv neutru (familiar)
Sinonime: toană, moft, capriciu; istericale, nazuri; fandoseală, (familiar) boală.  
Bâzâi
Bâzâi, verb
Sinonime: a zumzăi, a zuzăi, a zbârnâi, a ţârâi, a cârti, a protesta; a plânge, a scânci, a se smiorcăi, a se sclifosi; (familiar) a sâcâi, a necăji, a zgândări, a cicăli, a dăscăli, a bate la cap.  
Boală
Boală, substantiv feminin
Sinonime: afecţiune, tulburare, suferinţă, maladie, betegie, beteşug, betejeală; (familiar) dorinţă, toană, capriciu, pasiune; (familiar) ciudă, necaz, pornire, pică, invidie, gelozie.  
Bodogăni
Bodogăni, verb
Sinonime: a mormăi, a murmura, a muştrului, a bombăni, a bolborosi, a blodogori, a boscorodi, a dondăni, a gângăvi, a îndruga, (rar) a bogonisi; a cârti, a protesta, a reproşa, a mustra, a certa, a critica; a cicăli, a dăscăli, a bate la cap.  
Bogăţie
Bogăţie, substantiv feminin
Sinonime: avere, avuţie, bunăstare, belşug, lux, prosperitate, comoară, tezaur, abundenţă, îmbelşugare, opulență, prisos, (regional) blagă, berechet; capital.  
Bombăni
Bombăni, verb
Sinonime: a mormăi, a bodogăni, a boscorodi, a dondăni, a bolborosi, a bogonisi, a murmura; a cârti, a protesta, a mustra, a reproşa, a bate la cap, a certa, a critica.  
Bonetă
Bonetă, substantiv feminin
Sinonime: acoperământ, baretă, bonet, bonețică, calotă, capișon, caschetă, căciuliță, chipiu (fără cozoroc), coiffure, panama, pălărie, scufie, șapcă (fără cozoroc), tichie, tocă, turban; (marinărie) velă ajutătoare.  
Bonz
Bonz, substantiv masculin
Sinonime: budist, cap, călugăr (budist), căpetenie, conducător, lider, mandarin, om influent, personaj de vază, preot (budist), şef, ştab.  
Boscorodi
Boscorodi, verb
Sinonime: a bolborosi, a murmura, a bombăni, a mormăi, a bodogăni, a dondăni, a îndruga; a mustra, a reproşa, a cicăli, a bate la cap, a certa, a critica.  
Bostan
Bostan, substantiv masculin (regional)
Sinonime: dovleac, (Banat) ludai; (depreciativ) scăfârlie, cap; pepene verde, harbuz, lubeniţă.  
Brambura
Brambura, adverb (familiar)
Sinonime: fără rost, fără căpătâi, fără noimă, alandala, aiurea.  
Brezaie
Brezaie, substantiv feminin (regional)
Sinonime: capră (personaj mascat); paparudă.  
Brâncă (brânci)
Brâncă (brânci), substantiv feminin
Sinonime: (regional) gheară, labă, mână; anghină, (boală contagioasă) erizipel, orbalț; (botanică) buberic, căpriţă, cornul-salcei, guşterariţă, guşteriţă, iarba-porcului, iarbă grasă, iarbă-sărată, mătură-roşie, sărătură-roşie, săricică, sărigea, soloneţ, zămoşiţă, (brânca-ursului) crucea-pământului, (rar) salicornie, (regional) brâncariţă; (variantă, substantiv masculin) brânci.  
Brodi
Brodi, verb
Sinonime: a o nimeri, a o găsi; a izbuti, a o scoate la capăt, a ieşi din încurcătură; (reflexiv) a se întâmpla, a se găsi întâmplător, a se nimeri, a fi de faţă; a pune la cale (ceva), a aranja, a urzi, a potrivi.  
Brusture (brusturi)
Brusture (brusturi), substantiv masculin
Sinonime: (botanică) lipan, (regional) captalan, lumânare, lumânărică, (prin Banat) lapuc; (brusturul-caprei) cinsteţ, lăptucul-oii; (brusturul-oii) lăptucul-oii.  
Bulin
Bulin, substantiv neutru
Sinonime: cașetă, capsulă, pastilă, pilulă, (familiar) boambă.  
Bun (bună)
Bun (bună), adjectiv
Sinonime: cumsecade, binevoitor, generos, amabil, de inimă; de treabă; blând, prietenos, îngăduitor, blajin, calm, paşnic, potolit, liniştit, cuminte, ascultător, cuviincios; agreabil, plăcut, satisfăcător, convenabil, util, binevenit, de preţ, potrivit, corespunzător, apt; înzestrat, destoinic, iscusit, capabil, dibaci, abil, vrednic; valabil, nealterat, nescăzut, neuzat, în circulaţie.  
Buşon
Buşon, substantiv neutru
Sinonime: dop, capac, închidere, tampon; cep.  
Buză
Buză, substantiv feminin (figurat)
Sinonime: margine, limită, capăt, terminaţie; ascuţiş, tăiş, lamă; culme, geană, vârf, pisc, creastă.

Buza, verb
Sinonime: a olări, a teşi.  
Cafeniu (cafenie)
Cafeniu (cafenie), adjectiv
Sinonime: maroniu, castaniu, şaten, căprui; maro, (popular) căcăniu.  
Calculat (calculată)
Calculat (calculată), adjectiv
Sinonime: socotit, măsurat; aranjat, premeditat, plănuit; cu judecată, chibzuit, prevăzător, cu cap, cumpănit, cumpătat, echilibrat, înfrânat, moderat, ponderat.  
Cant
Cant, substantiv neutru
Sinonime: muchie, colț, margine ascuțită.

Cânt, substantiv neutru
Sinonime: cântare, cântat, cântec, glas, melodie, (popular) viers; canto; (literatură) (învechit) cap.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/
Store




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
...