Căsca, verb Sinonime:
a deschide, a desface, a crăpa. Cască, substantiv
Sinonime:
acoperământ, caschetă, coif, coiffure.
Cască-gură, substantiv
Sinonime:
gură-cască, gură-căscată, (popular) căscăund.
Cascadă, substantiv feminin Sinonime:
cataractă, cădere de apă; prăvălire, torent, avalanșă.
Cascadorie, substantiv
Sinonime:
acrobație, cascadă, cascadorism.
Cascadorism, substantiv
Sinonime:
cascadorie.
Căscăli, verb (regional)
Sinonime:
a căsca. Cășcăli, verb (regional)
Sinonime:
a cârpăci, a rafistola.
Căscare, substantiv
Sinonime:
deschidere, holbare.
Căscări, verb
Sinonime:
(rar) a căsca.
Căscat, substantiv
Sinonime:
bleg, căscăund, gură-cască, nătăflete, nătăfleț; căscare, căscătură, deschidere.
Căscat (căscată), adjectiv
Sinonime:
(familiar) holbat, mirat, nătăfleţ, neatent, prost, uimit, uituc, zăbăuc, zăpăcit, zgâit; deschis, crăpat, desfăcut, răscrăcănat.
Căscătură, substantiv feminin Sinonime:
căscat; deschizătură, crăpătură, ruptură, spărtură.
Căscău, substantiv (învechit)
Sinonime:
bleg, gură-cască, prost.
Căscăui, substantiv (regional)
Sinonime:
zăpăcit, zevzec.
Căscăun, substantiv
Sinonime:
aiurit, căscăund, zăpăcit.
Căscăund (căscăundă), adjectiv Sinonime:
zăpăcit, neatent, uituc, gură-cască, zăbăuc, nătăfleţ, prost.
Bleojdi, verb Sinonime:
a deschide larg (ochii), a căsca (ochii), a zgâi, a holba, a boldi, a bulbuca, a boboşi; a se blegi, a se moleşi, a se ramoli, a se boşorogi, a îmbătrâni.
Bulbuca, verb Sinonime:
a holba, a bleojdi, a căsca, a zgâi, a boldi, a boboși, a face ochii mari; a face bulbuci, a face clăbuci, a se preface în clăbuci (în băşici).
Cataractă (cataracte), substantiv feminin
Sinonime:
cascadă, cădere de apă, torent, (rar) niagară; (medicină) albeaţă, (popular) perdea, apă-albă, (Moldova şi Transilvania) pohoială.
Cădere, substantiv feminin
Sinonime:
picare, căzătură, prăbuşire, dărâmare, năruire, prăvălire, răsturnare; (geografie) (cădere de apă) cascadă; scăpare, lăsare, dispariţie; eşec, insucces, nereuşită, (livresc) fiasco, chix; (figurat) calitate, competenţă, capacitate, pricepere, drept.
Chiorî, verb Sinonime:
a orbi; (reflexiv) a se uita cu atenţie, a se holba, a căsca ochii.
Crăpătură, substantiv feminin
Sinonime:
căscătură, ciobitură, ciocnitură, crachelură, crăpare, crăpăturică, crestătură, crevasă, deschizătură, despicătură, diaclază, fantă, fisură, gaură, gelivură, incizură, întredeschidere, întredeschizătură, lezardă, plesnitură, riz, ruptură, săpătură, scizură, spărtură, spintecătură, tăietură, (învechit) spărgătură, (învechit) spărsătură, (regional) hârtop, (regional) pleasnă, (regional) ștezură, (variantă) crepătură.
Deschide, verb
Sinonime:
a căsca, a crăpa, a descuia, a destupa, a dezlipi, a înflori, a însenina, a plesni, a (se) desface, a (se) despica, a sparge; a inaugura, a debuta, a vernisa.
Deschidere, substantiv feminin
Sinonime:
acces, breșă, ieșire, intrare, spaţiu, perspectivă, despicătură, crăpătură, desfacere, descuiere, căscare, căscat, destupare, spargere, crăpare, despicare, plesnire, deschizătură, deșirare, orificiu, gaură, distanță, ecart, ecartament, descoperire; (deschidere geologică) afloriment; exordiu, inaugurare, începere, preliminar; acceptare, receptivitate, toleranță. Deșchidere, substantiv
Sinonime:
(popular) deschidere.
Deschis, adverb
Sinonime:
făţiş, (figurat) sincer, leal, onest, franc. Deschis, adjectiv
Sinonime:
cinstit, comunicativ, expansiv, neprefăcut, prietenos, receptiv, sincer, sociabil, volubil; desfăcut, descuiat, căscat, destupat, neacoperit; (medicină) necicatrizat, nevindecat, sângerând, viu; crăpat, plesnit, înflorit; făţiş.
Desface, verb
Sinonime:
a descompune, a desprinde, a dezangrena, a separa, a izola; a vinde, a face negoţ, a oferi; a anula, a contramanda, a desfiinţa, a despături, a dezdoi, (învechit) a răspica, a desfăşura, a dezlega, a despleti, a degaja, a elibera, a libera, a scoate, (învechit şi popular) a slobozi, a dezlipi, a întinde, a răsfira, a căsca, a crăpa, a (se) deschide, a se despica, a plesni, a rupe, a rezilia.
Distrat (distrată), adjectiv
Sinonime:
neatent, absorbit, pierdut, absent, dus de gânduri, (Moldova) uitit, (figurat) căscat, împrăştiat.
Duruitoare, substantiv feminin
Sinonime:
cascadă, cataractă, cădere de apă.
Gură, substantiv feminin
Sinonime:
afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.
Holba, verb Sinonime:
a căsca ochii, a zgâi, a face ochii mari, a bleojdi, a boldi.
Neatent (neatentă), adjectiv
Sinonime:
absent, adormit, distrat, dus pe gânduri, (figurat) căscat, (figurat) împrăștiat, (Moldova) uitit.
Parmezan, substantiv neutru Sinonime:
caşcaval.
Urlătoare, substantiv feminin Sinonime:
cascadă.
Zgâi, verb Sinonime:
a căsca, a holba.
Absent (absentă), adjectiv
Sinonime:
inexistent, lipsă, pierdut, plecat, (Moldova) uitit; (figurat) căscat, distrat, indiferent, împrăștiat, neatent, preocupat.
Acrobat, substantiv
Sinonime:
(învechit) săritor, baladin, cascador, echilibrist, funambul, jongler, saltimbanc, trapezist, voltijor.
Burău, substantiv
Sinonime:
cascadă, cataractă, cădere de apă.
Cuglă, substantiv
Sinonime:
popic, cheglă; bilă; (învechit) cască militară, coif, ceacău, chivără.
Deschizătură, substantiv
Sinonime:
deschidere, ecart, gaură, orificiu, (livresc) apertură, (Moldova) bortă, căscătură, spărtură.
Povornitoare, substantiv
Sinonime:
cascadă, cataractă, cădere de apă.
Șuşoi, substantiv
Sinonime:
puhoi, şuvoi, torent; (regional) cască militară.
Coif, substantiv
Sinonime:
acoperământ, cască, caschetă de hârtie.
Caschetă, substantiv
Sinonime:
acoperământ, beret, beretă, cască, coiffure, șapcă.
Coiffure, substantiv
Sinonime:
(franțuzism) beret, beretă, bonet, bonetă, calotă, cască, caschetă, pălărie, perucă, tocă, turban.
Prinde-muște, substantiv
Sinonime:
(popular) cască-gură, gură-cască, haimana, vagabond.
Zgăura, verb
Sinonime:
a (se) adânci, a (se) afunda, a (se) bulbuca, a căsca, a (se) cufunda, a deschide tare, a (se) holba, a (se) înfunda, a (se) mări, a (se) umfla, a (se) zgâi.
Zgâire, substantiv
Sinonime:
căscare, holbare, zgâit.
Zgâit, adjectiv
Sinonime:
bulbucat, căscat, holbat. Zgâit, substantiv
Sinonime:
bulbucare, căscare, holbare.
Morion, substantiv
Sinonime:
bufon; armură de cap, cască, coif; cuarț.
Holbat, adjectiv
Sinonime:
bleojdit, boboșit, bolboșat, boldit, bulbucat, căscat, mare, mărit, umflat, zgâit, (popular și familiar) belit, (popular) boboșat, (rar) bălăbănos, (regional) măciuliat.
Holbare, substantiv
Sinonime:
bleojdire, boldire, bulbucare, căscare, mărire, umflare, zgâire, zgâit, (popular și familiar) belire, (popular) boboșare.
Boldire, substantiv
Sinonime:
bulbucare, căscare, holbare, mărire, umflare, zgâire, zgâit.
Boldi, verb
Sinonime:
(regional) a ghionti, a îmboldi, a împinge, a îndemna; a aținti, a bulbuca, a căsca, a holba, a mări, a privi cu încordare, a se uita țintă, a umfla, a zgâi (ochii).
Învoalbe, verb
Sinonime:
(învechit) a căsca, a crește, a găti firele pentru năvădit, a holba, a i se apleca, a încărna, a înfășura, a învăli, a o face val, a se deforma, a se dezvolta, a se înspița, a se întoarce roată, a se învârteji, a se învârti (pe loc), a se învolbura, a se opri repede, a suci caierul, a-i veni să râgâie, a-i veni să verse.
Vâjoi, substantiv (regional)
Sinonime:
cascadă, șiroi, șuvoi, torent, viitură; avalanșă, lavină.
Întredeschis, adjectiv
Sinonime:
căscat, crăpat, deschis incomplet, deschis pe jumătate, semideschis, semiînchis, (despre ochi) mijit.
Brânză, substantiv
Sinonime:
brie, camambert, camembert, cantal, caș, cașcaval, chester, edam, gorgonzola, parmezan, roquefort, șvaițăr, telemea, urdă, (regional) geculete; (figurat) procopseală, treabă.
Săritoare, substantiv
Sinonime:
cascadă, cataractă, cădere de apă, obstacol, pârleaz, ruptură de teren.
Belit, adjectiv
Sinonime:
bulbucat, căscat, exoftalmic, holbat, jupuit, mare, mărit, umflat, zgâit, (figurat) jigărit, (figurat) prăpădit. Belit, substantiv
Sinonime:
belire, holbare, julire, jupuire, mârțoagă, rânjire, (figurat) jefuire.
Belire, substantiv
Sinonime:
belit, bulbucare, căscare, decojire, holbare, julire, jupuială, jupuire, jupuit, mărire, rânjire, umflare, zgâire, zgâit, (figurat) jefuire.
Pişătoare, substantiv (învechit)
Sinonime:
(regional) must, mustăreață, musteală, pișălău; (regional) bășica udului (la porc); (regional) cascadă mică.
Mărire, substantiv
Sinonime:
amplificare, amploare, apoteoză, aroganță, augmentare, autoritate, binecuvântare, bulbucare, căscare, cârmuitor, cinste, cinstire, conducător, creștere, demnitar, demnitate, dezvoltare, dilatare, dimensiune, domnie, elogiere, elogiu, exaltare, extensiune, extindere, faimă, fală, fruntaș, fudulie, glorie, glorificare, grandoare, holbare, infatuare, intensificare, înălțime, înfumurare, îngâmfare, înmulțire, întărire, întețire, laudă, lărgire, lăudare, maiestate, majorare, măreție, mărit, măsură, multiplicare, omagiu, orgoliu, potențare, preamărire, preaslăvire, proporție, proslăvire, punct culminant, putere, rang, ridicare, rotunjire, scumpire, semeție, slavă, slăvire, splendoare, sporire, strălucire, suire, tărie, trufie, umflare, urcare, vanitate, zgâire, zgâit, (învechit) atotputernicie, (învechit) mărie, (învechit) mărime, (învechit) mândrie, (învechit) pohfală, (învechit) pohvalenie, (învechit) prealăudare, (învechit) preaslăvie, (învechit) sărbătorire, (popular și familiar) belire, (popular și familiar) bleojdire, (popular) boboșare, (popular) boldire, (regional) măreață. Mărire, interjecție
Sinonime:
osana, slavă.
Cichiacă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
cască de protecție.
Acrobație, substantiv
Sinonime:
cascadă, echilibrism, escamotaj, salt periculos, voltijă.
Bolboșat, adjectiv
Sinonime:
bolboroșat, bulbucat, căscat, holbat, mare, mărit, umflat, zgâit, (regional) boboșit, (regional) bolboiat.
Măciuliat, adjectiv (regional)
Sinonime:
bulbucat, căscat, cu măciulie, holbat, mare, mărit, umflat, zgâit, (regional) boldit, (variantă) măciulat.
Bălăbănos, adjectiv
Sinonime:
bolboșat, bulbucat, căscat, holbat, mare, mărit, umflat, zgâit.
Fușărit, adjectiv (regional)
Sinonime:
căputat, cârpăcit, rasolit, (învechit și popular) îngălat, (regional) cășcălit, (regional) înciocălat, (variantă) fușerit.
Burăitoare, substantiv (regional)
Sinonime:
cascadă.
Durăitoare, substantiv (regional)
Sinonime:
cascadă, cataractă, durăitură; clămpănitoare, hârâitoare, jucărie, sbârnăitoare, scârțâitoare; (variantă) duruitoare.
Boboșa, verb (popular)
Sinonime:
a (se) bulbuca, a (se) căsca, a (se) holba, a (se) mări, a (se) umfla, a (se) zgâi.
Țurăială, substantiv (regional)
Sinonime:
cascadă, (regional) țuruială.
Țuruitoare, substantiv (regional)
Sinonime:
cascadă mică, pârâiaș, pârâu, (regional) țuruiș, (variantă) țurăietoare, (variantă) țurăitoare.
Țuruiș, substantiv (regional)
Sinonime:
cascadă mică, izvor, (regional) țuruitoare.
Răscrăcănat, adjectiv
Sinonime:
căscat, crăcănat, crăcit, răcătănat, răscăcănat, răscăcărat, răscrăcărat, (figurat) răsfirat, (regional) răscrăcit.
