Căra, verb Sinonime:
a duce, a transporta; (reflexiv) a se duce, a pleca, a se cărăbăni, a o şterge, a-și lua tălpăşiţa. Câră, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) (regional) sacagiţă, sfârlă, (prin Bucovina) sacăucă, (prin Moldova) smorlă; zvârlugă.
Carabă, substantiv
Sinonime:
(regional) fluier, tub de cimpoi; femur, picior; clanță, cotoroanță; (argou) palmă.
Caraban, substantiv masculin Sinonime:
nasicorn.
Cărăbăni, verb Sinonime:
(familiar) a da, a bate, a lovi; (reflexiv) a pleca, a se duce; a se căra, a o şterge, a-și lua tălpăşiţa.
Carabaş, substantiv
Sinonime:
pescar; (carabaş-de-mare) martin-mare, pescar-de-mare, pescar-mare.
Cărăbaş-comun, substantiv
Sinonime:
martin, pescar-râzător, pescăruş.
Carabaş-de-mare, substantiv
Sinonime:
martin-mare, pescar-de-mare, pescar-mare.
Carabină, substantiv feminin Sinonime:
puşcă, armă.
Carabinier, substantiv
Sinonime:
jandarm, soldat.
Carabinieră, substantiv
Sinonime:
carabină, verigă metalică cu clapetă.
Cărăbuş (cărăbuși), substantiv masculin
Sinonime:
(entomologie) (regional) bondar, vruh, gândac-de-mai, (prin Muntenia) găinuşă, (Transilvania) gongălău; (cărăbuş-de-hrişcă) cărăbuşel, hrişcar, gândac-de-hrişcă; (cărăbuş-verde) gândac-de-trandafir, ileană.
Cărăbuşel, substantiv
Sinonime:
(entomologie) hrişcar, cărăbuş-de-hrişcă, gândac-de-hrişcă.
Caracă, substantiv
Sinonime:
navă (cu vele).
Caracal, substantiv
Sinonime:
(zoologie) linx, pisică sălbatică, râs, (învechit) caracolac, (învechit) caraculac, (variantă) carachiul.
Carachiul, substantiv
Sinonime:
caracal, caracul.
Caracter, substantiv neutru Sinonime:
fire, natură, fel de a fi, comportare, comportament, eu; semn grafic.
Caracterial, adjectiv
Sinonime:
atrabilar, capricios, caracterologic, coleric, inadaptat, instabil, irascibil, iritabil, nervos, susceptibil, temperamental.
Caracteristic (caracteristică), adjectiv Sinonime:
specific, distinctiv, propriu, definitoriu, caracterizant.
Caracteristică, substantiv feminin Sinonime:
trăsătură, notă distinctivă, specificitate, proprietate, particularitate.
Caracteriza, verb Sinonime:
a determina, a defini, a încadra; a descrie, a analiza, a înfăţişa.
Caracterizant, adjectiv
Sinonime:
caracteristic, caracterizator.
Caracterizare, substantiv
Sinonime:
caracterizat, definire, descriere, individualizare.
Caracterizat, adjectiv
Sinonime:
definit, determinat, precizat. Caracterizat, substantiv
Sinonime:
caracterizare.
Caracterizator, adjectiv
Sinonime:
caracterizant, specific.
Caracterologic, adjectiv
Sinonime:
caracterial.
Caracterologie, substantiv
Sinonime:
clasificație, etologie, psihologie, studiul caracterelor.
Caracudă, substantiv feminin
Sinonime:
albitură, baboiaș, caras, mărunțiș, pește-țigănesc, plevușcă, (rar) plevuică, (regional) chisoagă, (regional) obleț, (regional) pleviță, (regional) sorean; (argou) pantofi; (figurat) persoană fără valoare.
Caraculac, substantiv (învechit)
Sinonime:
(zoologie) linx, pisică sălbatică, râs, (variantă) caracolac.
Carafă, substantiv
Sinonime:
(regional) șip, (variantă) garafă.
Caraftă, substantiv
Sinonime:
(parte a războiului de țesut) cioacă.
Caragaţă, substantiv feminin Sinonime:
coţofană, ţarcă.
Caraghios (caraghioasă), adjectiv Sinonime:
burlesc, comic, hazliu, glumeţ; ridicol, hilar, neserios.
Caraghioslâc, substantiv neutru Sinonime:
glumă, haz, comicărie, mascaradă, bufonerie, comedie.
Caraghioz, substantiv
Sinonime:
bufon, măscărici, paiaţă.
Cârâi, verb Sinonime:
(figurat) a cicăli, a bate capul, a plictisi; (reflexiv) a se certa, a se gâlcevi, a se sfădi, a se cârcoti.
Cârâială, substantiv
Sinonime:
cărâitură, cârâire, cârâit; (figurat) cârtire, ceartă, ciondăneală, ciorovăială.
Cârâie, substantiv (popular)
Sinonime:
dâră, dungă (de sudoare); jeg, murdărie.
Cârâit, substantiv
Sinonime:
cârâială.
Cârâitură, substantiv
Sinonime:
cârâială.
Carăm, substantiv (regional)
Sinonime:
carâmb, drug, (regional) carem.
Caramangi, verb (învechit)
Sinonime:
a buzunări.
Carâmb, substantiv
Sinonime:
tureatcă, (regional) tureac, (prin Muntenia şi Oltenia) saftian; (tehnică) (regional) draghină, drăghinar, drug, loitret, sulete, (Transilvania şi prin Banat) sul; (regional) margine, mărginar; loitră.
Carambol, substantiv neutru Sinonime:
tamponare, ciocnire, izbire, izbitură; (figurat) încurcătură, zăpăceală, aiureală, harababură.
Carambola, verb
Sinonime:
(la biliard) a face carambolaj, a reuși o lovitură dublă; (familiar) a ciocni, a lovi.
Carambolaj, substantiv
Sinonime:
carambol, carambolaș, (învechit) carambolagiu.
Caramea, substantiv
Sinonime:
caramelă.
Caramel, substantiv neutru
Sinonime:
zahăr ars.
Caramelă, substantiv
Sinonime:
(bomboană) caramea; (regional) epidemie.
Cărămidă, substantiv
Sinonime:
(Transilvania şi Maramureș) teglă.
Cărămidar, substantiv
Sinonime:
(Transilvania şi Maramureș) teglar.
Accidenta, verb
Sinonime:
a avaria, a carambola, a deteriora, a răni, a suferi un accident, a vătăma; (muzică) a varia.
Alcătuitor (alcătuitoare), adjectiv
Sinonime:
caracteristic, component, constituant, constituent, constitutiv, formativ, structural, (învechit și regional) alcătuitoriu, (învechit) compozant, (învechit) compunător, (învechit) plăsmuitor.
Bătaie, substantiv feminin
Sinonime:
altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.
Bufonerie, substantiv feminin
Sinonime:
mascaradă, comicărie, caraghioslâc, caraghiozlâc, circ; glumă, haz, poantă; clovnerie, comicărie, giumbuşluc, (rar) bufonadă, paiaţarlâc, paiaţărie, (învechit) cabazlâc, giumbuş, mascaralâc, măscăriciune, măscărie, (învechit, în Moldova) ghiduşie.
Burlesc (burlescă), adjectiv Sinonime:
caraghios, grotesc, ridicol; glumeţ, hazliu, comic, satiric.
Califica, verb Sinonime:
(reflexiv) a trece o probă, a progresa, a urca în grad, a se specializa, a se forma; a aprecia, a considera, a socoti, a eticheta, a categorisi, a caracteriza, a numi, a taxa.
Calificativ, substantiv neutru Sinonime:
apreciere, notă, etichetă; epitet, apelativ, atribut, caracteristică, calitate, poreclă, supranume, poreclă.
Calitate, substantiv feminin Sinonime:
aptitudine, atribut, însuşire, valoare specifică, fel de a fi, caracteristică, trăsătură, particularitate, natură, merit, virtute; poziţie, situaţie, titlu, condiţie, rang, funcție.
Camping, substantiv neutru
Sinonime:
bivuac, campament, cantonament, caravaning, tabără.
Capac, substantiv neutru Sinonime:
acoperitoare, înveliș, crustă, carapace.
Carcasă, substantiv feminin Sinonime:
înveliş, acoperitoare, crustă, carapace; schelet, cadru, osatură.
Carvasara, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
vamă, birou vamal; han, caravanserai.
Cataloga, verb
Sinonime:
a caracteriza, a catagrafia, a categorisi, a clasa, a considera, a enumera, a eticheta, a înregistra, a înșira, a socoti, (învechit) a catalogiza.
Categorisi, verb Sinonime:
a clasa, a clasifica, a împărţi; a califica, a caracteriza, a aprecia.
Chervan, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
car, căruţă, braşoveancă, trăsură, rădvan; șir de care, caravană.
Chirigiu, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
cărăuş, căruţaş.
Comedie, substantiv feminin
Sinonime:
(popular) caraghiozlâc, comicărie, poznă, bazaconie; surpriză, minune, lucru neaşteptat, bizarerie, bâzdâganie, ciudăţenie, curiozitate, drăcie, drăcovenie, încurcătură, minunăţie, năstruşnicie, năzdrăvănie, păţanie; (comedie muzicală) muzical; (figurat) prefăcătorie, ipocrizie, falsitate; burlescă, satiră, scheci, scenetă, farsă, vodevil, bufonerie, parodie, pantalonadă.
Comic (comică), adjectiv
Sinonime:
amuzant, caraghios, hazliu; ridicol; burlesc.
Comicărie, substantiv feminin
Sinonime:
bufonadă, bufonerie, caraghioslâc, clovnerie, comedie, giumbușluc, glumă, manifestare comică, paiațarlâc, paiațărie, (învechit) cabazlâc, (învechit) giumbuș, (învechit) mascaralâc, (învechit) măscăriciune, (învechit) măscărie, (învechit, în Moldova) ghidușie.
Conformaţie, substantiv feminin
Sinonime:
alcătuire, format, structură; profil moral, caracter, configuraţie, relief, constituţie, factură, fizic, natură, (învechit) temperament.
Convoi, substantiv neutru
Sinonime:
caravană, şir, grup, coloană, lanţ, rând, (regional) trâmbă; procesiune.
Corect (corectă), adjectiv Sinonime:
cumsecade, onest, cinstit, loial, de bună credinţă, de caracter, ireproşabil; adevărat, just, drept, întemeiat.
Croială, substantiv feminin
Sinonime:
charleston, croi, croitură, cupă, fason, linie, tăietură, (figurat) bătaie, (figurat) caracter, (figurat) lovitură, (învechit) arhitectură, (învechit) plan, (regional; figurat) minciună mare, (regional) curuială.
Crustă, substantiv feminin Sinonime:
carapace, carcasă, capac, acoperitoare, înveliş.
Defini, verb
Sinonime:
a determina, a contura, a fixa, a preciza, a lămuri; a caracteriza, a califica, a categorisi, (variantă) a defina.
Definitoriu (definitorie), adjectiv
Sinonime:
caracteristic, definitor, definițional, distinct, distinctiv, dominant, elocvent, particular, propriu, reprezentativ, specific, tipic, (învechit) însușit.
Descrie, verb
Sinonime:
a înfăţişa, a caracteriza, a prezenta, a contura, a expune, a reda, a zugrăvi, (învechit) a depinge, a prescrie, a scrie, a zografisi, (figurat) a picta, a trasa.
Descriere, substantiv feminin
Sinonime:
caracterizare, compunere, prezentare, evocare, expunere, înfăţişare, redare, zugrăvire, (rar) descripţie, zugrăveală, (învechit) scriere, scrisoare.
Determinat (determinată), adjectiv
Sinonime:
precizat, stabilit, hotărât, limitat, delimitat, caracterizat, ales, decis, definit, fixat, identificat, marcat; curajos, energic, ferm.
Distinct (distinctă), adjectiv
Sinonime:
deosebit, diferit, osebit; clar, evident, lămurit, desluşit; aparte, separat, caracteristic.
Distinctiv (distinctivă), adjectiv
Sinonime:
caracteristic, deosebitor, specific, tipic, propriu, particular.
Dominant (dominantă), adjectiv
Sinonime:
preponderent, relevant; specific, caracteristic; stăpânitor, predominant.
Dric, substantiv neutru
Sinonime:
autodric, car funebru, car funerar, car mortuar, (Bucovina) caravană, (Moldova) droagă, pataşcă; centru, cocârlă, cotigă, mijloc, putere, schimbătoare, teleagă, miez, toi; (tehnică) (regional) sandâc.
Drug, substantiv masculin
Sinonime:
bară, (regional) rudă, pârghie, broască, carâmb, ceafă, cerbice, lingou.
Drumeag, substantiv neutru Sinonime:
potecă, cărare.
Dubălar, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
argăsitor, tăbăcar; (entomologie) caraban, nasicorn.
Duce, verb
Sinonime:
a (se) transporta, a căra; a merge, a (se) deplasa, a pleca, a colinda, a cutreiera; a trăi, a vieţui, a-şi petrece viaţa, a porni, (popular) a (se) mişca, (învechit şi regional) a păsa, a trece, a aduce, a ghida, a însoţi, a purta, a transmite, a se îndrepta, a trasa, a răspândi, a desfăşura, a întreţine, a suporta, a rezista, a-i merge, a sfârşi, a muri; a ademeni, a amăgi, a cârmui, a conduce, a dirigui, a domni, a guverna, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a stăpâni, a trişa.
Duh, substantiv neutru
Sinonime:
arătare, strigoi, stafie, fantomă; apucătură, calcul, comportament, comportare, conduită, deprindere, deşteptăciune, duhoare, gând, idee, infecţie, intelect, inteligenţă, intenţie, împuţiciune, judecată, (la plural) maniere, miasmă, minte, (la plural) moravuri, (la plural) năravuri, (la plural) obiceiuri, plan, pricepere, proiect, purtare, putoare, raţiune, răsuflare, respiraţie, socoteală, spirit, haz, suflare, înţelepciune; (învechit) caracter, fire, natură, temperament.
Etic (etică), adjectiv Sinonime:
moral, cinstit, de caracter.
Factură, substantiv feminin
Sinonime:
structură, constituţie, construcţie, alcătuire, caracter, fel, gen, natură, conformaţie, manieră, stil, tehnică; chitanță, notă de plată, borderou, decont.
Fel, substantiv masculin
Sinonime:
mod, manieră, chip, procedeu, cale; varietate, soi, gen, sort, sortiment, categorie; fire, natură, caracter, temperament; origine, neam, familie, spiţă; obicei, datină, tradiţie, (la plural) moravuri; stil, regim, sens, specie, tip, teapă, specimen, (regional) modru, factură.
Fire, substantiv feminin
Sinonime:
lume, natură, viaţă, mediu; caracter, structură, temperament, cuget, cumpăt, cumpătare, fel, (livresc) umoare, (învechit şi regional) natural, (învechit) duh, (figurat) inimă; apucătură, deprindere, nărav, obicei, obişnuinţă, (Banat) ogod; ciclu, menstruaţie, period.
Flegmatic (flegmatică), adjectiv
Sinonime:
calm, cu caracter nepăsător, cu sânge rece, detașat, impasibil, imperturbabil, indiferent, limfatic, liniștit, nepăsător, olimpian, placid.
Fregată, substantiv feminin Sinonime:
caravelă, vas de război.
Fugi, verb
Sinonime:
a alerga, a curge, a dezerta, a dispărea, a evada, a evita, a goni, a merge în fugă, a o întinde, a o lua la goană, a o șterge, a o tuli, a ocoli, a scăpa (din), a se căra, a se eschiva, a se feri, a se mătrăși, a se mişca repede, a se perinda, a se refugia, a se scurge (rapid), a se sustrage, a trece prin faţa ochilor, a trece (repede), (Bucovina) a scopci, (despre anumite lichide) a da în foc, (familiar) a se cărăbăni, (învechit și regional) a cure, (popular) a lipsi, (regional) a (se) încura; (locuţiune) (a fugi în lume) a pleca de acasă; (locuţiune) (a fugi printre degete) a-i aluneca cuiva ceva din mână, (figurat) a nu se lăsa prins. Fugi, interjecție
Sinonime:
pleacă, (popular) tiva, (prin nord-estul Olteniei) tiutiu; (locuţiune) (fugi de-aici!) pleacă! nu mai spune!; (locuţiune) (fugi de-acolo!) da` de unde! nici gând să fie așa!
Gardă, substantiv feminin
Sinonime:
apărătoare, caraulă, cerber, escortă, gardian, pază, paznic, păzitoare, planton, precauție, strajă, supraveghere, veghe, veghetor, (învechit) culuc, (învechit) scut, (în Roma antică) vigil; (gardă de corp) bodyguard, femeie-bodyguard.
Găunos (găunoasă), adjectiv
Sinonime:
buturos, cariat, chitrofor, fără miez, găurit, gol, scobit, scorburos, sec, stricat, (figurat) lipsit de caracter, (figurat) nevaloros, (învechit și regional) scorboroșit, (rar) deșert, (regional) bortos, (regional) boșturos, (regional) budugănios, (regional) buștihos, (regional) corobăios, (regional) corobănos, (regional) scrobos, (regional) stupos.
Ghiduşie, substantiv feminin
Sinonime:
bufonerie, caraghioslâc, clovnerie, comicărie, farsă, giumbuşluc, glumă, poznă, ştrengărie.
Giumbușluc, substantiv neutru (popular)
Sinonime:
bufonadă, bufonerie, caraghioslâc, clovnerie, comicărie, drăcovenie, farsă, ghidușie, glumă, paiațarlâc, paiațărie, poznă, (învechit) cabazlâc, (învechit) giumbuș, (învechit) mascaralâc, (învechit) măscăriciune, (învechit) măscărie, (variantă) gimbișlâc, (variantă) giumbușlâc.
Grotesc (grotescă), adjectiv
Sinonime:
bizar, buf, bufon, burlesc, caraghios, caricatural, ciudat, comic, nenatural, ridicol, rizibil.
Hamal, substantiv masculin
Sinonime:
cărător, salahor, (Moldova) mahal, (Moldova) tregher, (regional) maală.
Harabagie, substantiv feminin
Sinonime:
cărăuşie, cărăuşit.
Haz, substantiv neutru
Sinonime:
amuzament, bucurie, caraghioslâc, desfătare, duh, glumă, mângâiere, mulțumire, nostimadă, plăcere, satisfacție, spirit, umor, veselie, vorbă de duh; farmec, lipici; (figurat) piper, sare.
Hazliu (hazlie), adjectiv
Sinonime:
amuzant, atrăgător, caraghios, comic, desfătător, glumeţ, hazos, hăzos, hilar, nostim, plăcut, plin de haz, plin de umor, simpatic, spiritual, umoristic, vesel, (Bucovina) șotios, (învechit și regional) șăgaci, (învechit) poznatec, (învechit) poznit, (învechit) zefliu, (livresc) ilar, (livresc) ilariant, (Moldova) chisnovat, (Moldova) tămășalnic, (Oltenia) potcaș, (popular) ghiduș, (popular) hâtru, (popular) mehenghi, (popular) mucalit, (popular) poznaș, (popular) ștrengar, (popular) șugubăț, (prin Bucovina și Moldova) șotelnic, (prin Moldova) prujalnic, (prin Moldova) prujitor, (prin Oltenia) snovelnic, (prin Oltenia) zgondos, (prin Transilvania și Oltenia) șodos, (prin Transilvania) șăncăleț, (prin Transilvania) șăncălos, (prin Transilvania) șodoman, (prin Transilvania) șolomeț, (regional) pozneț, (regional) snovos, (regional, mai ales în Moldova) șăgalnic, (Transilvania, Banat și Oltenia) șod, (variantă) hazlâu, (variantă) hazuliu.
Ilariant (ilariantă), adjectiv Sinonime:
ridicol, caraghios, de râs, ilar.
Indice, substantiv neutru
Sinonime:
ac, arătător, caracter, cifră, clasificator, criteriu, exponent, grad, index, indicator, indicație, informație, listă, literă, marcă, număr, parametru, particularitate, proprietate, putere, registru, semn, semnal, simbol, specificitate, trăsătură; deget arătător.
Individualitate, substantiv feminin
Sinonime:
atribut, caracter, ins, însușire, originalitate, particularitate, persoană, personalitate, singularitate.
Inimă, substantiv feminin
Sinonime:
abdomen, bărbăţie, bravură, burtă, caracter, centru, cocoş, conştiinţă, cord, cupă, curaj, cutezanţă, dârzenie, esenţă, fire, fond, interior, încumetare, îndrăzneală, materie, măduvă, miez, mijloc, natură, neînfricare, om, piept, rânză, semeţie, stomac, structură, suflet, temeritate, temperament, (învechit, la plural) maţe, (plural) pântece.
Însuşire, substantiv feminin
Sinonime:
aplicare, apropriere, asimilare, atribut, calitate, caracter, caracteristică, dar, deprindere, dotare, facultate, fel de a fi, înclinaţie, învățare, înzestrare, notă, particularitate, proprietate, putere, semn specific, talent, trăsătură, valoare (specifică), virtute, (rar) bun, (regional) însușietate; (figurat) amprentă, marcă, pecete, sigiliu, timbru.
Lazaret, substantiv neutru
Sinonime:
carantină, coșmar, infirmerie, leprozerie, punct de frontieră, spital, (învechit) lăzăret.
Maleabil (maleabilă), adjectiv
Sinonime:
adaptabil, deformabil, ductil, elastic, extensibil, flasc, flexibil, moale, modelabil, plastic; (figurat; despre caracter) acomodabil, acomodant, adaptabil, ascultător, conciliant, docil, elastic, influențabil, laxist, maniabil, mlădios, plecat, suplu, supus.
Militar, substantiv masculin
Sinonime:
apărător, artilerist, caporal, carabinier, cavalerist, colonel, comandant, combatant, fantasin, furgonar, general, gheriler, gueriler, infanterist, leat, legionar, locotenent, lunetist, mareșal, mercenar, ofițer, ostaş, oștean, parașutist, reangajat, recrut, rezervist, sergent, soldat, subofițer, tanchist, voinic, voluntar, (învechit) săgar, (învechit) stratiot, (Transilvania) cătană.
Natură, substantiv feminin Sinonime:
mediu, realitate, viaţă; fire, temperament, caracter; calitate, soi, fel, gen, varietate, sort, specie, categorie.
Obişnuit (obișnuită), adjectiv
Sinonime:
acomodat, banal, caracteristic, clasic, comun, consacrat, consfințit, cotidian, cunoscut, curent, dedat, deprins, familiar, familiarizat, firesc, frecvent, natural, normal, oarecare, ordinar, prozaic, răspândit, regulat, simplu, specific, tradițional, uzual, zilnic, (figurat) curat, (învechit) fireș, (învechit) prost, (învechit) prostesc, (rar) sacramental, (învechit) obicinuit, (învechit) obiciuit.
Original (originală), adjectiv
Sinonime:
aparte, autentic, bizar, caracteristic, caracterizator, ciudat, deosebit, distinctiv, excentric, excepțional, extraordinar, extravagant, fără pereche, fără seamăn, ieşit din comun, incomparabil, individual, inimitabil, insolit, neasemănat, neasemuit, neauzit, neconformist, necopiat, neimitabil, nemaipomenit, nemaivăzut, neobişnuit, nonconformist, nou, particular, personal, propriu, singular, specific, sui-generis, unic, (învechit) particularnic.
Otreapă, substantiv feminin Sinonime:
zdreanţă, cârpă; secătură, om de nimic, om fără caracter.
Paiaţă, substantiv feminin Sinonime:
măscărici, clovn, bufon, saltimbanc, comediant, comic, marionetă, fantoşă; manechin, sperietoare, momâie; (figurat) neserios, cabotin, ridicol, caraghios.
Paparudă, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) femeie ridicolă, femeie caraghioasă; lăiaţă, zdrenţăroasă.
Parametru, substantiv masculin
Sinonime:
caracteristică, constantă, element, factor, mărime, variabilă.
Particular (particulară), adjectiv
Sinonime:
aparte, caracteristic, confidențial, definitoriu, deosebit, distinct, distinctiv, domestic, dominant, exclusiv, idiosincrasic, individual, intim, neoficial, original, personal, privat, propriu, singular, special, specific, subiectiv, sui-generis, tipic, (învechit) însușit, (învechit) obrăzalnic, (învechit) particularistic, (învechit) particularnic, (învechit) partnic, (învechit) părtnicesc, (învechit) personalicesc, (învechit) personalnic, (variantă învechită) particolar, (variantă învechită) particoler, (variantă învechită) particulare, (variantă învechită) particuler, (variantă învechită) particulier.
Particularitate, substantiv feminin
Sinonime:
atribut, calitate, caracter (particular), caracteristică, circumstanță particulară, detaliu, individualitate, însușire, notă distinctivă, originalitate, particularism, proprietate, semn, singularitate, specialitate, specific, specificitate, tipicitate, trăsătură caracteristică, (figurat) amprentă, (figurat) marcă, (figurat) pecete, (figurat) sigiliu, (figurat) timbru, (regional) însușietate.
Patrulă, substantiv feminin Sinonime:
strajă, pază, gardă, caraulă. Patrula, verb
Sinonime:
a face o recunoaștere, a face ronduri de pază, a merge în patrulă, a merge în recunoaștere, a supraveghea ordinea.
Pază, substantiv feminin Sinonime:
supraveghere, urmărire, îngrijire, grijă, solicitudine; gardă, strajă, caraulă, patrulă; escortă, suită, alai; tutelă, epitropie, eforie.
Paznic, substantiv masculin Sinonime:
păzitor, străjer, gardian, caraulă, sentinelă; (învechit) pândar, jitar.
Personal (personală), adjectiv Sinonime:
individual, propriu, particular, privat, specific, caracteristic.
Personalitate, substantiv feminin Sinonime:
individualitate, eu, caracter, prestanţă.
Pârtie, substantiv feminin Sinonime:
drum, cărare, cărăruie, potecă.
Pocit (pocită), adjectiv
Sinonime:
arăcit, împrejmuit, închis; bizar, caraghios, ciudat, cu ghinion, curios, deformat, desfigurat, diform, diformat, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, fatal, funest, hidos, inexplicabil, insolit, năstrușnic, nefast, neobișnuit, original, paradoxal, rău, singular, sinistru, slut, stâlcit, straniu, sumbru, supărător, urât.
Portret, substantiv neutru Sinonime:
imagine, pictură, desen; (figurat) descriere, prezentare, caracterizare, înfăţişare.
Potecă, substantiv feminin
Sinonime:
cale, cărare, deschidere, drum, (popular) lăsătoare.
Prezenta, verb Sinonime:
a recomanda, a face cunoscut; a înfăţişa, a expune, a arăta; a caracteriza, a descrie, a preciza.
Proprietate, substantiv feminin Sinonime:
posesiune, deţinere, stăpânire; avere, bunuri, avut; caracteristică, însuşire, trăsătură, specific.
Propriu (proprie), adjectiv Sinonime:
personal, individual; caracteristic, specific, deosebitor, distinctiv; bun, indicat, nimerit, util.
Purta, verb Sinonime:
a duce, a transporta, a căra; a se comporta, a se manifesta, a se arăta.
Răzor, substantiv neutru Sinonime:
hat, hotar, (popular) mejdă; ogor, câmp, pârloagă, ţelină; cărăruie, potecă, cale.
Remorca, verb Sinonime:
a ataşa, (figurat) a lega, a duce cu sine. Remorcă, substantiv
Sinonime:
caravană, rulotă, semiremorcă, trailer; cablu, cordaj, funie, odgon.
Reprezentativ (reprezentativă), adjectiv
Sinonime:
alegoric, caracteristic, clasic, emblematic, expresiv, grăitor, ilustrativ, intelectual, parlamentar, semnificativ, simbolic, specific, tipic, (livresc) exponenţial.
Ridicol (ridicolă), adjectiv Sinonime:
caraghios, comic, rizibil, de râs, de batjocură, absurd; derizoriu, fără importanţă, minor.
Rizibil (rizibilă), adjectiv Sinonime:
ridicol, de râs, caraghios, comic, ilar.
Satiriza, verb
Sinonime:
a bufona, a caragializa, a caricatura, a caricaturiza, a critica, a ironiza, a persifla, a râde de (cineva), a ridiculiza, (figurat) a biciui, (învechit) a satira.
Său (sa), adjectiv şi pronume posesiv Sinonime:
propriu, al lui, al ei; (singular) soţul, soţia; (la plural) familia, rudele, prietenii; specific, caracteristic.
Scafă, substantiv feminin
Sinonime:
căuş, găvan; albie, carapace, căpăţână, ceaşcă, craniu, cupă, curs, cutie craniană, disc, hârcă, matcă, pahar, platou, scăfârlie, taler, talger, tas, teică, tigvă, ţeastă, ţest, vad. Scafa, verb
Sinonime:
(învechit) a scobi cu dalta, a găuri; a cizela.
Sentinelă, substantiv feminin Sinonime:
strajă, gardă, pază, caraulă.
Simptomatic (simptomatică), adjectiv
Sinonime:
accidental, caracteristic, incidental, indicativ, întâmplător, ocazional, revelator, semnificativ, sporadic, tipic, (figurat) grăitor.
Singulariza, verb
Sinonime:
a (se) deosebi, a (se) distinge, a (se) evidenția, a (se) ilustra, a (se) individualiza, a (se) izola, a (se) remarca, a caracteriza, a deveni singular, a particulariza, a personaliza, a scoate în evidență, (învechit) a (se) însemna, (învechit) a (se) vesti, (învechit) a se semnala.
Soldat, substantiv masculin
Sinonime:
apărător, artiler, aviator, brancardier, caporal, cavaler, cercetaș, combatant, cuceritor, defensor, deminor, evzon, fantasin, gardă, gheriler, grenadier, gueriler, infanterist, jaloner, jandarm, legionar, lunetist, luptător, machisard, marinar, mercenar, militant, militar, mujahedin, ofițer, om de trupă, ostaş, oștean, parașutist, partizan, pionier, planton, plutonier, pușcaș, rachetist, războinic, recrut, rezistent, santinelă, sapeur, săpător, sergent, spadasin, tanchist, trăgător, tunar, veteran, (antichitate) cornicular, (învechit) arbaletrier, (învechit) arcaș, (învechit) archebuzier, (învechit) carabinier, (învechit) cipai, (învechit) completaș, (învechit) conscris, (învechit) facționar, (învechit) franc-tiror, (învechit) mameluc, (învechit) meharist, (învechit) ordonanță, (învechit) palicar, (învechit) pandur, (învechit) spahiu, (învechit) ștafetă, (învechit) tiralior, (învechit) trenar, (învechit) trenard, (învechit) trupier, (învechit) zuav, (regional) catană.
Specific (specifică), adjectiv Sinonime:
caracteristic, propriu, tipic, distinct, special, particular, unic.
Specificitate, substantiv feminin Sinonime:
specific, caracteristică, notă aparte.
Stofă, substantiv feminin
Sinonime:
bucleu, draperie, liberti, postav, țesătură, (învechit și regional) cumaș, (la plural) textile, (regional) pănură; (figurat) aptitudine, calitate, caracter, dispoziție, fire, material, merit, natură, predispoziție, substanţă, talent; (variantă) ștofă.
Strajă, substantiv feminin Sinonime:
pază, apărare, scut; paznic, străjer, sentinelă, caraulă, gardă, escortă.
