Căţel, substantiv
Sinonime:
(zoologie) câine, (în limbajul copiilor) cuţu; (tehnică) cordenci, (regional) cripalcă, piedică, proptar, răzuş, scară, scaun, tocălie; cheotoare, măsea, pui, trăgătoare; (căţel-de-mare) corosbină.
Cățelan, substantiv
Sinonime:
cățel (mare), cățelandru, (variantă) cățălan.
Cățelandrică, substantiv
Sinonime:
cățelușă; (Muntenia) fată tânără, tinerică; (variantă) cățălandrică.
Cățelandru, substantiv
Sinonime:
cățel (mai mare), cățelan, câine de stână, pui (mărișor) de vulpe, (figurat) băgăreț, (figurat) lingușitor, (figurat) palavragiu, (Muntenia) băiețandru, (variantă) cățălandru.
Cățelări, verb
Sinonime:
a (se) cățeli, (variantă) a (se) cățălări.
Cățelărire, substantiv
Sinonime:
cățelire.
Cățelește, adverb
Sinonime:
ca un cățel, câinește, (variantă) cățălește.
Căţeli, verb Sinonime:
(zoologie) a face pui, a făta; (reflexiv) a se împerechea; (despre răni) a se lăţi, a se întinde.
Cățelire, substantiv
Sinonime:
agravare, ațâțare, cățelare, cățelat, cățelărire, cățelărit, cățelit, cățelitură, extindere, fătare, împerechere, încățelare, încățelat, încățelire, încățelit, încolțire, îndesire, înțelenire, reizbucnire, (albinărit) ouat.
Cățelitură, substantiv
Sinonime:
cățelire, (variantă) cățălitură.
Căţelul, substantiv articulat
Sinonime:
(constelație) Câinele Mic.
Cățeluș, substantiv
Sinonime:
cățel (mic), cățelandric, câinișor, cânișor, cotei, (variantă) cățălaș.
Cățelușă, substantiv
Sinonime:
(zoologie) cățea (mică), (Transilvania) tăbălușă, (Transilvania) tăbălușcă, (învechit) țincă, (variantă) cățălușă.
Potaie, substantiv feminin Sinonime:
căţel, cotarlă, javră.
Alcor, substantiv
Sinonime:
(astronomie) (popular și articulat) cărăuşul, căţeluşa, (regional) paloschiţa, văcarul, ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca.
Cantaridă, substantiv
Sinonime:
(entomologie) cățel-de-frasin, cățelul-frasinului, gândac-de-frasin, gândac-de-turbă, gândacul-frasinului, mâța-popii; (farmacologie) cantaridină.
Orbete, substantiv
Sinonime:
(zoologie) (popular) cățelul-pământului, (regional) grivan, porcuț, șuiță, tocăniță, țâncul-pământului, (Muntenia și Transilvania) sobol, șomâc; derbedeu, lepădătură, lichea, netrebnic, pușlama, scârnăvie, secătură.
Câine, substantiv
Sinonime:
(zoologie) aportor, berger, bernardin, briard, buldog, canid, caniș, cățel, comondor, copoi, doberman, dog, dulău, javră, labrador, levrier, limier, maidanez, molos, pechinez, potaie, pudel, retriever, (în mitologia greacă) cerber, (rar) lătrător; (entomologie) (câinele-babei) (regional) molie, mâţa-popii; (astronomie) (câinele-mare) (popular, articulat) dulăul, (câinele-mic) (popular, articulat) căţelul, (articulat) (câinele-mic) sfredelul; (câine-tătăresc) nagâţ.
Cordenci, substantiv
Sinonime:
(tehnică) căţel, (regional) cripalcă, piedică, proptar, răzuş, scară, scaun, tocălie; bârsă, cuţit, limbă.
Corosbină, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) (popular) căţel-de-mare; pește de mare.
Cripalcă, substantiv
Sinonime:
căţel; (tehnică) cordenci.
Cuţu, substantiv
Sinonime:
căţel, câine.
Cuțulache, substantiv
Sinonime:
(familiar) cățeluș.
Gândac, substantiv
Sinonime:
(zoologie) ofidian, şarpe; (entomologie) (Transilvania) pepe; (gândac de bucătărie) libarcă, şvab, gândac de casă, gândac-negru, (regional) gâzoabă, taracan, (Bucovina) tarhan; (gândac de făină) morar; (gândac de frasin) cantaridă, (regional) cățelul-frasinului, gândac de turbă, mâța-popii; (gândac de grâne) grângoașă; (gândac de hrișcă) cărăbușel, hrișcar, cărăbuș de hrișcă; (gândac de trandafir) ileană.
Bobotit, adjectiv (regional)
Sinonime:
congestionat, inflamat, iritat, obrintit, supărat, tumefiat, umflat, (popular) cățelit.
Boldeicuță, substantiv (popular)
Sinonime:
boldeică (mică), cățelușă de vânătoare.
Câinește, adverb
Sinonime:
ca un câine, cățelește; (figurat) cu dușmănie, cu răutate, fără milă, rău; (figurat) anevoie, cu mari lipsuri, în condiții foarte grele.
Cățăla, verb (regional)
Sinonime:
a ațâța, a făta, a încolți, a se agrava, a se împerechea, a se întinde, a se înțeleni, (albinărit) a depune ouă, (popular) a (se) cățeli.
Cățăl, substantiv
Sinonime:
cățel.
Cățălat, adjectiv (regional)
Sinonime:
agravat, ațâțat, fătat, împerecheat, încolțit, întins, înțelenit, (popular) cățelit. Cățălat, substantiv (regional)
Sinonime:
cățălare.
Cățălire, substantiv
Sinonime:
cățelire.
Puian, substantiv (regional)
Sinonime:
cățelandru, puiandru.
Tăbălușcă, substantiv (regional)
Sinonime:
(zoologie) cățelușă, (regional) tăbălușă.
Cățălușă, substantiv
Sinonime:
(zoologie) cățea (mică), cățelușă.
Spirant, adjectiv
Sinonime:
(fonetică) constrictiv, continuu, fricativ. Șpiranț, substantiv (regional)
Sinonime:
cățel (mic), cățeluș.
Cătineluț, adverb (învechit și popular)
Sinonime:
cătinel, (variantă) câtelnuț, (variantă) câteneluț.
Codârlan, substantiv (regional)
Sinonime:
cățeluș.
