Cârlig, substantiv
Sinonime:
(regional) sclimpuş, andrea, buhai; furcă, pisc.
Cârligaş, substantiv
Sinonime:
cârligel.
Cârligat, substantiv
Sinonime:
răculeţ.
Cârligăţea, substantiv
Sinonime:
sorbestrea.
Cârligăţică, substantiv
Sinonime:
răculeţ.
Cârligei, substantiv la plural
Sinonime:
dantelă.
Cârligei-pătați, substantiv
Sinonime:
(botanică) trei-frați-pătați.
Cârligel, substantiv
Sinonime:
cârligaş; croşetă, igliţă, răculeţ, toporaş, violetă, viorea.
Cârligioară, substantiv
Sinonime:
iarbă-roşie.
Cârligior, substantiv
Sinonime:
dentiţă.
Clenci, substantiv
Sinonime:
cârlig; (figurat) motiv, pricină, cauză; (figurat) tâlc, înţeles, semnificaţie, sens, dedesubt; clanţă, gătej, ivăr, încuietoare; măsea; surcea, surcică, uscătură, vreasc.
Dantela, verb
Sinonime:
a cresta, a tăia. Dantelă, substantiv feminin
Sinonime:
(regional) horbotă, cipică, volan, (regional) bagatelă, (la plural) cârligei, spiţură, (Transilvania) cipcă, şpiţ, (prin Banat şi Transilvania) şlingherai, (învechit) reţea.
Foraibăr, substantiv neutru Sinonime:
zăvor, cârlig.
Gheară, substantiv feminin Sinonime:
unghie; cârlig.
Hapcă, substantiv feminin Sinonime:
undiţă, cârlig, piron, crampon.
Andrea, substantiv
Sinonime:
cârlig, igliţă, navetă.
Crampon, substantiv
Sinonime:
clip, cârlig, atașament, harpon, grapină.
Crivea, substantiv
Sinonime:
buhai, cârlig, cleşte, cocârlă, greblă, hreapcă, întinzător, întorcător, schimbătoare, slobozitor, vergea.
Croşeta, verb
Sinonime:
(Transilvania şi Banat) a ştricăni; (sport) a dribla în zig-zag. Croşetă, substantiv
Sinonime:
ac de croșetat, igliţă, paranteză dreaptă, paranteză unghiulară, (rar) paranteză franceză, (regional) cârligel, (variantă) croșet.
Dentiţă, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) cârligior, dentică, denţică, doi-dinţi, iarbă-roşie, (Transilvania, la plural) păduchi-de-ţigan.
Răculeţ, substantiv
Sinonime:
(zoologie) răcușor, (rar) răcuț; (botanică) (regional) cârligat, cârligățică, cârligel, nodurar, șerpariță, troscot, troscoțel, buruiana-rândunicii, iarba-balaurului, iarba-șarpelui, iarbă-iute, iarbă-roșie, lemn-dulce, moțul-curcanului, rădăcina-șarpelui.
Cotac, substantiv
Sinonime:
(regional) cârlig pentru ceaun.
Cinghel, substantiv
Sinonime:
belciug, cârlig, cerc, cinghil, cinghir, fretă, inel; (argou) bătaie, încăierare.
Puriță, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) cârligioară, dentiță.
Pateră, substantiv
Sinonime:
cârlig, cuier, portmantou; (electricitate) rozetă; (antichitate) cupă, patelă.
Răcitoaică, substantiv
Sinonime:
(botanică) cârligel.
Sceptru, substantiv
Sinonime:
baston, demnitate, domnie, marotă, mărime, putere, superioritate, supremație, toiag, (istorie) buzdugan, (istorie) topuz, (învechit și popular) cârlig, (învechit și regional) țepter, (învechit) cârjă, (învechit) scheptru, (învechit) schiptru, (învechit) scriptru, (învechit) șchiptru, (învechit) șeptru, (învechit) vargă, (mitologie) caduceu, (regional) bât.
