Câştigare, substantiv
Sinonime:
repurtare, cucerire, dobândire.
Cucerire, substantiv feminin
Sinonime:
câştigare, conchetă, ocupare, ocupaţie, luare, subjugare, repurtare; încântare.
Dobândire, substantiv
Sinonime:
primire, căpătare, câştigare, obţinere, repurtare.
Repurtare, substantiv
Sinonime:
câștigare, cucerire, dobândire, înregistrare, obținere, realizare.
Obţinere, substantiv
Sinonime:
căpătare, câștigare, cucerire, dobândire, înregistrare, luare, primire, procurare, realizare, repurtare, scoatere, stabilire.
Înşelare, substantiv
Sinonime:
ademenire, amăgire, dezamăgire, escrocare, iluzie, inducere în eroare, infidelitate (conjugală), înșelat, înșelăciune, înșelătorie, înșeuare, momire, necredință în dragoste, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, pungășire, seducere, trădare, trișare, (familiar) potlogărire, (figurat) pingelire, (figurat) pingeluială, (figurat) pingeluire, (învechit) câștigare, (învechit) măglisitură, (învechit) prilăstire, (livresc) iluzionare, (Muntenia) mâgliseală, (Muntenia) mâglisire, (regional) păcală, (Transilvania și Banat) celșag, (Transilvania și Banat) celuială, (Transilvania și Banat) celuire.
Însușie, substantiv (învechit)
Sinonime:
câștigare, însușietate, însușime, însușire, (variantă) însășie.
