Bunătate, substantiv feminin Sinonime:
buneţe, cumsecădenie, omenie, generozitate, bunăvoinţă, amabilitate, blândeţe, îngăduinţă.
Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, amenitate, atenție, atitudine amabilă, bunătate, bunăvoință, cavalerism, civilitate, complezență, compliment, comportare amabilă, comunicativitate, condescendență, culanță, curtoazie, galanterie, gentilețe, grațiozitate, îndatorare, manieră, mansuetudine, măgulire, obliganță, politețe, prevenire, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, solicitudine, (figurat) căldură, (învechit) complăcere, (învechit) complezanță, (învechit) filotimie, (învechit) gentileță, (învechit) libov, (învechit) politeță, (învechit) priință, (învechit) tropos, (rar) curtenie.
Blândeţe, substantiv feminin Sinonime:
bunătate, îngăduinţă, clemenţă, toleranţă, noblețe, calm, omenie, prietenie.
Caritate, substantiv feminin Sinonime:
milă, generozitate, filantropie, bunătate.
Clemenţă, substantiv feminin Sinonime:
indulgenţă, îndurare, generozitate, îngăduinţă, bunătate, blândeţe.
Dulceaţă, substantiv feminin
Sinonime:
(Transilvania şi Banat) pecmez, (Transilvania) silvoiz, magiun; plăcere, desfătare, mulțumire sufletească, bucurie, fericire, încântare; blândeţe, bunătate, duioşie.
Generozitate, substantiv feminin
Sinonime:
altruism, atitudine generoasă, bunătate, caritate, clemență, cumsecădenie, dărnicie, filantropie, galantonie, largheţe, liberalitate, magnanimitate, mansuetudine, mărinimie, munificență, nobleţe.
Îndurare, substantiv feminin Sinonime:
milă, înduioşare, compătimire, compasiune, bunătate.
Înţelegere, substantiv feminin Sinonime:
pricepere, cunoaştere, pătrundere; bunăvoinţă, comprehensiune, bunătate, generozitate; acord, învoială, angajament, consens.
Largheţe, substantiv feminin Sinonime:
dărnicie, generozitate, bunătate, înţelegere, omenie.
Mărinimie, substantiv feminin
Sinonime:
bărbăție, bravură, bunătate, bunăvoinţă, culanță, curaj, cutezanță, dărnicie, dârzenie, forță morală, generozitate, încumetare, îndrăzneală, îngăduință, înțelegere, liberalitate, milă, munificență, neînfricare, noblețe, semeție, temeritate, (familiar) galantonie, (figurat) larghețe, (învechit și popular) milostenie, (învechit) filotimie, (învechit) magnanimitate, (învechit) marinimie, (învechit) marinimozitate, (învechit) mărime, (învechit) priință, (turcism învechit) musaadea.
Milă, substantiv feminin Sinonime:
compătimire, îndurare; pomană, milostenie; mizerie, tristeţe, melancolie, jale; bunăvoinţă, bunătate, indulgenţă, graţie.
Milosârdie, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
milostenie, milă; compătimire, îndurare, indulgenţă, bunătate, clemență, binefacere.
Milostivire, substantiv feminin Sinonime:
milă, îndurare, compătimire, înduioşare, bunăvoință, binefacere, pomană, dar; dărnicie, generozitate, bunătate, clemenţă.
Moralitate, substantiv feminin
Sinonime:
bună purtare, bunătate, cinste, corectitudine, învăţătură, mentalitate, morală, omenie, onestitate, probitate, sens moral, virtute, (livresc) etos; apolog, pildă.
Nobleţe, substantiv feminin Sinonime:
cavalerism; generozitate, mărinimie, bunătate; distincţie, eleganţă, graţie.
Suflet, substantiv neutru Sinonime:
conştiinţă, minte, caracter, simţire; omenie, bunătate; curaj, îndrăzneală; viaţă, suflu, inimă; persoană, om, ins, locuitor; suflare, respiraţie.
Virtute, substantiv feminin
Sinonime:
caracter, tărie, morală, integritate; calitate, proprietate, însuşire; bunătate, capacitate, castitate, curăţenie, merit, puritate, sfințenie, virginitate.
Buneţe, substantiv
Sinonime:
blândeţe, bunătate.
Comizeraţie, substantiv
Sinonime:
bunătate, compasiune, compătimire, facere de bine, milă, sensibilitate, toleranță.
Mansuetudine, substantiv
Sinonime:
altruism, benignitate, blândețe, bunătate, filantropie, generozitate, îngăduință, răbdare, magnanimitate, milă, omenie.
Mizericordie, substantiv
Sinonime:
bunătate, clemență, comizerație, compasiune, indulgență, îndurare, milă, milostivire, pardon, simpatie.
Bonomie, substantiv
Sinonime:
afabilitate, amabilitate, amenitate, bunătate, candoare, cordialitate, familiaritate, gentilețe, ingenuitate, inocență, obliganță, simplicitate.
Nerău, substantiv (învechit)
Sinonime:
blândețe, bunătate, curățenie, dragoste, nerăutate.
Bunătămare, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
bunătate, bunăvoință.
Magnanimitate, substantiv
Sinonime:
bunătate, clemență, culanță, dărnicie, generozitate, mansuetudine, mărinimie, noblețe sufletească.
Dulcoare, substantiv (învechit)
Sinonime:
blândețe, bunătate, dulceață, (figurat) grație, (figurat) plăcere.
Îndulcire, substantiv
Sinonime:
atenuare, desfătare, diminuare, domolire, edulcorare, edulcorație, estompare, îmblânzire, relaxare, schimbare în bine, seducție, (învechit) bunătate, (învechit) mâncare, (mecanică) amortizare, (rar) ghiftuire.
Blajinătate, substantiv
Sinonime:
blândețe, bunătate.
Pseudobunătate, substantiv
Sinonime:
bunătate aparentă.
