Brac, substantiv neutru (regional)
Sinonime:
rest, rămăşiţă; sfărâmătură, bucată.
Brac (braci), substantiv masculin
Sinonime:
(zoologie) prepelicar; (brac englez) poanter.
Brac (bracuri), substantiv neutru
Sinonime:
sfărâmătură, (regional) fărâmătură; (de brac) care nu este bun de nimic, de neîntrebuințat.
Braca, verb
Sinonime:
a întoarce, a vira.
Brăcăcel, substantiv (regional)
Sinonime:
brăcaci (mic), (regional) brăcăcică.
Brăcaci, substantiv (regional)
Sinonime:
căldare spoită, ceaun, (regional) brăcăcie, (variantă) bracaci.
Bracaj, substantiv
Sinonime:
(tehnică) bracare.
Brachial, adjectiv (învechit)
Sinonime:
(anatomie) brahial.
Brăcinar, substantiv masculin (popular) Sinonime:
sfoară, șiret, cingătoare; bârneţ.
Braconier, substantiv
Sinonime:
hoț de vânat.
Bractee, substantiv
Sinonime:
(botanică) bracteolă, foliolă, frunzișoară, frunzuliță, glumă, glumelă, involucru, profilă.
Bucată, substantiv feminin Sinonime:
fragment, parte, crâmpei, porţiune, bucătură, frântură, secţiune, tranşă, (Moldova) brac; lucrare (literară), compoziţie (muzicală).
Cruce, substantiv feminin
Sinonime:
răscruce, răspântie, întretăiere, intersecţie, creştinism, ghindă, încrucişare, jumătate, lambă, spatie, treflă, vătrai, troiţă, cercevea; (tehnică) (regional) strup, strupalnic, ceatlău, (regional) flântar, măgăriţă, răscol, scară, (Moldova, Transilvania şi Banat) feleherţ, (Moldova şi Transilvania) spiţă, (Transilvania) tecărău; (tehnică) (crucea dinainte) (regional) cântar, cumpănă, scară; (crucea dinapoi) (regional) brăcinar, brănişor, coardă, iuhă, lehă, splină; (tehnică) (regional) bot, botniţă, hobot, obad, opleniţă; bulfeu; aripă; (botanică) (crucea-pământului) brânca-ursului, (învechit şi regional) sclipeţ, (regional) laba-ursului, talpa-ursului, fierea-pământului, piedicuţă, potroacă, ţintaură; (crucea-voinicului) pojarniţă, popilnic, rostopască, sunătoare, trei-răi; (articulat; constelație din emisfera nordică)
delfinul, lebăda; (crucea-pâinii) pristolnic, teişor; (crucea-salelor) sacrum. Cruce, adverb
Sinonime:
cruciş.
Fărâmătură, substantiv feminin
Sinonime:
fărâmă, sfărâmătură, brac, firimitură, pișcătură, strop, dram, pic.
Betelie, substantiv
Sinonime:
bată, (regional) brăcinăriţă, (Oltenia şi Transilvania) veacă.
Poanter, substantiv
Sinonime:
(zoologie) pointer, brac englez, prepelicar de rasă engleză.
Guseu, substantiv
Sinonime:
(tehnică) brachet.
Cabra, verb
Sinonime:
a braca, a redresa, a se încorda, a se ridica (cu botul în sus), a urca; (în special despre cai) a se ridica în două picioare, a se ridica pe picioarele dinapoi.
Vira, verb
Sinonime:
a braca, a cârmi, a coti, a face un viraj, a oblica, a pirueta, a pivota, a schimba direcția inițială, a schimba tema (discuției), a trece la altă vorbă, (figurat) a-și schimba nuanța; a face un virament, a transfera (prin virament).
Vânător, substantiv
Sinonime:
braconier, bucanier, cineget, (astăzi rar) prinzător, (la figurat) Nimrod, (prin Transilvania și Bucovina) pușcător, (rar) pușcaș.
Foliiform, substantiv
Sinonime:
(botanică) bracteiform, filoid, foliaceu, (variantă) foliform.
Involucru, substantiv
Sinonime:
(botanică) bractee, glumă, involucel, spată, tegument, (rar) spat.
Prepelițar, substantiv (regional)
Sinonime:
barbet, brac, câine de vânătoare, prepelicar, setter.
