Bine, adverb
Sinonime: acceptabil, potrivit, mulţumitor, satisfăcător, adecvat, convenabil, plăcut, agreabil.

Bine, substantiv neutru
Sinonime: mulţumire, fericire, bunăstare; faptă bună, binefacere; folos, avantaj.

Bine, adjectiv
Sinonime: prezentabil.

Bine, interjecție
Sinonime: bravo!  Binecrescut (binecrescută), adjectiv
Sinonime: cuviincios, cumsecade, educat, respectuos, politicos, decent, la locul lui, de treabă, cuminte.  Binecuvânta, verb
Sinonime: (biserică) a blagoslovi, (învechit) a ura; a preamări.  Binecuvântare, substantiv
Sinonime: (biserică) blagoslovire, (livresc) benedicţiune, (popular) blagoslovenie, (învechit) urăciune; preamărire.  Binecuvântat (binecuvântată), adjectiv
Sinonime: blagoslovit, sfinţit, preamărit; întemeiat, îndreptăţit, legitim; (figurat) înzestrat, talentat, dotat.  Binefăcător (binefăcătoare), adjectiv
Sinonime: cumsecade, bun, generos, amabil, făcător de bine; folositor, util, binevenit; donator, filantrop, protector.  Bineface, verb (învechit)
Sinonime: a face bine.  Binefacere, substantiv feminin
Sinonime: faptă bună, facere de bine, generozitate; avantaj, folos, profit; caritate, filantropie.  Binefăcut (binefăcută), adjectiv
Sinonime: robust, voinic, puternic, forțos, trupeş, arătos, solid.  Bineînţeles, adverb
Sinonime: desigur, fireşte, fără îndoială, neîndoielnic.  Binemerita, verb (învechit)
Sinonime: a câștiga dreptul la o răsplată, a câștiga dreptul la recunoștință, a merita.  Binemeritare, substantiv
Sinonime: binemeritat.  Bineţe, substantiv feminin plural
Sinonime: bună ziua, salut, salutare; (popular; în expresia) (a da binețe) a saluta.  Binevenit, adjectiv
Sinonime: adecvat, bun, favorabil, fericit, indicat, nimerit, oportun, potrivit, prielnic, propice, (livresc) pertinent, (popular) priincios; folositor, salutar, util, (figurat) binecuvântat.  Binevoi, verb
Sinonime: a vrea, a voi, a găsi de cuviinţă, a consimţi, a fi de acord, (familiar) a catadicsi, (figurat) a se îndura.  Binevoință, substantiv
Sinonime: bunăvoință.  Binevoitor, adverb
Sinonime: cordial, prieteneşte, prietenos.  Binevoitor (binevoitoare), adjectiv
Sinonime: cumsecade, amabil, serviabil, generos, darnic, filantrop.  

---

Afabil (afabilă), adjectiv
Sinonime: binevoitor, amabil, cordial, afectuos, prietenesc, prietenos.  Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime: plăcut, simpatic, gentil, binevoitor, prietenos, politicos, civilizat, abordabil, primitor, agreabil, ospitalier, sociabil, serviabil.  Amiabil (amiabilă), adjectiv
Sinonime: prietenos, binevoitor, amabil, împăciuitor, conciliant.  Arătos (arătoasă), adjectiv
Sinonime: frumos, chipeş, binefăcut, aspectuos, impozant, falnic, mândru.  Atent (atentă), adjectiv
Sinonime: cu băgare de seamă, cu grijă, prevenitor, prudent, vigilent; lucid, treaz, concentrat; amabil, binevoitor, politicos, civilizat.  Bătuci, verb
Sinonime: a bate bine, a bătători, a face să se bătucească, a îndesa, a pilona, a presa, a se acoperi cu bătături, a se îngroșa, a tăpși, a transforma în bătătură; (despre fructe) a se înmuia, a se lovi, a se vătăma, a se zdrobi.  Benedicție, substantiv feminin
Sinonime: blagoslovenie, binecuvântare.  Blagoslovenie, substantiv feminin
Sinonime: blagoslovire, binecuvântare, benedicţie, preamărire, sfinţire.  Blagoslovi, verb
Sinonime: a binecuvânta, a preamări, a sfinţi.  Bravo, interjecție
Sinonime: foarte bine, foarte frumos, foarte plăcut, minunat, excelent, de minune, magnific.  Bucura, verb
Sinonime: a se desfăta, a se înveseli, a se distra, a se amuza, a face haz, a exulta, a jubila, a se simți bine.  Bucuros (bucuroasă), adjectiv
Sinonime: bine dispus, fericit, jovial, mulţumit, satisfăcut, vesel, voios.  Bun (bună), adjectiv
Sinonime: cumsecade, binevoitor, generos, amabil, de inimă; de treabă; blând, prietenos, îngăduitor, blajin, calm, paşnic, potolit, liniştit, cuminte, ascultător, cuviincios; agreabil, plăcut, satisfăcător, convenabil, util, binevenit, de preţ, potrivit, corespunzător, apt; înzestrat, destoinic, iscusit, capabil, dibaci, abil, vrednic; valabil, nealterat, nescăzut, neuzat, în circulaţie.  Bun, adverb
Sinonime: bine, aşa, aşa da, cum trebuie.  Cald (caldă), adjectiv
Sinonime: călduros, pus la foc, încins; proaspăt, de curând, nou, recent; (figurat) amabil, binevoitor, cordial, prietenos, afectuos, sincer, bun, omenos.  Calmant (calmantă), adjectiv
Sinonime: alinător, liniştitor, binefăcător, odihnitor; analgezic, lenitiv, sedativ, tranchilizant.  Catadixi, verb
Sinonime: a binevoi, a găsi de cuviinţă, (figurat) a se îndura.  Cavaler, substantiv masculin
Sinonime: nobil, aristocrat; ostaş, luptător; (om) generos, civilizat, nobil, amabil, binevoitor, binecrescut, leal, atent, politicos, onest; holtei, burlac, flăcău tomnatic, celibatar, june, (familiar) becher.  Cădea, verb
Sinonime: a pica, a coborî, a se lăsa în jos, a se prăvăli; a atârna, a se pleca; a se desprinde, a se rupe, a se dărâma, a se surpa; a pieri, a muri, a-şi înceta existenţa; a nu avea succes, a nu reuşi, a fi respins; (reflexiv) a reveni, a se cuveni; a se potrivi, a-i sta bine, a cadra.  Chefliu (cheflie), adjectiv
Sinonime: cu chef, bine dispus, ameţit, cherchelit, pilit, afumat, băut, beat; petrecăreţ.  Chipeş (chipeşă), adjectiv
Sinonime: arătos, frumos, binefăcut, mândru, falnic, chipos.  Civilizat (civilizată), adjectiv
Sinonime: (figurat) manierat, politicos, bine crescut, cizelat.