Autor, substantiv
Sinonime:
scriitor, (învechit) izvoditor, (grecism învechit) singraf; realizator; făptaş, făptuitor, (învechit) pricinuitor.
Autoraș, substantiv
Sinonime:
scrib, scriitoraș, (depreciativ) autor.
Autorecenzie, substantiv
Sinonime:
autoreferat.
Autoregla, verb
Sinonime:
a (se) regla automat, a se autocorecta.
Autoreglaj, substantiv
Sinonime:
autoreglare.
Autoreglare, substantiv
Sinonime:
autocorecție, autoreglaj, feedback, reglare automată, retroacțiune.
Autoremorcher, substantiv
Sinonime:
autotrailer.
Autoritar, adjectiv
Sinonime:
absolut, absolutist, autocratic, autoritativ, despotic, dictatorial, dominator, imperativ, poruncitor, sever, tiranic, totalitar, tranșant, voluntar.
Autoritarism, substantiv
Sinonime:
absolutism, act de autoritate, autocratism, autocrație, autoritate, bonapartism, caporalism, cezarism, despotism, dictatură, monocrație, omnipotență, prepotență, regim autoritar, tiranie, totalitarism.
Autoritarist, adjectiv
Sinonime:
autoritar.
Autoritate, substantiv feminin Sinonime:
prestigiu, valoare morală, consideraţie; somitate, erudit, savant, specialist; instituţie, organizaţie, oficiu, administrație, comandament, guvern, putere.
Autoritativ, adjectiv
Sinonime:
autoritar.
Autoriza, verb Sinonime:
a da dreptul, a permite, a delega, a împuternici, a însărcina, a acorda, a aproba, a legitima, a omologa.
Autorizare, substantiv
Sinonime:
abilitare, autenticitate, autorizație, autorizațiune, delegare, exequatur, foc verde, împuternicire, împuternicit, îndreptățire, îngăduire, învestitură, permisiune, permitere, plenipotență, (învechit) hochimat, (învechit) îndrituire, (învechit) pozvolenie, (rar) autorizat.
Autorizat, adjectiv
Sinonime:
(învechit) privilegiat; calificat, competent, îndreptăţit, priceput, (franţuzism învechit) ponderos.
Autorizaţie, substantiv feminin Sinonime:
împuternicire, drept, permisiune, îngăduință, licență, act, document, aprobare, permis.
Autorlâc, substantiv (depreciativ)
Sinonime:
beletristică, literatură, litere.
Autorulotă, substantiv
Sinonime:
rulotă autopropulsată.
Autorutier, adjectiv
Sinonime:
de transport auto.
Absolut (absolută), adjectiv Sinonime:
autoritar, categoric, complet, despotic, dictatorial, total, nelimitat, infinit, plin, integral, perfect, radical, totalitar.
Acord, substantiv neutru Sinonime:
alianță, înţelegere, învoire, consens, învoială, tranzacţie, convenţie, pact, armonie, asentiment, consonanţă, acceptare, agrement, autorizație, compromis, contract.
Acorda, verb Sinonime:
a atribui, a da, a aproba, a îngădui, a permite, a ajusta, a alinia, a autoriza, a consimți.
Aproba, verb Sinonime:
a încuviinţa, a consimţi, a fi de acord, a-şi da consimţământul, a accepta, a admite; a achiesa; a autoriza, a confirma, a semna, a subscrie.
Asentiment, substantiv neutru Sinonime:
consimţământ, acord, aprobare, încuviinţare, acceptație (faptul de a accepta), autorizare, permisiune, sufragiu.
Comandament, substantiv neutru
Sinonime:
autoritate, organ de comandă, organ de conducere, putere, stat-major, ștab; canon, cerință, comandă, decalog, exigență, imperativ, intimare, lege, necesitate, nevoie, normă, obligație, ordin, poruncă, precept, pretenție, regulă, trebuință, ucaz, ultimat, ultimatum.
Competent (competentă), adjectiv
Sinonime:
priceput, pregătit; îndreptăţit, în drept, în materie, bun, capabil, destoinic, dotat, experimentat, încercat, înzestrat, valoros, versat, vrednic, (rar) preparat, (învechit şi popular) harnic, (popular) cercat, (învechit) ispitit, mândru, practic, practicos, practisit, putincios; avizat, chemat, autorizat.
Competenţă, substantiv feminin Sinonime:
pricepere, pregătire, autoritate; calitate, atribuţie.
Credit, substantiv neutru
Sinonime:
împrumut, datorie, (popular) veresie; (figurat) preţuire, prestigiu, autoritate, apreciere, ascendent, atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, influenţă, încredere, înrâurire, onoare, reputaţie, respect, stimă, trecere, vază.
Dispensă, substantiv feminin Sinonime:
scutire, permisie; autorizaţie, îngăduinţă. Dispensa, verb
Sinonime:
a se lipsi, a renunţa; a scuti, a exonera, a se sustrage.
Dominaţie, substantiv feminin
Sinonime:
dominare, conducere, stăpânire, oprimare, apăsare, exploatare, autoritate, control, domnie, putere.
Făptaş, substantiv masculin
Sinonime:
autor, făptuitor; acuzat, încriminat, vinovat, infractor.
For, substantiv neutru
Sinonime:
adunare, agora, autoritate, colocviu, conducere, instanţă, organ de stat, piaţă; (for interior) conștiință, cuget, gândire, spirit, suflet.
Glorie, substantiv feminin
Sinonime:
aureolă, autoritate, celebritate, cinste, cinstire, elogiu, faimă, grandoare, imortalitate, laudă, magnificență, măreţie, mărime, mărire, notabilitate, notorietate, omagiu, onoare, pohfală, pohvalenie, pompă, popularitate, preamărire, preaslăvire, prestigiu, proslăvire, renume, reputaţie, slavă, slăvire, splendoare, star, strălucire, triumf, vedetă, (învechit) mărie.
Hegemonie, substantiv feminin
Sinonime:
autoritate, dominare, dominație, prepotență, rol conducător, supremaţie.
Imperativ (imperativă), adjectiv Sinonime:
poruncitor, autoritar, obligatoriu, categoric.
Influență, substantiv feminin
Sinonime:
acțiune, ascendent, autoritate, considerație, efect, înrâurire, precădere, prestigiu, putere, reputație, respect, rezultat, stimă, trecere, vază, (figurat) credit, (figurat) greutate, (învechit) influenție, (învechit) influință, (învechit) înrâurită, (rar) stăpânire; (medicină) gripă, răceală.
Influența, verb
Sinonime:
a catehiza, a inspira, a insufla, a îndoctrina, a înrâuri, a sugestiona.
Împuternicire, substantiv feminin Sinonime:
autorizare, mandat, procură, delegaţie.
Îndreptăţi, verb Sinonime:
a justifica, a autoriza, a da dreptul.
Îngăduinţă, substantiv feminin
Sinonime:
amânare, aprobare, asentiment, autorizație, bunăvoinţă, clemenţă, generozitate, iertare, indulgenţă, încuviinţare, îngăduire, înţelegere, mărinimie, milă, păsuială, păsuire, permisiune, răgaz, toleranţă, voie, (învechit și popular) milostenie, (învechit) priință, (învechit) răbdare, (popular) îngăduială, (rar) tolerantism, (turcism învechit) musaadea.
Lege, substantiv feminin
Sinonime:
acțiune, autoritate, canon, cartă, cauză, cod, condamnare, confesiune, constituție, consuetudine, credinţă, cult, cutumă, datină, decizie, decret, dispoziţie, drept, dreptate, echitate, fel, hotărâre, judecată, justiție, normă, obicei, obiceiul pământului, obligaţie, ordin, ordonanță, osândă, pedeapsă, precept divin, proces, putere, rânduială, regulament, regulă, religie, rezoluție, rit, sentință, statut, tipic, tradiţie, tribunal, uz, uzanță, verdict, (învechit și popular) ucaz, (învechit) codice, (învechit) edict, (învechit) firman, (învechit) legiuire, (învechit) pravilă, (învechit) reglement, (învechit) testament; (lege logică) expresie validă, tautologie, teză logică.
Licit (licită), adjectiv
Sinonime:
admis, autorizat, îngăduit, legal, legitim, permis, regulat, tolerat.
Literator, substantiv
Sinonime:
autor, dramaturg, literat, narator, om de litere, poet, prozator, romancier, scriitor.
Literatură, substantiv feminin
Sinonime:
arta cuvântului, beletristică, bibliografie, poezie, proză, roman, scriere, teatru, (depreciativ) autorlâc, (învechit) scrieri frumoase, (învechit) scriitorie, (la plural) litere, (la plural) scrisori, (literatură de anticipație) science-fiction, (literatură populară) folclor, (literatură științifico-fantastică) science-fiction.
Oficialitate, substantiv feminin Sinonime:
autoritate, administraţie.
Omnipotent (omnipotentă), adjectiv
Sinonime:
atotputernic, autocrat, cu autoritate absolută, invincibil, invulnerabil.
Permis, substantiv neutru
Sinonime:
acreditare, agrement, autorizație, bilet de tranzit, certificat, consimțământ, dispensă, exeat, învoire, licență, pasavant, permisie, permisiune, viză, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) pitac. Permis, adjectiv
Sinonime:
acceptat, admis, admisibil, autorizat, consimțit, încuviințat, îngăduit, legal, legitim, licit, tolerat.
Permisiune, substantiv feminin Sinonime:
învoire, încuviinţare, îngăduire, autorizaţie, voie; aprobare.
Permite, verb Sinonime:
a încuviinţa, a aproba, a autoriza, a admite; (reflexiv) a îndrăzni, a cuteza, a (-şi) îngădui; a tolera, a accepta, a suporta, a răbda.
Pitac, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
patacă; (botanică) (pitacu-dracului) (regional) lămâiţă, urechea-babei; ban, gologan, para, piţulă, sfanţ, sorocovăţ, pataşcă, franc, autorizaţie, decret, dispoziţie, hotărâre, ordin, ordonanţă, permis, plângere, poruncă, reclamaţie.
Poruncitor, (poruncitoare) Sinonime:
autoritar, imperativ, voluntar, energic.
Posibil (posibilă), adjectiv
Sinonime:
acceptabil, admisibil, autorizat, convenabil, cu putinţă, eventual, fezabil, imaginabil, licit, permis, potențial, practicabil, probabil, realizabil, virtual, (învechit și regional) putincios.
Prestanţă, substantiv feminin Sinonime:
ţinută, prestigiu, vază, consideraţie, autoritate.
Prestigiu, substantiv neutru Sinonime:
autoritate, vază, consideraţie, prestanţă; (figurat) strălucire, farmec, atracţie.
Producător, substantiv masculin
Sinonime:
agricultor, autor, cineast, creator, crescător, cultivator, elaborator, fabricant, furnizor, industriaș, inventator, realizator. Producător, adjectiv
Sinonime:
bogat, fecund, fertil, generator, gras, mănos, productiv, provocator, roditor, rodnic.
Putere, substantiv feminin Sinonime:
forţă, tărie, capacitate, eficacitate, posibilitate, putinţă; sănătate, vigoare, voinicie, rezistenţă; autoritate, stăpânire, dominaţie; împuternicire, drept, autorizaţie, competenţă; (popular) deplinătate, toi, miez.
Puternic (puternică), adjectiv Sinonime:
tare, voinic, viguros, zdravăn; intens, răsunător, viu, pătrunzător, adânc; (figurat) influent, autoritar, dominant.
Realizare, substantiv feminin
Sinonime:
autorealizare, concretizare, creare, creaţie, executare, execuţie, facere, făurire, inventare, izbândă, împlinire, îndeplinire, înfăptuire, lucrare, materializare, obţinere, operă, repurtare, reuşită, stabilire, succes, turnare, (învechit) realizație.
Scriitor, substantiv masculin
Sinonime:
autor, descriptor, poet, prozator, dramaturg, vodevilist; (învechit) diac, logofăt.
Somitate, substantiv feminin Sinonime:
autoritate, personaj important, savant.
Strict (strictă), adjectiv
Sinonime:
absolut, aspru, autoritar, categoric, draconic, dur, exact, ferm, implacabil, intransigent, minim, minimum, precis, rigid, riguros, scrupulos, sever, strașnic, științific, (învechit) draconian, (rar) exclusivist, (rar) strâns.
Ştire, substantiv feminin Sinonime:
veste, înştiinţare, noutate, informaţie, comunicare; cunoaştere, aprobare, învoire, permisie, autorizaţie.
Tiranie, substantiv feminin
Sinonime:
absolutism, autocrație, autoritarism, bonapartism, caporalism, cezarism, despotism, dictatură, fascism, hitlerism, nazism, omnipotență, opresiune, samavolnicie, stalinism, teroare, totalitarism, (învechit) despoţie, (învechit) tirănie.
Volnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
acord, aprobare, asentiment, autonomie, autoritate, autorizaţie, aviz, calitate, capacitate, cădere, competenţă, consimţământ, consimţire, destoinicie, drept, independenţă, încuviinţare, îndreptăţire, îngăduinţă, învoială, învoire, libertate, neatârnare, permisiune, pregătire, pricepere, seriozitate, suveranitate, valoare, voie, voință, vrednicie, vrere.
Voluntar (voluntară), adjectiv Sinonime:
hotărât, energic, autoritar, decis; încăpăţânat, îndărătnic, căpos; (adverb) de bună voie, de la sine, din proprie iniţiativă, nesilit de nimeni.
Zabet, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
guvernator, administrator, autoritate, stăpânire.
Autocraţie (autocraţii), substantiv feminin
Sinonime:
despoţie, absolutism, tiranie, autoritarism, totalitarism, despotism, dictatură, monarhie.
Licenţă (licenţe), substantiv feminin
Sinonime:
autorizaţie, permis, brevet, patentă; desfrâu, exces, imoralitate, desfrânare, poftă, impudoare, indecenţă, necuviinţă, neruşinare, obscenitate, pornografie, scabrozitate, trivialitate, vulgaritate; (locuțiune, licenţă poetică) abatere uşoară de la regulile gramaticale ale limbii.
Licențiat (licențiată), adjectiv
Sinonime:
autorizat, diplomat, titrat, (învechit) licent; concediat, dat afară, demis, destituit, eliberat (din funcție).
Romancier (romancieri), substantiv masculin
Sinonime:
autor (de romane), foiletonist, nuvelist, om de litere, prozator, scriitor, (învechit) literator, (învechit) romansier, (învechit) romanțiar, (învechit) romanțier.
Personaj (personaje), substantiv neutru
Sinonime:
autoritate, persoană importantă, celebritate, personalitate, somitate; caracter, protagonist, eroină, erou, rol.
Postum (postumă), adjectiv
Sinonime:
publicat după moartea autorului; acordat după moarte, întâmplat după moartea cuiva; născut după moartea tatălui.
Abilita, verb
Sinonime:
a conferi dreptul de a practica o anumită profesiune; a autoriza, a delega, a împuternici, a învesti.
Absolutist (absolutistă), adjectiv
Sinonime:
autocrat, autocratic, autoritar, despotic, dictatorial, discreționar, dominator, hegemonic, tiranic, totalitar, (învechit) autocraticesc.
Acceptare (acceptări), substantiv feminin
Sinonime:
accept, acceptat, admitere, aprobare, asentiment, autorizare, consimțire, primire, recunoaștere, (învechit) acceptație.
Ascendent, adjectiv și substantiv
Sinonime:
(adjectiv) suitor, urcător; progresiv; (substantiv) înaintaş; autoritate.
Autenticitate, substantiv
Sinonime:
adevăr, autorizare, certitudine, exactitate, exactitudine, garantare, istoricitate, justețe, legalizare, omologare, originalitate, realitate, siguranță, valabilitate, veracitate, veridicitate, veritate, (rar) validitate.
Calificat, adjectiv
Sinonime:
autorizat, certificat.
Compozitor, substantiv
Sinonime:
aranjor, autor, culegar, culegător, culegău, muzicant, muzician, orchestrator, simfonist, șansonetist, tipograf, vingalac, zeţar, (învechit) componist, (învechit) compunător, (învechit) melod.
Concesiune, substantiv
Sinonime:
autorizare, contract, permisiune, privilegiu, tranzacție, drept de exploatare.
Dominare, substantiv
Sinonime:
autoritate, controlare, dominație, predominare, stăpânire, subjugare.
Stăpânire, substantiv
Sinonime:
posedare, proprietate, posesiune; cârmuire, guvern, autoritate; ocupaţie, dominaţie; cunoaştere; abținere, cumpăt, reținere; influenţă, înrâurire, putere, stat, ţară.
Copyright, substantiv
Sinonime:
(termen juridic) drept de autor, drept de reproducere.
Cronograf, substantiv
Sinonime:
cronometru, cronoscop; autor de cronici, (învechit) cronicar, (învechit) cronologist, (învechit) hronograf.
Despotic, adjectiv
Sinonime:
absolut, absolutist, abuziv, arbitrar, autocratic, autoritar, dictatorial, discreționar, opresor, samavolnic, suveran, tiranic, tiran, totalitar.
Despotism, substantiv
Sinonime:
absolutism, aracceevism, autocrație, autoritarism, bonapartism, caporalism, cezarism, despoție, dictatură, militarism, monocrație, samavolnicie, tiranie.
Caporalism, substantiv
Sinonime:
absolutism, autocrație, autoritarism, cezarism, dictatură, militarism, totalitarism.
Bonapartism, substantiv
Sinonime:
absolutism, atotputernicie, autocrație, autoritarism, militarism, cezarism, dictatură, hegemonie, monocrație, omnipotență, totalitarism.
Acuarelist, substantiv
Sinonime:
artist, autor, colorist, desenator, miniaturist, pastelist, peisagist, pictor, portretist, portretar.
Mandant, substantiv
Sinonime:
delegant, autor al unui mandat.
Dictatorial, adjectiv
Sinonime:
absolutist, autocratic, de dictator, despotic, autoritar, impus cu forța, opresor, opresiv, tiranic, totalitar, (învechit) dictatoresc, (învechit) dictatoric.
Dramaturg, substantiv
Sinonime:
adnotator, autor dramatic, felibru, glosator, nuvelist, pamfletar, polemist, prozator, scoliast, scriitor, versificator.
Făptuitor, substantiv
Sinonime:
făptaș, infractor, autor.
Feedback, substantiv
Sinonime:
autoreglare, retroacțiune inversă, conexiune inversă, cauzalitate inelară, lanț cauzal închis, întoarcere, revenire.
Scriptor, substantiv
Sinonime:
autor, copist, literat, om de litere, scrib, scriitor; aparat înregistrator.
Animalier, adjectiv
Sinonime:
de animal. Animalier, substantiv
Sinonime:
acuarelist, artist, autor, colorist, miniaturist, pastelist, peisagist, pictor, sculptor (care înfățișează animale).
Contrareacție, substantiv
Sinonime:
autoreglare, autoreglaj, feedback, feed-back, retroacțiune, reacție negativă.
Represiv, adjectiv
Sinonime:
absolut, arbitrar, autoritar, despotic, discreționar, inchizitorial, iupiterian, punitiv, tiranic.
Îndritui, verb
Sinonime:
a autoriza, a îndreptăţi, a îngădui, a justifica, a permite.
Singraf, substantiv
Sinonime:
autor.
Realizator, substantiv
Sinonime:
autor, creator, fabricant, înfăptuitor, producător, (realizator de filme) cineast.
Guvernământ, substantiv
Sinonime:
administrație, autoritate, cabinet, comandament, guvernare, intendență, putere, regim, stat.
Omnipotenţă, substantiv
Sinonime:
absolutism, atotputernicie, autoritate absolută, dominație, invincibilitate, invulnerabilitate, putere nelimitată, (variantă învechită) omneputință.
Stăpânie, substantiv
Sinonime:
autoritate, calm, cârmuire, conducere, cumpăt, diriguire, dominare, dominaţie, domnie, fire, guvernare, hegemonie, putere, stăpânire, supremație.
Prepotent, adjectiv
Sinonime:
atotputernic, autoritar, foarte influent, foarte puternic, omnipotent.
Prepotenţă, substantiv
Sinonime:
atotputernicie, autoritate absolută, autoritate preponderentă, putere mare, putere superioară.
Dictatură, substantiv
Sinonime:
absolutism, atotputernicie, autocrație, autoritarism, bonapartism, caporalism, cezarism, despotism, fascism, hitlerism, monocrație, național-socialism, nazism, omnipotență, stalinism, tiranie, totalitarism.
Posesiv, adjectiv
Sinonime:
autoritar, exclusiv, posesional.
Romanțier, substantiv
Sinonime:
autor de romane, romancier.
Regalism, substantiv
Sinonime:
autoritarism, monarhie, monarhism, regalitate.
Poet, substantiv
Sinonime:
aed, autor (de poezii), bard, felibru, literator, menestrel, poetic, rapsod, scald, scoliast, scriitor, stihar, trubadur, truver, versuitor, (depreciativ) versificator, (învechit) cântător, (rar) stihuitor; (figurat) utopist, visător.
Militarism, substantiv
Sinonime:
autoritarism, belicism, caporalism.
Povolenie, substantiv
Sinonime:
autorizație, permis.
Absolutism, substantiv
Sinonime:
autocrație, autoritarism, bonapartism, caporalism, ceauşism, cezarism, despotism, dictatură, fascism, guvernământ despotic, hitlerism, monocrație, nazism, omnipotență, stalinism, tiranie, totalitarism, (învechit) samoderjavie.
Leadership, substantiv
Sinonime:
autoritate, comandament, dominație, hegemonie, predominanță, preeminență, supremație.
Puternicie, substantiv
Sinonime:
abuz, atotputernicie, autoritate, capacitate, dominare, dominaţie, exces, forţă, hegemonie, posibilitate, putere, putinţă, samavolnicie, silnicie, stăpânire, supremaţie.
Potestate, substantiv
Sinonime:
autoritate, dominare, dominație, hegemonie, putere, stăpânire, supremație.
Oblăduire, substantiv
Sinonime:
administrare, administrație, apărare, autoritate, cârmuire, conducere, diriguire, domnie, egidă, ferire, gospodărire, guvernare, ocârmuire, ocrotire, păzire, protecție, protejare, regim, sprijin, stăpânire.
Considerațiune, substantiv
Sinonime:
apreciere, atenție, autoritate, circumspecție, considerație, considerent, credit, deferență, idee, motiv, observație, onoare, părere, prestigiu, rațiune, recunoaștere, reflecție, reflexie, remarcă, reputație, respect, reverență, stimă, tact, venerație.
Vizare, substantiv
Sinonime:
ochire, ţintire; autorizare, semnare, ștampilare, validare.
