Auto, prefix (element de compunere)
Sinonime:
de la sine, pe sine; automobil; automat; (adjectiv invariabil) de automobil.
Auto-da-fe, substantiv neutru (învechit)
Sinonime:
ardere, aruncare în foc, distrugere prin foc, nimicire prin foc, (variantă) autodafe, (variantă) autodafeu.
Auto-sustenabil, adjectiv
Sinonime:
auto-suficient.
Autoabrogare, substantiv
Sinonime:
autoanulare.
Autoaccidenta, verb
Sinonime:
a se accidenta involuntar, a se accidenta singur.
Autoaccidentare, substantiv
Sinonime:
autoaccidentat.
Autoacuzare, substantiv
Sinonime:
(acuzare de către sine însuși) autoacuzat, învinovățire, (rar) autoacuzație.
Autoacuzație, substantiv
Sinonime:
autoacuzare, autoacuzat, autodenunțare, învinovățire.
Autoadaptare, substantiv
Sinonime:
autoadaptat.
Autoadeziv, substantiv
Sinonime:
autocolant, bandă adezivă.
Autoadministra, verb
Sinonime:
a administra, a gestiona, a se autoconduce, a se autogestiona, a se autogospodări, a se autoguverna.
Autoadministrare, substantiv
Sinonime:
administrare, administrație, autoadministrat, autoadministrație, autoconducere, autogestionare, autogestiune, autogospodărire, gestionare, gestiune.
Autoadmira, verb
Sinonime:
a se admira.
Autoadmirare, substantiv
Sinonime:
(admirare de către sine însuși) autoadmirat, autoadmirație, narcisism.
Autoadmirat, substantiv
Sinonime:
autoadmirare.
Autoadmirație, substantiv
Sinonime:
autoadmirare, (rar) autoadmirat.
Autoafirmare, substantiv
Sinonime:
autoafirmat.
Autoafirmat, substantiv (rar)
Sinonime:
autoafirmare.
Autoaglomerare, substantiv
Sinonime:
autoaglutinare.
Autoaglutinare, substantiv
Sinonime:
autoaglomerare.
Autoagresiune, substantiv
Sinonime:
automutilare, automutilat, tentativă de suicid.
Autoagresiv, adjectiv
Sinonime:
autodistrugător.
Autoamăgi, verb
Sinonime:
a se amăgi, a se autoiluziona.
Autoamăgire, substantiv
Sinonime:
(amăgire de către sine însuși) autoamăgit, autoiluzionare.
Autoamăgit, substantiv
Sinonime:
autoamăgire, autoiluzionare, autoiluzionat.
Autoambulanță, substantiv
Sinonime:
ambulanță, autosalvare, autosanitară, salvare.
Autoanaliza, verb
Sinonime:
a se supune introspecției, a-și face autoanaliza. Autoanaliză, substantiv
Sinonime:
introspecție.
Autoanalizare, substantiv
Sinonime:
autoanalizat, introspecție.
Autoanclanșare, substantiv
Sinonime:
anclanșare automată.
Autoapăra, verb
Sinonime:
a se apăra.
Autoapărare, substantiv
Sinonime:
legitimă apărare, self-defence, (rar) autoapărat.
Autoaprecia, verb
Sinonime:
a se autoevalua.
Autoapreciat, adjectiv
Sinonime:
autoevaluat.
Autoapreciere, substantiv
Sinonime:
autoapreciat, autoevaluare.
Autoaprinde, verb
Sinonime:
a se aprinde spontan.
Autoaprindere, substantiv
Sinonime:
postaprindere, (rar) autoaprins.
Autoaproviziona, verb
Sinonime:
a (se) autofuraja.
Autoaprovizionare, substantiv
Sinonime:
aprovizionat, autofurajare, autofurajat.
Autoare, substantiv feminin
Sinonime:
compozitoare, coregrafă, creatoare, dramaturgă, eseistă, femeie de litere, femeie-autoare, fondatoare, inițiatoare, inventatoare, muziciană, poetesă, realizatoare, responsabilă, romancieră, scriitoare, (învechit) literatoare.
Autoasigura, verb
Sinonime:
a se asigura.
Autoasigurare, substantiv
Sinonime:
(asigurare de către sine însuși) asigurare proprie, (rar) autoasigurat.
Autoatelier, substantiv
Sinonime:
autodepanare.
Autoatribui, verb
Sinonime:
(a-și atribui sieși) a se erija.
Autoatribuire, substantiv
Sinonime:
erijare, erijat, (rar) autoatribuit.
Autoatribuit, adjectiv
Sinonime:
erijat. Autoatribuit, substantiv
Sinonime:
autoatribuire.
Autobalsam, substantiv
Sinonime:
unguent pentru mașini.
Autoband, substantiv
Sinonime:
autostradă, (învechit) autodrum.
Autobasculantă, substantiv
Sinonime:
autocamion basculant.
Autobază, substantiv
Sinonime:
garaj, hangar, parking, remiză.
Autobetonieră, substantiv
Sinonime:
automalaxor, camion cu betonieră.
Aborigen (aborigenă), adjectiv Sinonime:
băştinaş, autohton, indigen, pământean, originar, nativ, localnic, omul locului.
Absolut (absolută), adjectiv Sinonime:
autoritar, categoric, complet, despotic, dictatorial, total, nelimitat, infinit, plin, integral, perfect, radical, totalitar.
Abțibild, substantiv neutru Sinonime:
autocolant.
Acord, substantiv neutru Sinonime:
alianță, înţelegere, învoire, consens, învoială, tranzacţie, convenţie, pact, armonie, asentiment, consonanţă, acceptare, agrement, autorizație, compromis, contract.
Acorda, verb Sinonime:
a atribui, a da, a aproba, a îngădui, a permite, a ajusta, a alinia, a autoriza, a consimți.
Alarma, verb
Sinonime:
a (se) nelinişti, a (se) speria, a (se) emoţiona, a (se) tulbura, a (se) alerta. Alarmă, substantiv feminin
Sinonime:
alertă, antifurt, autoalarmă, avertisment, sirenă; (figurat) nelinişte, spaimă, sperietură.
Aproba, verb Sinonime:
a încuviinţa, a consimţi, a fi de acord, a-şi da consimţământul, a accepta, a admite; a achiesa; a autoriza, a confirma, a semna, a subscrie.
Asentiment, substantiv neutru Sinonime:
consimţământ, acord, aprobare, încuviinţare, acceptație (faptul de a accepta), autorizare, permisiune, sufragiu.
Băştinaş (băştinaşă), adjectiv Sinonime:
autohton, indigen, localnic, aborigen, nativ, de loc.
Calomnia, verb
Sinonime:
a bârfi, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a huli, a minţi, a murdări (imaginea unei persoane), a ocărî, a ponegri, a se autocalomnia, a vorbi de rău.
Camion, substantiv neutru
Sinonime:
autocamion, autocisternă, automarfar, autotrailer, camion-cisternă, camionetă, camion-platformă, camion-școală, cisternă, furgon, maşină, tir.
Comandament, substantiv neutru
Sinonime:
autoritate, organ de comandă, organ de conducere, putere, stat-major, ștab; canon, cerință, comandă, decalog, exigență, imperativ, intimare, lege, necesitate, nevoie, normă, obligație, ordin, poruncă, precept, pretenție, regulă, trebuință, ucaz, ultimat, ultimatum.
Competent (competentă), adjectiv
Sinonime:
priceput, pregătit; îndreptăţit, în drept, în materie, bun, capabil, destoinic, dotat, experimentat, încercat, înzestrat, valoros, versat, vrednic, (rar) preparat, (învechit şi popular) harnic, (popular) cercat, (învechit) ispitit, mândru, practic, practicos, practisit, putincios; avizat, chemat, autorizat.
Competenţă, substantiv feminin Sinonime:
pricepere, pregătire, autoritate; calitate, atribuţie.
Credit, substantiv neutru
Sinonime:
împrumut, datorie, (popular) veresie; (figurat) preţuire, prestigiu, autoritate, apreciere, ascendent, atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, influenţă, încredere, înrâurire, onoare, reputaţie, respect, stimă, trecere, vază.
Dispensă, substantiv feminin Sinonime:
scutire, permisie; autorizaţie, îngăduinţă. Dispensa, verb
Sinonime:
a se lipsi, a renunţa; a scuti, a exonera, a se sustrage.
Dominaţie, substantiv feminin
Sinonime:
dominare, conducere, stăpânire, oprimare, apăsare, exploatare, autoritate, control, domnie, putere.
Dric, substantiv neutru
Sinonime:
autodric, car funebru, car funerar, car mortuar, (Bucovina) caravană, (Moldova) droagă, pataşcă; centru, cocârlă, cotigă, mijloc, putere, schimbătoare, teleagă, miez, toi; (tehnică) (regional) sandâc.
Dubă, substantiv feminin
Sinonime:
camionetă, autodubă; (figurat) puşcărie, temniţă, închisoare, arest, buhai, ocnă, penitenciar, piuă.
Element, substantiv neutru
Sinonime:
bază, noțiune, principiu, rudiment, mediu, anturaj, lume, ambianţă, societate, componentă, constituent, piesă; (element autohton) substrat; (chimie) corp simplu, pilă electrică; (element galvanic) pilă electrochimică; (la plural) cunoştinţe, (la plural) noţiuni; (învechit și popular) stihie.
Excela, verb
Sinonime:
a atinge perfecțiunea, a bria, a fi neîntrecut, a predomina, a se afirma, a se autodepăși, a se deosebi, a se distinge, a se evidenţia, a se ilustra, a se impune, a se remarca, (învechit) a escela.
Făptaş, substantiv masculin
Sinonime:
autor, făptuitor; acuzat, încriminat, vinovat, infractor.
For, substantiv neutru
Sinonime:
adunare, agora, autoritate, colocviu, conducere, instanţă, organ de stat, piaţă; (for interior) conștiință, cuget, gândire, spirit, suflet.
Gestiune, substantiv feminin
Sinonime:
administrare, autogestionare, autogestiune, conducere, direcționare, geranță, gerare, gestionare, guvernare, intendență, îngrijire, management, manutanță, prezidență, regie.
Glorie, substantiv feminin
Sinonime:
aureolă, autoritate, celebritate, cinste, cinstire, elogiu, faimă, grandoare, imortalitate, laudă, magnificență, măreţie, mărime, mărire, notabilitate, notorietate, omagiu, onoare, pohfală, pohvalenie, pompă, popularitate, preamărire, preaslăvire, prestigiu, proslăvire, renume, reputaţie, slavă, slăvire, splendoare, star, strălucire, triumf, vedetă, (învechit) mărie.
Halucinație, substantiv feminin
Sinonime:
apariție, autoscopie, delir, deuteroscopie, fantasmă, himeră, iluzie, nălucire, năzăreală, năzărire, onirism, vedenie, viziune, (învechit) vedere, (variantă) halucinațiune.
Hegemonie, substantiv feminin
Sinonime:
autoritate, dominare, dominație, prepotență, rol conducător, supremaţie.
Imperativ (imperativă), adjectiv Sinonime:
poruncitor, autoritar, obligatoriu, categoric.
Independent (independentă), adjectiv Sinonime:
autonom, neatârnat, liber, eliberat, descătuşat, dezrobit, emancipat, de sine-stătător.
Indigen (indigenă), adjectiv
Sinonime:
autohton, aborigen, băştinaş, pământean, localnic, (învechit) indigean, (învechit) indigene.
Influență, substantiv feminin
Sinonime:
acțiune, ascendent, autoritate, considerație, efect, înrâurire, precădere, prestigiu, putere, reputație, respect, rezultat, stimă, trecere, vază, (figurat) credit, (figurat) greutate, (învechit) influenție, (învechit) influință, (învechit) înrâurită, (rar) stăpânire; (medicină) gripă, răceală.
Influența, verb
Sinonime:
a catehiza, a inspira, a insufla, a îndoctrina, a înrâuri, a sugestiona.
Involuntar (involuntară), adjectiv
Sinonime:
accidental, automat, automatic, fără voie, forțat, inconștient, instinctiv, mașinal, mecanic, negândit, neintenţionat, reflex, spontan, spontaneu.
Istorie, substantiv feminin
Sinonime:
anecdotă, povestire, poveste, fabulă, naraţiune; întâmplare, păţanie, încurcătură, peripeţie, poznă, (la plural) anale, autobiografie, biografie, cronică, cronologie, (la plural) memorii; arheologie, geologie, paleografie, preistorie, sigilografie.
Împuternicire, substantiv feminin Sinonime:
autorizare, mandat, procură, delegaţie.
Îndreptăţi, verb Sinonime:
a justifica, a autoriza, a da dreptul.
Îngăduinţă, substantiv feminin
Sinonime:
amânare, aprobare, asentiment, autorizație, bunăvoinţă, clemenţă, generozitate, iertare, indulgenţă, încuviinţare, îngăduire, înţelegere, mărinimie, milă, păsuială, păsuire, permisiune, răgaz, toleranţă, voie, (învechit și popular) milostenie, (învechit) priință, (învechit) răbdare, (popular) îngăduială, (rar) tolerantism, (turcism învechit) musaadea.
Jucărie, substantiv feminin
Sinonime:
automat, joc, marionetă, pantin, păpușă; (figurat) bagatelă, fleac, lucru neînsemnat, nimic.
Lege, substantiv feminin
Sinonime:
acțiune, autoritate, canon, cartă, cauză, cod, condamnare, confesiune, constituție, consuetudine, credinţă, cult, cutumă, datină, decizie, decret, dispoziţie, drept, dreptate, echitate, fel, hotărâre, judecată, justiție, normă, obicei, obiceiul pământului, obligaţie, ordin, ordonanță, osândă, pedeapsă, precept divin, proces, putere, rânduială, regulament, regulă, religie, rezoluție, rit, sentință, statut, tipic, tradiţie, tribunal, uz, uzanță, verdict, (învechit și popular) ucaz, (învechit) codice, (învechit) edict, (învechit) firman, (învechit) legiuire, (învechit) pravilă, (învechit) reglement, (învechit) testament; (lege logică) expresie validă, tautologie, teză logică.
Liber (liberă), adjectiv Sinonime:
independent, neatârnat, autonom, slobod, nesupus, neangajat, volnic; neocupat, neînchiriat, gol, disponibil; nestânjenit, natural, degajat, neîmpiedicat, sigur.
Libertate, substantiv feminin
Sinonime:
abatere de la normă, aprobare, autonomie, dezinvoltură, independenţă, indeterminism, învoire, liber-arbitru, libertinaj, libertinism, licență, neatârnare, nonconformism, permisiune, suveranitate, ușurință, (învechit și popular) slobozenie, (învechit și regional) slobozie, (învechit) liberaliciune, (învechit) nedependență, (învechit) volnicie, (popular) revoluție, (rar) timp liber.
Licit (licită), adjectiv
Sinonime:
admis, autorizat, îngăduit, legal, legitim, permis, regulat, tolerat.
Literator, substantiv
Sinonime:
autor, dramaturg, literat, narator, om de litere, poet, prozator, romancier, scriitor.
Literatură, substantiv feminin
Sinonime:
arta cuvântului, beletristică, bibliografie, poezie, proză, roman, scriere, teatru, (depreciativ) autorlâc, (învechit) scrieri frumoase, (învechit) scriitorie, (la plural) litere, (la plural) scrisori, (literatură de anticipație) science-fiction, (literatură populară) folclor, (literatură științifico-fantastică) science-fiction.
Maşinal (mașinală), adjectiv Sinonime:
mecanic, automat, inconştient, involuntar.
Maşină, substantiv feminin Sinonime:
locomotivă, automobil, camion, batoză.
Mecanic (mecanică), adjectiv Sinonime:
automat, maşinal; (figurat) inconştient, instinctiv.
Meditaţie, substantiv feminin
Sinonime:
automeditație, concentrare, contemplație, cugetare, gândire, meditare, reculegere, reflectare, reflecţie, reflexie, reverie, vis, visare, (învechit) schepsis; lecție, meditare, pregătire, preparare, preparație.
Neaoş (neaoșă), adjectiv Sinonime:
autentic, original, nefalsificat, adevărat, veritabil, real; băştinaş, autohton, indigen.
Necropsie, substantiv feminin
Sinonime:
autopsie, disecare, disecție, docimazie, examen medico-legal, examen post-mortem, necrotomie.
Oficialitate, substantiv feminin Sinonime:
autoritate, administraţie.
Oficiu, substantiv neutru
Sinonime:
agenţie, ajutor, cămară, cămăruţă, datorie, decizie, decret domnesc, funcție, încăpere, îndatorire, înlesnire, obligaţie, ocupaţie, odăiţă, rol, sarcină, serviciu (religios), slujbă (bisericească), (învechit) ofis; (locuţiune) (din oficiu) în mod automat.
Omnipotent (omnipotentă), adjectiv
Sinonime:
atotputernic, autocrat, cu autoritate absolută, invincibil, invulnerabil.
Originar (originară), adjectiv
Sinonime:
aborigen, autohton, congenital, de obârşie, de origine, indigen, infuz, inițial, în forma de la început, înnăscut, nativ, natural, prim, primar, primitiv, primordial, provenind din, visceral.
Papagaliceşte, adverb
Sinonime:
automat, mașinal, mașinalicește, mecanic.
Pământean (pământeană), adjectiv Sinonime:
băştinaş, autohton, originar, indigen, aborigen, localnic; (figurat) muritor, ins.
Pământesc (pământească), adjectiv
Sinonime:
aborigen, autohton, băștinaș, civil, de pe pământ, fizic, indigen, laic, lumesc, mirean, mirenesc, neaoș, pamântean, profan, terestru, trupesc, (figurat) omenesc, (ironic) prozaic, (învechit) pămentesc, (învechit) pămintesc, (învechit) pementesc, (învechit) pemintesc, (livresc) teluric, (rar) terian.
Perfecţiona, verb
Sinonime:
a (se) corecta, a (se) desăvârși, a (se) face mai bun, a (se) îmbunătăți (calitativ), a (se) îndrepta, a (se) perfectiza, a (se) specializa, a moderniza, a retuşa, a se autoperfecționa, a sistematiza, a(-și) corecta defectele, (învechit) a (se) perfecsiona.
Permis, substantiv neutru
Sinonime:
acreditare, agrement, autorizație, bilet de tranzit, certificat, consimțământ, dispensă, exeat, învoire, licență, pasavant, permisie, permisiune, viză, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) pitac. Permis, adjectiv
Sinonime:
acceptat, admis, admisibil, autorizat, consimțit, încuviințat, îngăduit, legal, legitim, licit, tolerat.
Permisiune, substantiv feminin Sinonime:
învoire, încuviinţare, îngăduire, autorizaţie, voie; aprobare.
Permite, verb Sinonime:
a încuviinţa, a aproba, a autoriza, a admite; (reflexiv) a îndrăzni, a cuteza, a (-şi) îngădui; a tolera, a accepta, a suporta, a răbda.
Pitac, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
patacă; (botanică) (pitacu-dracului) (regional) lămâiţă, urechea-babei; ban, gologan, para, piţulă, sfanţ, sorocovăţ, pataşcă, franc, autorizaţie, decret, dispoziţie, hotărâre, ordin, ordonanţă, permis, plângere, poruncă, reclamaţie.
Poruncitor, (poruncitoare) Sinonime:
autoritar, imperativ, voluntar, energic.
Posibil (posibilă), adjectiv
Sinonime:
acceptabil, admisibil, autorizat, convenabil, cu putinţă, eventual, fezabil, imaginabil, licit, permis, potențial, practicabil, probabil, realizabil, virtual, (învechit și regional) putincios.
Potentat, substantiv masculin Sinonime:
şef, autocrat, despot, atotputernic, stăpân.
Prestanţă, substantiv feminin Sinonime:
ţinută, prestigiu, vază, consideraţie, autoritate.
Prestigiu, substantiv neutru Sinonime:
autoritate, vază, consideraţie, prestanţă; (figurat) strălucire, farmec, atracţie.
Producător, substantiv masculin
Sinonime:
agricultor, autor, cineast, creator, crescător, cultivator, elaborator, fabricant, furnizor, industriaș, inventator, realizator. Producător, adjectiv
Sinonime:
bogat, fecund, fertil, generator, gras, mănos, productiv, provocator, roditor, rodnic.
Putere, substantiv feminin Sinonime:
forţă, tărie, capacitate, eficacitate, posibilitate, putinţă; sănătate, vigoare, voinicie, rezistenţă; autoritate, stăpânire, dominaţie; împuternicire, drept, autorizaţie, competenţă; (popular) deplinătate, toi, miez.
Puternic (puternică), adjectiv Sinonime:
tare, voinic, viguros, zdravăn; intens, răsunător, viu, pătrunzător, adânc; (figurat) influent, autoritar, dominant.
Realizare, substantiv feminin
Sinonime:
autorealizare, concretizare, creare, creaţie, executare, execuţie, facere, făurire, inventare, izbândă, împlinire, îndeplinire, înfăptuire, lucrare, materializare, obţinere, operă, repurtare, reuşită, stabilire, succes, turnare, (învechit) realizație.
Refrigerator, substantiv neutru
Sinonime:
autofrigider, autofrigorifică, cameră rece, congelator, dulap frigorific, freezer, frigider, frigorifer, glasieră, instalație frigorifică.
Restaurant, substantiv neutru
Sinonime:
auto-expres, bar, bistrou, braserie, bufet, buvetă, cabaret, cantină, cantină-restaurant, casă-restaurant, cârciumă, cinerestaurant, cramă-restaurant, fast-food, grădină-restaurant, grill-room, local, minirestaurant, ospătărie, pizzerie, popotă, pub, refector, restaurant-berărie, rotiserie, self-service, snack-bar, tavernă, vagon-restaurant, (învechit) restauraţie.
Robot, substantiv masculin Sinonime:
automat.
Rutinar, substantiv masculin
Sinonime:
bucher, conservator, rutinier, tipicar, tradiţionalist, (învechit și regional) paretcar. Rutinar, adjectiv
Sinonime:
automatizat, convențional, habitual, monoton, protocolar, repetitiv, rutinier, șablonizat, tipicar.
Satrap, substantiv masculin
Sinonime:
guvernator, proconsul, senior; (figurat) autocrat, despot, dictator, führer, monarh, potentat, tiran.
Scriitor, substantiv masculin
Sinonime:
autor, descriptor, poet, prozator, dramaturg, vodevilist; (învechit) diac, logofăt.
Slobod (slobodă), adjectiv Sinonime:
liber, autonom, independent, neatârnat; în voie, după plac, nestingherit; licenţios, corupt; neocupat, gol.
Slobozenie, substantiv feminin Sinonime:
libertate, autonomie, independenţă; permisiune, îngăduinţă, voie, aprobare, dezlegare.
Somitate, substantiv feminin Sinonime:
autoritate, personaj important, savant.
Stăpân, substantiv masculin Sinonime:
proprietar, deţinător, patron, jupân; stăpânitor, cârmuitor, domnitor, suveran, autocrat.
Stăpânit (stăpânită), adjectiv
Sinonime:
astâmpărat, așezat, autocontrolat, calm, chibzuit, controlat, cuminte, cumințit, cumpătat, dominat, domol, domolit, echilibrat, inhibat, înfrânat, liniștit, pașnic, potolit, reținut, rezervat, serios, sobru, supus, temperat.
Strict (strictă), adjectiv
Sinonime:
absolut, aspru, autoritar, categoric, draconic, dur, exact, ferm, implacabil, intransigent, minim, minimum, precis, rigid, riguros, scrupulos, sever, strașnic, științific, (învechit) draconian, (rar) exclusivist, (rar) strâns.
Suveranitate, substantiv feminin Sinonime:
independență, autonomie.
Şosea, substantiv feminin Sinonime:
cale, drum, magistrală, arteră, autostradă.
Ştire, substantiv feminin Sinonime:
veste, înştiinţare, noutate, informaţie, comunicare; cunoaştere, aprobare, învoire, permisie, autorizaţie.
Tiran, substantiv masculin
Sinonime:
asupritor, autocrat, despot, dictator, împărat, monarh, opresor, persecutor, potentat, prigonitor, rege, satrap, stăpân, zbir, (figurat) călău, (figurat) câine, (popular) gâde, (variantă) (învechit și regional) tirean. Tiran, adjectiv
Sinonime:
asupritor, despotic, dominator, fanatic, hapsân, împilător, nemilos, tiranic, (învechit) tiranicesc, (învechit) tirănesc, (regional) șintăr, (variantă) (învechit și regional) tirean, (variantă) (regional) teran.
Tiranie, substantiv feminin
Sinonime:
absolutism, autocrație, autoritarism, bonapartism, caporalism, cezarism, despotism, dictatură, fascism, hitlerism, nazism, omnipotență, opresiune, samavolnicie, stalinism, teroare, totalitarism, (învechit) despoţie, (învechit) tirănie.
Turism, substantiv neutru
Sinonime:
agroturism, cicloturism, drumeţie, ecoturism, miniturism, voiaj; autoturism, automobil, maşină.
Vehicul, substantiv neutru
Sinonime:
atelaj, automobil, car, cariolă, căruţă, maşină, mijloc de transport, șaretă, vector.
Volnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
acord, aprobare, asentiment, autonomie, autoritate, autorizaţie, aviz, calitate, capacitate, cădere, competenţă, consimţământ, consimţire, destoinicie, drept, independenţă, încuviinţare, îndreptăţire, îngăduinţă, învoială, învoire, libertate, neatârnare, permisiune, pregătire, pricepere, seriozitate, suveranitate, valoare, voie, voință, vrednicie, vrere.
Voluntar (voluntară), adjectiv Sinonime:
hotărât, energic, autoritar, decis; încăpăţânat, îndărătnic, căpos; (adverb) de bună voie, de la sine, din proprie iniţiativă, nesilit de nimeni.
Zabet, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
guvernator, administrator, autoritate, stăpânire.
Adeziv, substantiv masculin
Sinonime:
aderent, autocolant, abțibild, scotch.
Adeziv, adjectiv
Sinonime:
aderent, aglutinant, autoadeziv, autocolant, colant, glutinos, (învechit) aglutinativ.
Licenţă (licenţe), substantiv feminin
Sinonime:
autorizaţie, permis, brevet, patentă; desfrâu, exces, imoralitate, desfrânare, poftă, impudoare, indecenţă, necuviinţă, neruşinare, obscenitate, pornografie, scabrozitate, trivialitate, vulgaritate; (locuțiune, licenţă poetică) abatere uşoară de la regulile gramaticale ale limbii.
Licențiat (licențiată), adjectiv
Sinonime:
autorizat, diplomat, titrat, (învechit) licent; concediat, dat afară, demis, destituit, eliberat (din funcție).
Romancier (romancieri), substantiv masculin
Sinonime:
autor (de romane), foiletonist, nuvelist, om de litere, prozator, scriitor, (învechit) literator, (învechit) romansier, (învechit) romanțiar, (învechit) romanțier.
Aburomobil (aburomobile), substantiv neutru
Sinonime:
automobil cu aburi.
Personaj (personaje), substantiv neutru
Sinonime:
autoritate, persoană importantă, celebritate, personalitate, somitate; caracter, protagonist, eroină, erou, rol.
Postum (postumă), adjectiv
Sinonime:
publicat după moartea autorului; acordat după moarte, întâmplat după moartea cuiva; născut după moartea tatălui.
Regionalism (regionalisme), substantiv neutru
Sinonime:
autonomism, dialectalism, dialectism, patriotism local, provincialism.
