Atotputernic, adjectiv și substantiv
Sinonime:
(adjectiv) (livresc) omnipotent, (regional) puternicos, (învechit) preaputernic, preaputincios, prepotent; (substantiv articulat) Dumnezeu.
Atotputernicie, substantiv
Sinonime:
(livresc) omnipotenţă, (învechit) prepotenţă, puternicie.
Omnipotent (omnipotentă), adjectiv
Sinonime:
atotputernic, autocrat, cu autoritate absolută, invincibil, invulnerabil.
Potentat, substantiv masculin Sinonime:
şef, autocrat, despot, atotputernic, stăpân.
Preaputernic (preaputernică), adjectiv Sinonime:
atotputernic, omnipotent.
Pronie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
atotputernicul, cer, creatorul, destin, divinitate, domnul, dumnezeire, Dumnezeu, forță divină, părinte, providenţă, puternicul, stăpânul, tatăl, ziditorul, (învechit) prevedere, (învechit) promișlenie, (învechit) promitie; grijă, îndurare, milă; (variantă) pronă, (variantă) proonie.
Bonapartism, substantiv
Sinonime:
absolutism, atotputernicie, autocrație, autoritarism, militarism, cezarism, dictatură, hegemonie, monocrație, omnipotență, totalitarism.
Dumnezeu, substantiv
Sinonime:
(biserică) demiurg, divinitate, dumnezeire, omnipotent, omniscient, părinte, providenţă, zeu, (învechit) atotpărinte, (învechit şi popular) pronie, (învechit) tvoreţ; (articulat) atoateștiutorul, atoatevăzătorul, atotbiruitorul, atotcreatorul, atotcunoscătorul, atotcuprinzătorul, atotfăcătorul, atotputernicul, atotrăbdătorul, atotstăpânitorul, atotvoitorul, creatorul, domnul, preabunul, preaînaltul, preaputernicul, puternicul, stăpânul, tatăl, ziditorul, (învechit) atotţiitorul, (popular) sântul, (popular) sfântul.
Ziditorul, substantiv articulat
Sinonime:
(biserică) (articulat) atotputernicul, (articulat) creatorul, divinitate, (articulat) domnul, dumnezeire, Dumnezeu, (articulat) întemeietorul, părinte, providenţă, (articulat) puternicul, (articulat) stăpânul, (articulat) tatăl, (în limbaj bisericesc și articulat) preabunul, (articulat) preaînaltul, (articulat) preaputernicul.
Omnipotenţă, substantiv
Sinonime:
absolutism, atotputernicie, autoritate absolută, dominație, invincibilitate, invulnerabilitate, putere nelimitată, (variantă învechită) omneputință.
Prepotent, adjectiv
Sinonime:
atotputernic, autoritar, foarte influent, foarte puternic, omnipotent.
Prepotenţă, substantiv
Sinonime:
atotputernicie, autoritate absolută, autoritate preponderentă, putere mare, putere superioară.
Dictatură, substantiv
Sinonime:
absolutism, atotputernicie, autocrație, autoritarism, bonapartism, caporalism, cezarism, despotism, fascism, hitlerism, monocrație, național-socialism, nazism, omnipotență, stalinism, tiranie, totalitarism.
Puternicie, substantiv
Sinonime:
abuz, atotputernicie, autoritate, capacitate, dominare, dominaţie, exces, forţă, hegemonie, posibilitate, putere, putinţă, samavolnicie, silnicie, stăpânire, supremaţie.
Puternicos, adjectiv
Sinonime:
(rar) puternic, (regional) atotputernic.
Preaputincios, adjectiv
Sinonime:
(învechit) atotputernic.
Tvoreț, substantiv (învechit)
Sinonime:
atotputernicul, creatorul, divinitate, domnul, dumnezeire, dumnezeu, părinte, providență, puternicul, stăpânul, tatăl, ziditorul.
Preaputernicie, substantiv (învechit)
Sinonime:
atotputernic, (învechit) atotputinte.
Atotputere, substantiv (învechit)
Sinonime:
atotputernicie, omnipotență, putere nelimitată, (învechit) atotputință, (învechit) prepotență, (învechit) puternicie.
Atotputință, substantiv
Sinonime:
atotputernicie.
Artitor, adjectiv (popular)
Sinonime:
atotputernic.
Despuietură, substantiv (învechit)
Sinonime:
descuamare, despoietură, (termen de adresare) atotputernicie.
Preaputernicul, substantiv articulat (învechit)
Sinonime:
atotputernicul, creatorul, divinitate, domnul, dumnezeire, părinte, providență, puternicul, stăpânul, tatăl, ziditorul; Dumnezeu.
Mărire, substantiv
Sinonime:
amplificare, amploare, apoteoză, aroganță, augmentare, autoritate, binecuvântare, bulbucare, căscare, cârmuitor, cinste, cinstire, conducător, creștere, demnitar, demnitate, dezvoltare, dilatare, dimensiune, domnie, elogiere, elogiu, exaltare, extensiune, extindere, faimă, fală, fruntaș, fudulie, glorie, glorificare, grandoare, holbare, infatuare, intensificare, înălțime, înfumurare, îngâmfare, înmulțire, întărire, întețire, laudă, lărgire, lăudare, maiestate, majorare, măreție, mărit, măsură, multiplicare, omagiu, orgoliu, potențare, preamărire, preaslăvire, proporție, proslăvire, punct culminant, putere, rang, ridicare, rotunjire, scumpire, semeție, slavă, slăvire, splendoare, sporire, strălucire, suire, tărie, trufie, umflare, urcare, vanitate, zgâire, zgâit, (învechit) atotputernicie, (învechit) mărie, (învechit) mărime, (învechit) mândrie, (învechit) pohfală, (învechit) pohvalenie, (învechit) prealăudare, (învechit) preaslăvie, (învechit) sărbătorire, (popular și familiar) belire, (popular și familiar) bleojdire, (popular) boboșare, (popular) boldire, (regional) măreață. Mărire, interjecție
Sinonime:
osana, slavă.
Preaînaltul, substantiv articulat
Sinonime:
(biserică) divinitate, dumnezeire, dumnezeu, omniscient, omnipotent, părinte, providență; (articulat) atotbiruitorul, atotcreatorul, atotcunoscătorul, atotcuprinzătorul, atotputernicul, creatorul, domnul, puternicul, stăpânul, tatăl, ziditorul.
Atotfăcător, adjectiv
Sinonime:
atotputernic, omnipotent, (învechit) atotfăcătoriu.
Atotțiitorul, substantiv articulat (învechit)
Sinonime:
divinitate, dumnezeire, dumnezeu, părinte, providență; (articulat) atotputernicul, atotstăpânitorul, creatorul, domnul, puternicul, stăpânul, tatăl, ziditorul.
